Curs 4. RPA (2017) Curs 4 1 / 45

Σχετικά έγγραφα
Asist. Dr. Oana Captarencu. otto/pn.html.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 1 Şiruri de numere reale

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 4 Serii de numere reale

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 12. RPA (2017) Curs 12 1 / 65

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Curs 2 Şiruri de numere reale

riptografie şi Securitate

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

CURS 3. Modelare cu Retele Petri

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Criptosisteme cu cheie publică III

MARCAREA REZISTOARELOR

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Subiecte Clasa a VII-a

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Subiecte Clasa a VIII-a

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Integrale cu parametru

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Câmp de probabilitate II

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Criterii de comutativitate a grupurilor

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Grafuri planare Colorarea grafurilor. Curs 12. Grafuri planare. Colorarea grafurilor. Polinoame cromatice. 23 decembrie 2016.

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.

5.1. Noţiuni introductive

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

există n0 N astfel ca pentru orice 1.Teoremă. Orice şir (xn)n din Q convergent la un, x Q are loc xn+p-xn ε (propritatea lui Cauchy).

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

decembrie 2016 Grafuri. Noţiuni fundamentale. Grafuri euleriene şi grafuri hamilto

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Algoritmica grafurilor XI. Cuplaje in grafuri. Masuri de calitate. Numere Ramsey

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Curs 4. I.4 Grafuri. Grafuri orientate

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi


z a + c 0 + c 1 (z a)

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Principiul incluziunii si excluziunii. Generarea şi ordonarea permutărilor. Principiul porumbeilor. Pri

Transcript:

Reţele Petri şi Aplicaţii Curs 4 RPA (2017) Curs 4 1 / 45

Cuprins 1 Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Capcane Proprietăţi 2 Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow 3 Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow RPA (2017) Curs 4 2 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Cuprins 1 Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Capcane Proprietăţi 2 Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow 3 Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow RPA (2017) Curs 4 3 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Sifoane Definiţie 1 Fie N = (P,T,F,W) o reţea şi R P o mulţime de locaţii. R se numeşte sifon dacă R R. Un sifon este propriu, dacă R. RPA (2017) Curs 4 4 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Sifoane Definiţie 1 Fie N = (P,T,F,W) o reţea şi R P o mulţime de locaţii. R se numeşte sifon dacă R R. Un sifon este propriu, dacă R. t2 t4 p1 p2 t3 p3 p4 t1 t5 RPA (2017) Curs 4 4 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Sifoane Definiţie 1 Fie N = (P,T,F,W) o reţea şi R P o mulţime de locaţii. R se numeşte sifon dacă R R. Un sifon este propriu, dacă R. t2 t4 p1 p2 t3 p3 p4 t1 t5 {p 1,p 2} = {t 1,t 2}, {p 1,p 2} = {t 1,t 2,t 3} {p 1,p 2} {p 1,p 2} = {p 1,p 2} sifon. RPA (2017) Curs 4 4 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Proprietatea fundamentală sifoanelor Notaţie: fie R P o mulţime de locaţii şi M o marcare. M(R) = p R M(p) RPA (2017) Curs 4 5 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Proprietatea fundamentală sifoanelor Notaţie: fie R P o mulţime de locaţii şi M o marcare. M(R) = p R M(p) Definiţie 2 Fie N = (P,T,F,W) o reţea, R P un sifon propriu şi M o marcare a lui N. R este marcat în marcarea M, dacă M(R) 0. RPA (2017) Curs 4 5 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Proprietatea fundamentală sifoanelor Notaţie: fie R P o mulţime de locaţii şi M o marcare. M(R) = p R M(p) Definiţie 2 Fie N = (P,T,F,W) o reţea, R P un sifon propriu şi M o marcare a lui N. R este marcat în marcarea M, dacă M(R) 0. Propoziţie 1 (Proprietatea fundamentală sifoanelor) Fie N = (P,T,F,W) o reţea şi R P un sifon propriu. Fie M o marcare a reţelei astfel încât M(R) = 0. Atunci, M [M, M (R) = 0. RPA (2017) Curs 4 5 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Exemplu t2 t4 p1 p2 t3 p3 p4 t1 t5 [M 0 = {(0,0,1,0),(0,0,0,1)}, {p 1,p 2 } nu sunt marcate niciodată. RPA (2017) Curs 4 6 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Proprietăţi Fie γ = (N,M 0 ) o reţea P/T marcată, R un sifon şi M [M 0. Dacă M 0 (R) = 0, atunci M(R) = 0 Se obţine o condiţie necesară pentru accesibilitate Dacă R sifon pentru care M 0 (R) = 0 şi M(R) 0, atunci M [M 0. t2 t4 p1 p2 t3 p3 p4 t1 t5 R = {p 1,p 2 } sifon cu M 0 (R) = 0 marcarea M = (1,0,0,1) nu este accesibilă. RPA (2017) Curs 4 7 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Capcane Capcane-definiţie Definiţie 3 Fie N = (P,T,F,W) o reţea şi R P o mulţime de locaţii. R se numeşte capcană dacă R R. O capcană este proprie, dacă R. RPA (2017) Curs 4 8 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Capcane Capcane-definiţie Definiţie 3 Fie N = (P,T,F,W) o reţea şi R P o mulţime de locaţii. R se numeşte capcană dacă R R. O capcană este proprie, dacă R. t2 t4 p1 p2 t3 p3 p4 t1 t5 {p 3,p 4 } este capcană. RPA (2017) Curs 4 8 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Capcane Fie γ = (N,M 0 ) o reţea P/T marcată, M [M 0 şi R o capcană. Dacă M 0 (R) 0, atunci M(R) 0. Se obţine o condiţie necesară pentru accesibilitate Dată o marcare M şi R capcană cu M 0 (R) 0, dacă M(R) = 0, atunci M [M 0 p1 t1 p3 t4 t3 p2 t2 p4 R = {p 1,p 2,p 3 } capcană, M 0 (R) 0. M = (0,0,0,1,0) [M 0 (M(R) = 0) p5 t5 RPA (2017) Curs 4 9 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Proprietăţi Condiţie necesară pentru viabilitate Propoziţie 2 Fie γ = (N,M 0 ) o reţea P/T marcată viabilă. Orice sifon R este marcat la M 0. RPA (2017) Curs 4 10 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Proprietăţi Condiţie necesară pentru viabilitate Propoziţie 2 Fie γ = (N,M 0 ) o reţea P/T marcată viabilă. Orice sifon R este marcat la M 0. t3 p3 p4 p2 t2 p5 t1 p1 t4 {p 3,p 4 } nemarcat în marcarea iniţială, deci reţeaua nu este viabilă. RPA (2017) Curs 4 10 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Proprietăţi Condiţie necesară pentru viabilitate Reciproca nu este adevărată: Sifoane: {p 1,p 2,p 3 } {p 1,p 2,p 3 } Reţeaua nu este viabilă. RPA (2017) Curs 4 11 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Proprietăţi Condiţie suficientă pentru lipsa blocajelor Propoziţie 3 Fie γ = (N,M 0 )o reţea P/T marcată cu W(f) = 1, f F. Dacă orice sifon propriu al lui N include o capcană marcată în M 0, atunci γ este fără blocaje. RPA (2017) Curs 4 12 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Proprietăţi Condiţie suficientă pentru lipsa blocajelor Propoziţie 3 Fie γ = (N,M 0 )o reţea P/T marcată cu W(f) = 1, f F. Dacă orice sifon propriu al lui N include o capcană marcată în M 0, atunci γ este fără blocaje. p3 p1 t1 t2 p4 p2 t4 p5 t3 Sifoane: {p 1,p 3,p 4,p 5}, {p 2,p 3,p 4,p 5}, {p 2,p 3,p 4}, {p 2,p 3} Capcane: {p 2,p 3}, {p 1,p 3,p 4,p 5}, {p 1,p 2,p 3} Reţea fără blocaje. RPA (2017) Curs 4 12 / 45

Analiza structurală a reţelelor Petri Proprietăţi Condiţie suficientă pentru lipsa blocajelor Reciproca nu este adevărată: p1 t1 p2 t3 p3 t4 t2 Reţea fără blocaje Sifoane proprii: {p 1,p 2 } nu include nici o capcană! Capcane proprii: {p 3 } RPA (2017) Curs 4 13 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Cuprins 1 Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Capcane Proprietăţi 2 Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow 3 Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow RPA (2017) Curs 4 14 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Fluxuri de lucru Flux de lucru(workflow): proces complex care se desfăşoară în cadrul unei organizaţii: acţiuni executate într-o anumită ordine date utilizate, prelucrate, produse de acţiuni resurse necesare execuţiei acţiunilor RPA (2017) Curs 4 15 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Fluxuri de lucru Flux de lucru(workflow): proces complex care se desfăşoară în cadrul unei organizaţii: acţiuni executate într-o anumită ordine date utilizate, prelucrate, produse de acţiuni resurse necesare execuţiei acţiunilor Sisteme de administrare a fluxurilor de lucru (WFMS): permit definiţia fluxurilor de lucru şi asigură execuţia acestora RPA (2017) Curs 4 15 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Exemplu RPA (2017) Curs 4 16 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Flux de lucru - noţiuni / componente Caz: instanţă a fluxului de lucru, subiectul operaţiilor din cadrul fluxului de lucru (exemplu: o cerere de decontare); Acţiune: operaţie atomică realizată în cadrul fluxului de lucru; Resursă: execută acţiunile; Work item: acţiune + caz (acţiune care se poate executa pentru un anumit caz); Activitate: acţiune + caz + resursă (acţiune care este executată într-un anumit caz, de către o resursă); Structuri de control al execuţiei: dependenţa logică între acţiuni; RPA (2017) Curs 4 17 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Structuri de control al execuţiei Secvenţă: A B AND-split B AND-join A A AND - split C B AND - join D D C OR-split OR-join B A A OR - Split OR - join C C B RPA (2017) Curs 4 18 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Perspective asupra fluxurilor de lucru Perspectiva proces: acţiuni, ordinea de execuţie Perspectiva resurselor: resurse, modul de organizare, modul în care resursele sunt alocate pentru execuţia acţiunilor Perspectiva datelor: date pentru controlul execuţiei date create/utilizate de către acţiuni RPA (2017) Curs 4 19 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Analiza fluxurilor de lucru Validare: în momentul execuţiei. Verificare: determinarea unor proprietăţi calitative ale procesului, înainte de execuţia/implementarea acestuia: există blocaje? execuţia unui caz se poate încheia cu succes? se pot executa toate acţiunile din proces? Analiza performanţei procesului: numărul de cazuri care pot fi procesate într-o anumită perioadă de timp timpul mediu de procesare al unui caz RPA (2017) Curs 4 20 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Limbaje de specificare a fluxurilor de lucru Sistemele de administrare a fluxurilor de lucru lucrează cu definiţii ale fluxurilor de lucru, exprimate într-un anumit limbaj de specificare Abordări utilizate pentru descrierea proceselor: Limbaje dependente de produsul software Diagrame UML Grafuri BPMN Limbaje bazate pe XML: BPEL, XPDL Algebre de procese Reţele Petri RPA (2017) Curs 4 21 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele Petri în modelarea fluxurilor de lucru Reţele workflow: modelează perspectiva proces, se face abstracţie de resurse şi date modelarea execuţiei unui singur caz Reţele Petri de nivel înalt pentru modelarea celorlalte perspective (perspectiva resurselor şi cea a datelor) RPA (2017) Curs 4 22 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele Petri în modelarea fluxurilor de lucru acţiuni: modelate prin tranziţii caz: punct in reţea precondiţii şi post-condiţii pentru producerea acţiunilor: locaţii work item: tranziţie posibilă într-o anumită stare activitate: tranziţie care se execută structuri de control ale execuţiei: locaţii sau tranziţii RPA (2017) Curs 4 23 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Modelarea structurilor de control A B = A B A AND - split B C = A AND-Split B C D D A AND - split B C = A AND - split B C D D RPA (2017) Curs 4 24 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Modelarea structurilor de control A B AND - join D C A AND - join A B AND - join D B D C C RPA (2017) Curs 4 25 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Modelarea structurilor de control B A AND-Split C AND-join E D AND - split AND-join B A C E D RPA (2017) Curs 4 26 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Modelarea structurilor de control A B OR - split OR - Split = A C B C A B OR - Split = A OR - split B C C RPA (2017) Curs 4 27 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Modelarea structurilor de control B A OR - Split D OR - Split C E RPA (2017) Curs 4 28 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Modelarea structurilor de control A B D C E RPA (2017) Curs 4 28 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Modelarea structurilor de control B A D C E RPA (2017) Curs 4 28 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Modelarea structurilor de control A OR - join C B A OR - join C B RPA (2017) Curs 4 29 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow Definiţia reţelelor worklfow Definiţie 4 O reţea workflow (WF-reţea) este o reţea Petri PN = (P,T,F) astfel încât: 1 P conţine o locaţie input i şi o locaţie output o astfel încât i = şi o =. 2 Pentru orice element n P T, există un drum în PN de la i la n şi un drum de la n la o. RPA (2017) Curs 4 30 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow Reţele workflow t2 p1 p3 i t1 t3 t4 o p2 t4 p4 p4 p2 t1 t2 i p3 t3 p5 t5 o p1 t4 RPA (2017) Curs 4 31 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow Observaţii W(x,y) = 1, pentru orice (x,y) F. Notaţii: Marcarea iniţială, M 0, a unei reţele workflow: M 0 (i) = 1,M 0 (p) = 0, p i. Se notează M 0 = i Marcarea finală a, M f, unei reţele workflow: M f (o) = 1,M f (p) = 0, p o. Se notează M f = o RPA (2017) Curs 4 32 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow Exemplu RPA (2017) Curs 4 33 / 45

Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow Exemplu RPA (2017) Curs 4 34 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Cuprins 1 Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Capcane Proprietăţi 2 Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow 3 Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow RPA (2017) Curs 4 35 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Proprietatea de corectitudine logică Tranziţia calc impozit nu se poate produce Cazul nu poate fi procesat RPA (2017) Curs 4 36 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Proprietatea de corectitudine logică Există o secvenţă de execuţie către marcarea finală Există situaţii în care cazul nu poate fi procesat corect RPA (2017) Curs 4 37 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Proprietatea de corectitudine logică recompleteaza client depune cerere inreg date gresite inregistreaza i date OK inreg date Procesul se termină, dar cazul nu este procesat corect. RPA (2017) Curs 4 38 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Corectitudine logică (soundness) în fluxuri de lucru Într-un flux de lucru execuţia unui caz trebuie să se poată termina întotdeauna RPA (2017) Curs 4 39 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Corectitudine logică (soundness) în fluxuri de lucru Într-un flux de lucru execuţia unui caz trebuie să se poată termina întotdeauna Nu există acţiuni inutile (orice acţiune trebuie să se poată produce la un moment dat) RPA (2017) Curs 4 39 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Definiţia proprietăţii de corectitudine Definiţie 5 O reţea workflow PN = (P, T, F) este corectă (sound) ddacă: 1 M [i,o [M (condiţia de terminare corectă) 2 t T, t este pseudo-viabilă RPA (2017) Curs 4 40 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Definiţia proprietăţii de corectitudine Definiţie 5 O reţea workflow PN = (P, T, F) este corectă (sound) ddacă: 1 M [i,o [M (condiţia de terminare corectă) 2 t T, t este pseudo-viabilă inreg. date client nou client depune cerere verif client i preia date calc impozit emite ordin plata o RPA (2017) Curs 4 40 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Definiţia proprietăţii de corectitudine Definiţie 5 O reţea workflow PN = (P, T, F) este corectă (sound) ddacă: 1 M [i,o [M (condiţia de terminare corectă) 2 t T, t este pseudo-viabilă inreg. date client nou client depune cerere verif client i preia date calc impozit calcul impozit cl nou emite ordin plata RPA (2017) o Curs 4 40 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Închiderea unei reţele workflow Definiţie 6 Fie PN = (P,T,F) o WF-reţea. Închiderea reţelei PN este o reţea PN = (P,T,F), astfel încât : P = P T = T {t } F = F {(o,t ),(t,i)} t* PN este reţea tare conexă. i PN o RPA (2017) Curs 4 41 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Proprietăţi Lema 3.1 Fie PN = (P,T,F) o reţea workflow pentru care are loc condiţia de terminare corectă. Atunci au loc: 1 ( M [i )(M o M = o) 2 (P N, i) este mărginită. 3 mulţimea marcărilor accesibile din (P N, i) coincide cu mulţimea marcărilor accesibile din (PN,i). 4 (PN,i) este pseudo-viabilă ddacă (PN,i) este pseudo-viabilă. RPA (2017) Curs 4 42 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Caracterizare soundness Lema 3.2 Fie PN = (P,T,F) o WF-reţea sound. Atunci (PN,i) este reţea viabilă şi mărginită. RPA (2017) Curs 4 43 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Caracterizare soundness Lema 3.2 Fie PN = (P,T,F) o WF-reţea sound. Atunci (PN,i) este reţea viabilă şi mărginită. Demonstraţie: 1 Din Lema 3.1(2) = (PN,i) este mărginită. Cum [i PN = [i PN (Lema 3.1(3)), rezultă (PN,i) mărginită. 2 Se arată că P N este reversibilă şi pseudo-viabilă. RPA (2017) Curs 4 43 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Caracterizare soundness Lema 3.3 Fie PN = (P,T,F) o WF-reţea. Dacă (PN,i) este reţea viabilă şi mărginită, atunci P N este sound. RPA (2017) Curs 4 44 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Caracterizare soundness Lema 3.3 Fie PN = (P,T,F) o WF-reţea. Dacă (PN,i) este reţea viabilă şi mărginită, atunci P N este sound. Demonstraţie: 1 Fie M [i PN. Se arată că există σ T astfel încât M[σ PNo. 2 Se arată ca orice tranziţie este pseudo-viabilă. RPA (2017) Curs 4 44 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Caracterizare soundness Teorema 1 O WF - reţea PN este corectă ddacă (PN,i) este viabilă şi mărginită. RPA (2017) Curs 4 45 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Caracterizare soundness Teorema 1 O WF - reţea PN este corectă ddacă (PN,i) este viabilă şi mărginită. Consecinţă 1 Problema corectitudinii este decidabilă pentru WF-reţele. RPA (2017) Curs 4 45 / 45

Proprietatea de corectitudine (soundness) în reţele workflow Caracterizare soundness Teorema 1 O WF - reţea PN este corectă ddacă (PN,i) este viabilă şi mărginită. Consecinţă 1 Problema corectitudinii este decidabilă pentru WF-reţele. Observaţie:O WF-reţea este corectă ddacă: marcarea o este marcare acasă reţeaua este pseudo-viabilă RPA (2017) Curs 4 45 / 45