Studiul câmpului magentic produs de o bobină. Verificarea legii lui Biot şi Savart

Σχετικά έγγραφα
FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

Dinamica punctului material supus la legaturi

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

Verificarea legii lui Coulomb

Măsurarea intensităţii câmpului electric 1 şi a potenţialul electric 2 dintr-un condensator

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

3.5. Forţe hidrostatice

V. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Integrala nedefinită (primitive)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 4 Serii de numere reale

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

CAP. 2. ELECTROMAGNETISM

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Subiecte Clasa a VII-a

Mişcarea laminară a fluidelor reale. Se prezintă aspecte legate de calculul vitezei şi al debitului de fluid.

DETERMINAREA LUNGIMII DE UNDĂ CU AJUTORUL BIPRISMEI FRESNEL

4.2. Formule Biot-Savart-Laplace

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Fenomene magnetice I. Câmpul magnetic al curentului. 1. Introducere acțiune magnetică

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

riptografie şi Securitate

Laborator de Fizica STUDIUL EFECTULUI HALL

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Curs 2 Şiruri de numere reale

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii


MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE CET - CURS 12 1

Tema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ

INTRODUCERE CAPITOLUL II CINEMATICA. II. 1. Cinematica punctului material

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Circuite electrice in regim permanent

Criptosisteme cu cheie publică III

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Algebra si Geometrie Seminar 9

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,


TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

sin d = 8 2π 2 = 32 π

z a + c 0 + c 1 (z a)

Παρασκευή 1 Νοεμβρίου 2013 Ασκηση 1. Λύση. Παρατήρηση. Ασκηση 2. Λύση.

Cursul 14 ) 1 2 ( fg dµ <. Deci fg L 2 ([ π, π]). Prin urmare,

Dinamica sistemelor de puncte materiale

Subiecte Clasa a VIII-a

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

2. Bazele experimentale ale opticii electromagnetice

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Principiul Inductiei Matematice.

MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE SEM - CURS 12 1

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

Prezentarea Generală a Disciplinei și Introducere în Utilizarea Utilitarului Mathcad

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

MULTIMEA NUMERELOR REALE

4 Măsurarea impedanţelor

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

Transcript:

Legea ui Biot şi Savat 1 Studiu câmpuui magentic podus de o bobină. Veificaea egii ui Biot şi Savat Obiectivu expeimentuui Măsuaea inducţiei câmpuui magnetic B de-a ungu axei unei bobine, în funcţie de: - intensitatea cuentuui I, - ungimea bobinei L şi de - numău de spie N. Pincipiu ucăii Bobina este o înfăşuae ungă de fomă eicoidaă a unui fi conducto, ca în figua 1, pin cae tece un cuent eectic. Dacă spiee înfăşuăii sunt apopiate ia ungimea acestuia este mut mai mae decât diametu său, iniie de câmp magnetic din inteiou bobinei sunt distibuite apoape unifom (sunt apoape echidistante). Pin umae, o bobină ideaă este cea a căui ungime este infinită. Liniie de câmp ae bobinei ideae sunt echidistante şi paaee cu axa sa în inteio şi nue în exteiou acesteia. Înt-o bobină cu ungimea finită iniie de câmp magnetic sunt epezentate în figua 1. Acestea sunt inii închise confom egii ui Gauss pentu câmp magnetic cae stabieşte că B. (1) În figua 1a şi b sunt epezentate iniie de câmp magnetic pentu o bobină cu ungimea finită, în cee două cazui, spiee afându-se a distanţe difeite înte ee. a Fig. 1 b Pentu început vom cacua inducţia câmpuui magnetic geneat de un cuent eectic cicua (o spiă). Aegem o spiă cicuaă de ază R pin cae cicuă un cuent eectic de intensitate I, ca în figua. Aşezăm spia în panu xoy cu centu în

Laboatou de Eecticitate şi magnetism B oiginea axeo de coodonate şi cacuăm inducţia magnetică în punctu P afat pe axa spiei a distanţa z de centu acesteia. unde Fig. Utiizăm fomua ui Biot şi Savat, adică μ I d B 3 4π ungimea conductouui Id I dϕ IRdϕ ( sinϕ i + cosϕ j) dϕ deoaece R( cosϕ i + sin ϕ j), confom figuii, ( ) d, (3). Vectou de poziţie a punctuui P este P zk, ia vectou de poziţie a eementuui de c nt Id ue în apot cu punctu P este P R( cosϕ i + sin ϕ j) + zk, (4) cu moduu ( cosϕ ) + ( Rsin ϕ ) + z R R + z. Cacuăm podusu vectoia, d ( P ) Rdϕ ( sinϕ i + cosϕ j) R( cosϕ i + sinϕ j) + zk Rdϕ ( zcosϕ i + zsinϕj + Rk ) Id şi apoi contibuţ ia eementuui de cuent a vaoaea vectouui inducţie magnetică din punctu P, μ ( ) ( ) I d μi d P μ IR z cosϕ i + zsin ϕ j + Rk db dϕ 3. 3 3 4π 4π 4π R + z P ( )

Legea ui Biot şi Savat 3 Vectou de inducţie magnetică în punctu P este ega cu suma contibuţiio tutuo eementeo de cuent, adică π μ IR z cosϕ i + zsin ϕ j + Rk B d 3 4π ϕ, (5) R + z ( ) ia componentee acestuia sunt, π μirz μirz π Bx cos d sin 3 3 ϕ ϕ ϕ, (6) 4π R + z 4π R + z B y B z ( ) ( ) π IRz μirz π sin d cos 3 ϕ 3 (7) μ ϕ ϕ 4π + 4π + ( R z ) ( R z ) π IR IR IR dϕ 3 3 3 μ πμ μ (8) 4π + 4π + + ( R z ) ( R z ) ( R z ) şi vectoia μir B k. (9) 3 ( R + z ) Am obţinut că singua componentă nenuă a vectouui inducţie magnetică geneat de un cuent cicua este cea dea-a ungu axei de simetie Oz a spiei. Vaoaea vectouui inducţie magnetică în centu spiei cicuae se obţine inocuind în eaţia (9) vaoaea z, adică μi Bspiă k. (1) R Bobina este fomată dint-un numă foate mae de spie cicuae paaee, aşezate foate apoape unee de atee, ca în figua 3.

4 Laboatou de Eecticitate şi magnetism Fig. 3 Aegem un eement din ungimea bobinei de gosime dz afat a distanţa z de mijocu bobinei. Pin acest eement de bobină cicuă cuentu eectic N di Indz I dz, N unde n este numău de spie din unitatea de ungime a bobinei, N fiind numău tota de spie. Contibuţia a inducţia câmpuui magnetic din punctu P a acestui eement de cuent eectic este egaă cu μr μr db z di nidz. (11) 3 3 R + ( z z ) R + ( z z ) Adunăm contibuţiie tutuo eementeo de cuent, adică integăm pe toată ungimea bobinei eaţia (11) şi obţinem moduu vectouui inducţie magnetică pe axa bobinei, μnir dz μnir z z Bz. 3 ( ) R + z z R R + ( z z ) z z μni + +. (1) z R z R + + + Am obţinut expesia inducţiei magnetice a câmpuui geneat de cuentu eectic ce pacuge o bobină finită înt-un punct de pe axa acesteia afat a distanţa z de centu acesteia. z În cazu unei bobine consideată infinită, şi, ia NI Bz μ ni μ. (13) Dispozitivu expeimenta Inducţia câmpuui magnetic în inteiou bobinei se măsoaă cu ajutou unei sonde Ha cae este sensibiă pe diecţia axei acesteia şi se veifică eaţia înte inducţia câmpuui magnetic B de-a ungu axei bobinei, în inteiou acesteia şi intensitatea cuentuui I, ungimea bobinei L şi numău de spie N dată de expesia (13). Dispozitivu expeimenta utiizat este pezentat în figua 4.

Legea ui Biot şi Savat 5 Fig. 4. 1. Susă de tensiune eectică; bobină cu numă vaiabi de spie; 3 sondă Ha; 4.- stativ pentu fixaea sondei Ha; 5 tesametu Modu de ucu - Aşezaţi bobina cu un numă vaiabi de spie pe unitatea de ungime pe supotu pentu bobine şi egaţi-o a susa de tensiune eectică. - Legaţi sonda axiaă pentu măsuaea inducţiei magmetice a tesametu cu ajutou cabuui coaxia, fixaţi-o de stativ şi ainiaţi-o astfe încât senzou Ha să se afe pe axa copuui de pastic a bobinei. a). Măsuaea inducţiei magnetice B în funcţie de intensitatea cuentuui I - Aegeţi pentu tesametu domeniu de măsuă mt şi caibaţi vaoaea zeo cu ajutou comutatouui COMPENSATION. - Fixaţi conectoii b şi c în poziţii simetice astfe încât ungimea bobinei să fie egaă cu 15 cm (fixaţi pe b a 1,5 cm şi pe c a 7,5 cm). - Ceşteţi vaoaea intensităţii cuentuui cu cîte A şi măsuaţi vaoaea inducţiei magnetice. Înainte de fiecae măsuătoae educeţi vaoaea intensităţii cuentuui a A şi veificaţi zeo-u tesametuui. Notaţi vaoie obţinute în tabeu 1. I (A) 4 6 8 1 1 14 16 18 Tabeu 1 B (mt)

6 Laboatou de Eecticitate şi magnetism b) Măsuaea inducţiei magnetice B în funcţie de ungimea bobinei. - Apicaţi un cuent de intensitate I A. - Fixaţi conectoii b şi c în poziţii simetice difeite astfe încât ungimea bobinei să aibă vaoi difeite şi măsuaţi vaoaea inducţiei magnetice. Înainte de fiecae măsuătoae educeţi vaoaea intensităţii cuentuui a A şi veificaţi zeo-u tesametuui. Notaţi vaoie obţinute în tabeu. Tabeu (cm) B (mt) n (cm -1 ) 8 1 15 5 3 35 4 Peucaea dateo expeimentae a). Măsuaea inducţiei magnetice B în funcţie de intensitatea cuentuui I Repezentaţi gafic vaoie obţinute pentu inducţia magnetică în mt în funcţie de vaoie intensităţii cuentuui în A, utiizând datee din tabeu 1. Ca cuaţi panta deptei obţinute şi utiizând vaoaea pemeabiităţii magnetice din ae, μ 4π 1 7 H/m, cacuaţi, cu ajutou eaţiei (13), numău de spie pe N unitatea de ungime, n. Teceţi vaoie obţinute în cooana a teia din tabeu Repezentaţi gafic vaoie obţinute pentu inducţia magnetică în mt în funcţie -1 de vaoie număuui de spie din unitatea de ungime în cm. b) Măsuaea inducţiei magnetice B în funcţie de ungimea bobinei. Repezentaţi gafic vaoie obţinute pentu inducţia magnetică în mt în funcţie de vaoie ungimii bobinei în cm, utiizând datee din tabeu. Pecizaţi foma cubei obţinute.