Partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real

Σχετικά έγγραφα
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ Ediţia a XI-a, 6 7 MAI CLASA a IV-a

Curs 4 Serii de numere reale

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

EXAMENE ŞI CONCURSURI

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Subiecte Clasa a VII-a

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Soluţiile problemelor pentru pregătirea concursurilor propuse în nr. 2/2013

Clasa a V-a. Clasa a VI-a. Clasa a VII-a

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

Varianta 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

SOCIETATEA DE ŞTIINŢE MATEMATICE DIN ROMÂNIA- FILIALA CLUJ

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

DETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI"

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Integrala nedefinită (primitive)

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Subiecte Clasa a VIII-a

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Curs 2 Şiruri de numere reale

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

Algebră 1. Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

MATEMATICĂ. - frecvenţă redusă - clasa a IX a. Prof. Baran Mihaela Gabriela

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Analiza bivariata a datelor

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Structuri algebrice, grupuri, probleme bacalaureat 2009

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Subiecte Clasa a V-a

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

CAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Criterii de comutativitate a grupurilor

Tema: şiruri de funcţii

Principiul Inductiei Matematice.

CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON

sistemelor de algebrice liniarel

Transcript:

Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0 Partea îtreagă, partea fracţioară a uui umăr real ABSTRACT: Materialul coţie câteva proprietăţi şi rezultate legate de partea îtreagă şi cea fracţioară a uui umăr real, precum şi uele probleme reprezetative Lecţia se adresează clasei a VIII a Recomadăm şi parcurgerea materialului propus clasei a VII a petru aceeaşi etapă Data: 9 octombrie 0-0-07 Autor: Lucia Dragomir, Liceul Băăţea Oţelu Roşu I Defiiţii, otaţii, proprietăţi Dacă u umăr real a are scrierea zecimală a = a0, aa a (evidet 0 defieşte pri [ a] a Z şi a, a, a, { 0,,,,9 } ), atuci partea îtreagă a lui a se otează cu [ ] a0, dacă a 0 = a0, dacă a < 0 a şi se Mai simplu de reţiut: partea îtreagă a lui a este cel mai mare umăr îtreg care u îl depăşeşte pe a (este aşadar cel mult egal cu a); dacă facem apel la reprezetarea pe axă a umerelor reale, atuci [ a] este primul umăr îtreg di stâga lui a Î baza axiomei lui Arhimede, se poate spue şi: petru orice umăr real a, există u uic umăr îtreg, otat cu [ a ], astfel îcât [ a] a < [ a] + ; aşadar, petru orice a R avem: [ a] umai dacă k a < k + Pri defiiţie, partea fracţioară a umărului real a este { a} = a [ a] ; evidet { } [ 0,) = k Z dacă şi a Vom trece î revistă câteva proprietăţi şi rezultate utile, des folosite î rezolvarea problemelor, fără să uităm a spue că acestea vor uşura trecerea peste uele obstacole apărute, de exemplu, î aritmetică, î aaliza matematică, î chestiui de umărare şi combiatorică P [ ] a < a a, a R P a < k [ a] < k, a R, k Z P [ k + α ] = k k Z α [ ),, 0, P [ a + k] = [ a] + k, a R, k Z Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0

P 5 { a + k} = { a}, a R, k Z Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0 P 6 [ ] [ ] { } { } { } { } {[ ]} a = a, a = a, a = a = 0, a R P 7 Dacă, a b R şi [ a] [ b] =, atuci a b < ( Reciproca este falsă; e suficiet u cotraexemplu: a =, b = ) P 8 { a} = { b} ( a b) Z, a, b R P 9 [ a] + [ b] [ a + b] [ a] + [ b] +, a, b R P 0 [ x] + [ x] =, x R \ Z a + a + = a, a R (idetitatea lui Hermite; de remarcat că aceasta admite o P [ ] [ ] a + a + a a a, a, + + + + + = R N ) geeralizare destul de des utilizată: [ ] [ ] P Expoetul umărului prim p di descompuerea î factori primi ai umărului! este + p + + p p Să se arate că [ a] [ b], II Probleme istructive = Ndacă şi umai dacă a = b Soluţie: Dacă a = b prima egalitate este evidetă Presupuâd că a b şi [ a] [ b], (Gheorghe Adrei, OJ Costaţa, 996) = N,obţiem a { a} b { b} ( a b) { a} { b} (,) = =, N Dacă a > b, membrul stâg al ultimei egalităţi poate fi oricât de mare, cotradicţie Aalog dacă a < b, aşadar a = b Dacă, a b R, să se arate că { a} + { b} = dacă şi umai dacă ( a b) + Z şi a, b R \ Z Soluţie: Dacă a, b R \ Z şi ( a + b) Z,atuci { a} + { b} [ 0, ); cum { a} + { b} = a [ a] + b [ b] Z,deducem că { a} + { b} { 0, } Deoarece { a} { b} 0 am ajuge la, a b Z, cotradicţie), obţiem { a} + { b} = Reciproc, dacă { a} { b} { a} 0, { b} 0 şi, di = { a} + { b} = a [ a] + b [ b], deducem ( a b) + Z (Gheorghe Adrei) + (î caz cotrar + =, avem Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0

Să se determie partea îtreagă a umărului Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0 +, N (Cocurs Florica TCâmpa,00) Soluţie: Deoarece + + + < + +, N,deducem că + + < + şi astfel + = +, N Să se arate că partea fracţioară a umărului +, N este mai mică decât 0,5 Soluţie: Deoarece < + < +, N, avem că { } cu + = + Rămâe de arătat că (Cocurs Uirea,00) + = şi deci + < 0, 5, ceea ce este echivalet + < 0, 5 + + < + + 0, 065, ultima iegalitate fiid evidet adevărată 5 Să se calculeze suma + + + + S = + + + + +, N (Cocurs Reghi,005) + Soluţie: Folosid P, avem imediat S = + + + + + + + + ; k + deoarece 0 < <, k N, k (iegalitate imediată), ajugem la S = + + = + k 6 Să se rezolve ecuaţia [ x] [ x] [ x] [ x] + + + + = 0 (Adrei Eckstei, OL Timiş, 009) Soluţie: Este aturală folosirea proprietăţii P 0 (cu evideta observaţie că [ x] + [ x] = 0, x Z ) Avem astfel că, dacă x Z, ecuaţia coduce la 0 + 0 + = 0, evidet fals, deci ecuaţia u are soluţii îtregi Dacă x Z şi x Z, se ajuge la egalitatea + ( ) + = 0 (falsă şi aceasta) Dacă x Z, dar x Z, atuci [ x] [ x] [ x] [ x] + + + + = 0 + ( ) + = 0, aşadar orice x Z petru care x Z este soluţie a ecuaţiei, mulţimea soluţiilor acesteia fiid + S = Z Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0

Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0 7 Să se calculeze suma S = 5 + 6 + 7 + + 00 0 (OL Arad,006) Soluţie: Pri ridicări la pătrat se arată imediat că + ( + ) < +, N, şi deci ( + ) = +, N Folosid acest rezultat, deducem imediat că S = + + 5 + + 0 = 58 8 Se cosideră umerele p, q, q p N şi ( ) are partea fracţioară strict mai mare decât 0,75 Soluţie: Di q p rezultă că Deducem astfel că p a = p + q + p Să se arate că a este iraţioal şi p < p + q p + p < p + p + şi astfel (Adria PGhioca,ON 000) p < p + q < p + + q R \ Q Deoarece a = p + q + p p + q şi p, obţiem şi că a R \ Q Cosiderăm acum ( ) b p q p < + <, rezultă că b < Să observăm acum că a + b = ( p + q) = c N, aşadar c < c b = a < c, de ude [ a] = c şi deci { a} = a [ a] = c b c + = b > = + Deoarece 0 ( p q p) 9 Să se arate că + =, + + N (Gheorghe Eckstei) Soluţie: Dacă = k N, atuci k k k ( k ) k ( k ) < + < + + (aţi sesizat ultimul pas!?) Evidet acum : + > k + + şi + + + + = + = + + ( k ) ( k ) + + + + < k + Ultima iegalitate este adevărată deoarece ea este succesiv echivaletă cu: ( ) ( ) k + + + k + < ( k + ) ( k ) ( k ) ( k ) ( k ) ( k ) + + + < + + < + Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0

Aşadar + = k =, + + N Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0 k k 0 Să se arate că pri împărţirea lui k Zla N se obţie câtul şi restul Soluţie: Notăm câtul şi restul cu q, respectiv r şi avem: k = q + r, cu 0 r < Deducem acum: q + r k q + k q = < = q +, aşadar q = Pe de altă parte, k k k q + r = = q = r Observaţie: Această problemă pue î evideţă faptul că, dacă N, atuci î mulţimea {,,,,k } avem exact k multipli de Să se determie câte umere aturale eule, mai mici decât 00, u sut divizibile ici cu, ici cu Soluţie: Ne referim aşadar la mulţimea {,,,,99 } î care avem 99 = 9 de umere divizibile cu 99 şi = de umere divizibile cu Am fi poate tetaţi să dăm rezultatul 99 (9 + ), îsă trebuie să remarcăm că uele umere au fost umărate de două ori (de exemplu 6,, 8, ) 99 umărul acestora este egal cu = 6 Abia acum putem da rezultatul corect: avem 99 (9 + 6) = de umere cu proprietatea di euţ Observaţie: Să remarcăm aici că soluţia foloseşte de fapt u biecuoscut pricipiu de umărare, aume Pricipiul icluderii şi excluderii Este vorba despre următorul rezultat: () Dacă A şi B sut două mulţimi fiite, atuci A B = A + B A B (pricipiul icluderii şi excluderii petru două mulţimi) () Dacă A, B, C sut trei mulţimi fiite, atuci A B C = A + B + C A B B C C A + A B C (pricipiul icluderii şi excluderii petru trei mulţimi) Să se determie care este expoetul lui î descompuerea î factori primi ai umărului 00! = 00 00 Soluţie: Î mulţimea {,,,,00 } avem = 50 de umere divizibile cu ; ditre aceste 50 de 5 Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0

umere, fiecare al doilea este divizibil cel puţi cu puterea a doua a lui sut de umere; ditre acestea, fiecare al doilea este divizibil cel puţi cu cotiuare, ţiem cot că ( ) k+ cu k { } Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0 00 5 = de astfel Raţioăm la fel î 7 > 00 şi că fiecare factor al lui 00! care este divizibil cu k, dar u şi,,,,,5,6,, se socoteşte, î modul idicat, de k ori ca fiid divizibil cu,,,, k Expoetul căutat este astfel 00 00 00 50 5 6 97 + + + 6 = + + + + + = Observaţie: Evidet, puteam folosi direct proprietatea P, ţiâd cot doar de faptul că 00 0,, 7 k = k N k ; am preferat îsă aici să vedem efectiv cum se ajuge la aceasta Dacă a, b, c, d sut patru umere aturale cosecutive eule,să se arate că a + b + c + d = a + b + c + d Soluţie: Cosiderăm a =, b = +, c = +, d = +, N şi otăm (Daa Piciu,Cocurs GhŢiţeica,006) + + + + + + x =, y = + 6 Pri ridicări la pătrat se arată imediat că + 5 + + < + 6 şi + 5 + + + < + 6, de ude ajugem la + < + = ; deducem astfel că + 5 [ x] + 6 = [ y] 5 x 6 y Deoarece + 6 u este pătrat perfect ( pătratele perfecte sut de forma m sau 8p + ), rezultă + 5 = + 6, adică [ x ] [ y ] = Să se determie x, y R petru care [ x] { y} { x} [ y] = = (Cocurs GM, 006) Soluţie: Deoarece { y} [ 0,), di prima ecuaţie deducem că [ x ] =, de ude { y } = ; aalog, di a doua ecuaţie avem că [ y ] = şi { } x =, deci x = +, y = 6 Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0

5 Să se arate că, dacă,,, { a b x y } mi, < Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0 a b x ysut umere reale astfel îcât [ ax by] [ bx ay] + = +,atuci Soluţie: Folosid P7 avem [ ax + by] = [ bx + ay] ( ax + by) ( ay + bx) <, de ude a( x y) + b( y x) < ( a b)( x y) <, cocluzia fiid imediată 6 Să se determie umerele aturale petru care = + Soluţie: Dacă = k N, atuci avem = k +, adică k + = k, de ude (Traia Duţă,OL Braşov,006) (Bulleti Math,Caada) k k + < k + ; pri ridicare la pătrat, prima iegalitate coduce la k ( k ) şi, deoarece k N, obţiem k { 0,,,} (codiţie ecesară,u şi suficietă); este îsă suficiet să îlocuim valorile obţiute şi ajugem doar la k = sau k =, de ude = 7 sau = 0 7 Să se determie cel mai mare umăr atural x petru care 000!este divizibil cu Soluţie: Numărul este prim şi divide fiecare al -lea umăr atural, aşadar există 6+x (Juriu OBMJ,000) 000 = 86 umere care sut mai mici sau egale cu 000 şi sut divizibile cu Aalog, doar trei umere mai mici sau egale cu 000 sut divizibile cu mare umăr atural căutat este x = 89 6 = 8, deci 8 Determiaţi umerele aturale care verifică următoarele proprietăţi: 89 divide 000!; rezultă că cel mai a) este u umăr atural de trei cifre, ultimele două fiid egale cu 0 + 6 b) ordie) este u umăr atural de patru cifre, acestea fiid,0,, ( u eapărat î această (Lucia Dragomir, Cocurs RMCS, 0) Soluţie : = a00 00 a < 00 a + () Notăm cu A mulţimea umerelor de patru cifre formate cu cifrele, 0,, ; cel mai mic elemet al acestei mulţimi este 0, iar cel mai mare ot + 6 + 6 0; di = k A deducem că 0 şi 7 + 6 <, de ude Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0

< Di () rezultă astfel că {,,5} a = se ajuge la { 6000, 600, 600} 00 6597 a = Petru 5 euţ Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0 a Petru a = se obţie k A, la fel petru 9 Să se arate că dacă m şi sut umere aturale prime ître ele, atuci m m ( ) m ( m )( ) + + + =, umere care verifică ambele codiţii di Soluţie: Cosiderăm î pla puctele A(,0), B(, m), C(0, m) Î iteriorul dreptughiului OABC se află ( m )( ) pucte de coordoate îtregi; deoarece ( ) astfel de pucte, iar sub diagoală se află ( m )( ) m, =, pe diagoala OB u se află pucte de forma ( k h) (Gauss),, cu k, h N Petru k km fixat, există pucte şi astfel, î total, sub diagoala OB sut km pucte Idetificâd cele două rezultate ajugem la ( m )( ) k= 0 km = Observaţie: Soluţia geometrică oferă şi avatajul de a remarca faptul că egalitatea di cocluzie este adevărată şi dacă umerele m şi,,schimbă locurile 0 Se cosideră umerele aturale m şi, Să se determie umerele reale x petru care [ x + ] + x + x x m + + + + + = k= 0 (Mircea Becheau,ON,988) Soluţie: Presupuem că pri împărţirea lui m la se obţie câtul q şi restul r Petru ca egalitatea di euţ să fie adevărată, deoarece părţile îtregi di membrul stâg pot diferi pri cel mult o uitate, trebuie ca cei mai mici termei di membrul stâg să fie egali cu q, iar r ditre ei să fie egali cu q + r = atuci [ ] Dacă 0, x + = x + = = x + = q coduce la q x + x, < + < < x + < q + de ude Dacă r 0, trebuie să avem x x + [ ] r + + + + r x + = q +, de ude x q, q x + x x q = + = = + = r + şi 8 Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0

Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0 q x + < < x + < q + x + < < x + < q + x q, q r + r + + r r + III Probleme propuse x x () Rezolvaţi ecuaţia = () Petru orice x, y, z, x y z se otează α = + + y + z z + x x + y Determiaţi α Ioaa şi Gheorghe Crăciu, Plopei () Demostraţi că, petru orice x ( 0,), există Z petru care { x} + 8 7 8 + () Arătaţi că + = 0, N < Olimpiada locală Bucureşti, 007 Olimpiada locală Iaşi, 007 (5) Determiaţi umărul elemetelor mulţimii M = { +, 0} N Bibliografie: [] Gheorghe Adrei, Io Cucurezeau, Costati Caragea Probleme de algebră, Fucţiile parte îtreagă şi parte fracţioară, Editura Gil, 996 [] Mihai Oucu Drimbe 00 de idetităţi şi iegalităţi cu partea îtreagă, Editura Gil, 00 [] (colectiv) Matematică (olimpiade şi cocursuri şcolare) Editura Paralela 5, 009, 00, 0 [] Gazeta Matematică (GM), colecţia 000 0 [5] Revista de Matematică di Timişoara, colecţia 00 0 [6] Revista de matematică a elevilor şi profesorilor di Caraş Severi (RMCS), colecţia 008 0 9 Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0