2.1 Parametrii circuitelor logice

Σχετικά έγγραφα
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

cele mai ok referate

Sondajul statistic- II

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

2. Metoda celor mai mici pătrate

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Πίνακας ρυθμίσεων στο χώρο εγκατάστασης

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Το άτομο του Υδρογόνου

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Analiza bivariata a datelor

Universitatea POLITEHNICA din Bucureş ti FIABILITATEA, MENTENABILITATEA Ş I DISPONIBILITATEA PRODUSELOR MATERIALE MANAGEMENTUL CALITĂŢII.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 9

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

5.1. Noţiuni introductive

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

STATISTICA INTERVALE DE INCREDERE VERIFICAREA IPOTEZELOR

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

Problemas resueltos del teorema de Bolzano

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Jeux d inondation dans les graphes

HONDA. Έτος κατασκευής

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)


tensiunii de intrare. Revãzând rãspunsul circuitului RC trece-sus la semnal sinusoidal se

Πανεπιστήμιο Πατρών Τμήμα Φυσικής Εργαστήριο Ηλεκτρονικής. Ψηφιακά Ηλεκτρονικά. Οικογένειες Ολοκληρωμένων Κυκλωμάτων Ψηφιακής Λογικής

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Solving an Air Conditioning System Problem in an Embodiment Design Context Using Constraint Satisfaction Techniques

! " #! $ %! & & $ &%!

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1

riptografie şi Securitate

Φροντιστήριο Ψηφιακών Ηλεκτρονικών

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.

!"!# ""$ %%"" %$" &" %" "!'! " #$!

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Γενικό ποσοστό συμμετοχής στην αγορά εργασίας πληθυσμού χρονών - σύνολο

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Γενικό ποσοστό απασχόλησης ισοδύναμου πλήρως απασχολούμενου πληθυσμού - σύνολο

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Γενικός ρυθμός μεταβολής οικονομικά ενεργού πληθυσμού χρονών - σύνολο

Ποσοστό απασχόλησης στον τριτογενή τομέα του πληθυσμού χρονών - σύνολο

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Structura circuitelor digitale N.Cupcea (notite) 1 Circuite logice cu TMOS. * exemplu: structura fizică a unui TECMOS cu canal indus:

MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector

Ποσοστό μακροχρόνιας ανεργίας (διάρκεια 12+ μήνες) οικονομικά ενεργού πληθυσμού 15+ χρονών - σύνολο

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Appendix B Table of Radionuclides Γ Container 1 Posting Level cm per (mci) mci

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

SWOT 1. Analysis and Planning for Cross-border Co-operation in Central European Countries. ISIGInstitute of. International Sociology Gorizia

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. dr. Gabriela-Victoria ANGHELACHE Lector univ. dr. Florin Paul Costel LILEA

Μερίδιο εργοδοτουμένων με μερική ή / και προσωρινή απασχόληση στον εργοδοτούμενο πληθυσμό 15+ χρονών - σύνολο

Integrala nedefinită (primitive)

! "# $ % $&'& () *+ (,-. / 0 1(,21(,*) (3 4 5 "$ 6, ::: ;"<$& = = 7 + > + 5 $?"# 46(A *( / A 6 ( 1,*1 B"',CD77E *+ *),*,*) F? $G'& 0/ (,.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

SUPPLEMENTAL INFORMATION. Fully Automated Total Metals and Chromium Speciation Single Platform Introduction System for ICP-MS

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

MARCAREA REZISTOARELOR

A N A L I S I S K U A L I T A S A I R D I K A L I M A N T A N S E L A T A N S E B A G A I B A H A N C A M P U R A N B E T O N

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

Transcript:

oţe apolul rcue logce cu razoare bpolare. Paramer crcuelor logce - peru aprecere - peru comparare:. poblăţ de ercoecare. regm razoru 3. caracerc de almeare ş puere dpaă... Iercoecarea crcuelor logce: * poblăţ pue î evdeţă pr: - caracerc ace - paramer ac... caracerca de rafer, v ( v ) * cazul geeral: 0 v L v 0 rezulă: V L V0 - velele logce de eşre, 0, H (î logcă pozvă) V, - eule de rare coderae ca vele logce, H - euea de prag logc, V prl (euea peru care e coderă că e face recerea de la u vel logc la celălal) - margle de zgomo ace, MZL ş MZH cu MZL = V L V ol ş MZH = V 0 H VH (velul maxm al perurbaţlor ace adme fără chmbarea ăr crcuulu la eşre) * cazul crcuulu logc deal: L V ezulă: ocluz: V ol = 0 V oh = V ALIM MZL = MZH = 0,5V ALIM V. prl = 0,5V ALIM 004

oţe - e foloeşe egral euea de almeare - velele logce u be preczae ş, pracc, depedee de codţle reale de fucţoare - margle de zgomo ace egale ş maxme - euea de prag logc la jumăaea eu de almeare. ** cazul crcuulu logc real: ezulă: V, e deermă peru paa caracerc egală cu - - l VH - VoL 0, VoH VALIM VprL 0,5V ALIM MZL, - MZH cad ocluz: - euea de almeare u ma ee egral foloă - velele logce u ma u be preczae ş depd de codţle reale de fucţoare - apare zoa de razţe î care velele logce u u be preczae ş î care e poae face chmbarea ăr crcuulu la eşre la varaţ mc ale eu de la rare odţ reale de fucţoare: - dpera de fabrcaţe a compoeelor elecroce - arca (de obce, epreczaă) - varaţa codţlor de medu (î pecal, θ ) - varaţa eulor de almeare - îmbărârea compoeelor - zgomoele elecrce ş elecromagece. Î codţle de fucţoare cele ma defavorable: 004

oţe 0 V ol m VoL < VoLmax - VoH m < VoH VoH max VALIM - V, ol max VoH max u garaae de producăor, î codţle de ulzare pecfcae peru fecare famle de crcue logce egrae - MZL = VL m VoL max MZH = VoH m VH max V < V < V. - L prl H... caracerca de rare, ( v ) Se deermă cureţ de rare, I, I L H : - peru L deal: cureţ de rare u ul - peru L real: cureţ de rare u îre lme foare mar: ma peru TTL repecv pa peru MOS - î codţle reale de fucţoare, peru fecare famle de crcue egrae e ablec: - e deermă eule exreme ce po f aplcae crcuulu la rare fără a e provoca drugerea aceua:....3. caracercle de eşre, o ( v o ) (î fucţe de area logcă la eşre) Se deermă cureţ dpobl la eşre, I ol, IoH : - peru L deal: cureţ de eşre u elmaţ - peru L real e defec: I L Se defeşe capacaea de îcărcare acă, fa-ou: Io max I oh max - crcue logce de acelaş p: m, I Lmax IH max - peru crcue dfere e face blaţul cureţlor peru fecare are logcă de la eşre: I > I I > I. ol max L max, oh max H max 004 3

oţe... egmul razoru Se coderă răpuul uu crcu logc la u emal obţu de la u crcu logc de acelaş p: Se defec: *mpul de propagare (dfereţa de mp îre recerea pr VprL a eu de eşre ş recerea pr aceeaş valoare a eu de rare), phl plh plh + phl mpul de propagare medu: p = deermă veza de lucru a crcuelor (umărul de operaţ pe ecudă) V 0H rare V prl V 0L phl V 0H plh e re V prl V 0L fhl 0, V 0,9 V flh v= V 0H - V 0L - depd de arcă, de rucura *duraele frourlor, fhl flh crcuulu ş e preczează valorle maxme peru arc capacve preczae flueţează mpul de propagare, deermă o creşere uplmeară a coumulu, favorzează edţa de aparţe a oclaţlor paraze, flueţează regulle de proecare ş de realzare a crcuelor * margea de zgomo damcă defă ca ampludea mmă a uu mpul de duraă preczaă care chmbă area L la eşre reflecă rezeţa crcuulu la perurbaţ damce. e zg zg e zg zg..3. aracerce de almeare * eu de polarzare: E, cu oleraţele adme I IL, IH, I = *cureţ de almeare: I I DDL, I DDH, I DD = *puerea dpaă: P P L, H L DDL + I + I H DDH 004 4

oţe PL + PH * puerea mede dpaă: Pd =, peru mpulur de joaă frecveţă ş cu u facor de umplere de 0,5 * compoeele razor ale puer dpae deermae de arcă ş de duraele fe ale frourlor mpulurlor de comadă * flueţe: lmează gradul de egrablae, rercţ la amplaarea compoeelor, rercţ la cablajele de maă ş de almeare, rercţ la proecarea urelor de almeare. * facor de mer: M = P d p - caracerzează famlle de L. apolul rcue logce cu razoare bpolare.. omuaor cu TIP..0. Iroducere. L cu dode: Schema bloc a uu L cu TIP: rar lo gce Log c a eaj e re a rca * emale logce logcă pozvă * fucţ logce realzae cu dode ş rezeţe: ŞI, SAU Fucţoare: * la crcuul SAU la eşre e obţe cea ma mare dre eule de la răr * la crcuul ŞI la eşre e obţe cea ma mcă dre eule de la răr: * dezavaaje: - degradarea velelor logce - lmarea fa-ou - răpu razoru emerc - coum rdca. * e realzează cu: dode, jocţu E, pr îumare de cureţ de colecor au cu razoare mulemor. 004 5

oţe... Paramer de comuaţe a TIP Ob. paramer de comuaţe paramer de regm armoc ) paramer ac: a) TIP bloca comuaor dech: comuaor dech E E paramer: - cure rezdual I = (egljabl) - rezeţă de perder foare mare (egljablă). (acee elemee po coa uma î crcue cu rezeţe exere foare mar) ocluze: la u TIP bloca eule pe jocţu depd uma de crcuul exeror ş u rebue ă depăşeacă eule maxm admble. b) TIP î coducţe: b) î AN: paramer: - euea de dechdere a jocţu E (la cureţ de emor de zec de µ A ): V E 0 = 0,55V 0, 65V, valoare pcă: = E - euea drecă pe jocţuea E (la cureţ de ordul ma ): E=, valoare pcă: E = - cureul rezdual al jocţu E: I< (ara jocţu foare mcă) - facorul de cure al razorulu: pc,, dar ş β 0 < 40 - rezeţa geeraorulu de cure ee foare mare, egljablă. b) î SAT (comuaor îch): paramer: v E V Ea E r ca V Ea ca 004 6

oţe - euea drecă pe jocţuea E la auraţe (la cureţ de ordul ma): V Ea = 0,75V 0, 85V, valoare pcă: V Ea = 0, 8V - euea de auraţe recă: V Ea 0, V (valoare pcă) - rezeţa de auraţe, r ca 0Ω (măur ehologce peru mcşorare). ocluze: la u TIP î auraţe, cureţ pr jocţu u ablţ uma de crcuul exeror ş u rebue ă depăşeacă cureţ maxm admbl eule pe jocţu u mc ş be preczae. c) AI - de obce, apare î mod eeţoa - e caracerzează pr paramerul α cu valoare pcă < 0, cu o mare dpere de fabrcaţe. Obervaţe: oţ paramer TIP u depedeţ de cureţ pr razor (dec ş de eule de almeare) ş de emperaură. ) paramer damc: - capacăţle de bareră: be0 be = ue U 0 bc = u U bc0 -, be0 bc0, capacăţle de bareră ale celor două jocţu la polarzare ulă, elare, drbue, proporţoale cu arle jocţulor, de ordul pf au ma mc - E 0 cu: u, u eule de pe cele două jocţu U 0,U 0,, expoeţ cu valor îre 0, 3 ş, 5 -, îălţmle de bareră ale celor două jocţu - 0. - coaele de mp de vaţă ale purăorlor morar î exce, τ p ş τ ş coaa de mp de ocare, τ, cu valor de ordul - capacăţle paraze ale coexulor, drbue ş elare. Avaajele comuaorulu cu TIP: - puere dpaă mcă î L cureţ de valoare mcă eu deermae de crcuul exeror - puere dpaă mcă î SAT eule pe jocţu de valoare mcă ş preczaă cureţ deermaţ de crcuul exeror Dezavaajele comuaorulu cu TIP: - comuarea d area de blocare î area de coducţe ş ver preupue deplaarea ue caăţ de arcă î (d) bază ş î (d) capacăţle paraze ceea ce preupue mp de comuare dferţ de zero. 004 7

oţe OSEVAŢII. com câ ma mc: - be ş bc - mc câ ma mc ar ale jocţulor câ ma mc cu coecţele: - I, eb0 Icb0 foare mc ( < 0 A) τ, τ p, τ câ ma mc dopare cu Aur creşe recombarea î bază ş β la valor <50 - cade facorul de cure al razorulu 0 coceraţ de mpurăţ, N a ş N d câ ma mar I, eb0 Icb0 mc - deoarece I eb0 ee foare mc rezulă euea drecă bază emor la cureţ de ordul ma cu valor rdcae cu valoarea pcă 0,8V.. regmurle de lucru ale TIP pe caracercle ace: + V V SAT u E V Ea AN L V paa v E - blocare: =, egljabl - AN: 0 < 0 < a V VEa - SAT:, = a =. c omporarea razorulu î auraţe depde ş de. aav: - grad de auraţe: = - facor de upracomadă: = = +. 3. Depedeţa V Ea de cureţ ş de emperaură: Ecuaţle Eber Moll: v = kt V T q E V vt e = e vt c = e. Ie e α Icc = E = + I I = α 0 e e c c 004 8

oţe Se elmă : Ic ( α0α ) c = ( α0 ) α0 e I α α = α + 0 Se elmă c : e( ) e ( ) ezulă: V V ezulă: V E = V = v = v T T V l + l + = v ( α0 ) α0 Ic ( α0α ) ( α ) + I ( α α ) e I l α vt l + v l T 0 Ie + 0 ( α0 ) Ic ( α0α ) ( α ) + ( α α ) ( α ) α0 = vt l ( α0 ) α α ( α ) 0 + α c Ea E T Ie α0 0 = a = β0 = =. β0 Dar: + ( α ) α0 β0 + β0( α ) Dec: VEa = vt l = v l T. α α α0 ( α0 ) β0, Dacă: creşe, V Ea cade Ex.: β 40 0 = = 5, α = 0, VEa = 0, 5V (egljabl, dar depede de cureţ ş de emperaură). 4. TIP ee comuaor elecroc comuare drecă L AN, SAT comuare veră AN, SAT L 0 004 9

oţe apolul rcue logce cu razoare bpolare.3. omuarea TIP.3.. Ecuaţle meode arc - e egrează ecuaţa de couae pe oaă lugmea baze rezulă: dq( ) Q( ) + = ( ) cu: d τ - () cureul de bază, coa au varabl, peru > 0 Q( ) - cureul de recombare d bază τ dq - varaţa arc d bază deermaă de aporul de purăor al d cureulu de bază ş daoră recombăr. Q Q - î regm aţoar, î AN: = = β0 = β0 τ τ - e preupue că ş î regm varabl e părează proporţoalaea: Q( ) = β0 ş rezulă: τ d + = d τ β0 β d τ ( ) + = β0 0 d - î auraţe: (0) Q E Q (w) w x (0) (0) w x (0) (0) Q Q w (w) - jecţe de purăor de la emor - fecţe de purăor de la colecor (polarza drec) - jecţe uplmeară de la emor peru meţerea coaă a cureulu de colecor, da de paa coceraţe de purăor ezulă: - arca de purăor jecaţ pâă la auraţe cpeă, Q - arca de purăor jecaţ î auraţe de ambele jocţu, Q Ecuaţle meode arc vor f: x 004 0

oţe dq( ) Q( ) + = d τ d - peru AN: au τ + = β0 Q( ) d = β0 τ dq Q Q + + = τ - peru SAT: d τ τ cu τ = + β0( γ ) = a ( τ ee coaa de mp de ocare, daă de relaţa ememprcă î care γ ee efceţa emorulu ş cu valor comparable cu ale lu τ )..3.. omuarea TIP Schema de comadă: K v v 0 v g K Grafcele mărmlor elecrce d crcu: 004

oţe a) comuarea drecă: a) mpul de îârzere: - chema echvaleă peru crcuul de rare V g c v () - varaţa eu pe baza razorulu după aplcarea alulu de eue de comadă: τ v ( ) = Vg e cu τ = cu: + =~ be + bc - e age euea de dechdere a TIP dacă v ( ) = VE0 rezulă: = l Vg + Vg V + E 0 = l + V V E0 g. a) mpul de creşere: Vg VE V V E g VE - e ableşe cureul de bază: = = - e aplcă meoda arc peru AN: dq( ) Q( ) + = cu codţa ţală: Q ( 0) = 0 ş rezulă: d τ = τ Q τ e = τ β0 e. - flueţa capacăţ de bareră a jocţu olecor-ază, bc : c bc bc 004

oţe dv = = bc bc (cureul care uţe acumularea de d arcă î bază, coform ecuaţe meode arc, fd cureul de bază deerma de crcuul exeror) dv d v = v = ( Vcc c ve ) = c d d d d ezulă: τ + = β 0 bcc au: d d d τ + = β0 cu: τ+=. d - e remarcă flueţa foare mare a celu de al dolea erme ş a lu β 0. Dec: τ τ Q( ) = τ e = β 0 e. Termarea comuăr drece: - î AN: peru ( cr ) = 0,9β 0 cr =,3τ (mare) ( cr ) = 0,9a cr = τ l - î SAT: peru 0,9a β0 β0 = = = cr =τ l - dar a a ş: 0,9. β0 τ - pr dezvolare î ere: cr 0,9. - e obervă: cr = cr ( τ, c, β0, bc ) - peru ca cr 0 ee ecear ca: β 0 câ ma mc, τ, bc câ ma mc, V c câ ma mc (coradcţe cu Pd = câ ma mcă). c Î couare, e acumulează arcă î bază: dq Q Q + + =, cu: d τ τ = Q ( 0) = 0. ezulă: ( ) τ Q = τ e 004 3

oţe ( ) = ( ) Q Q Q ( ) = τ =. b) comuarea veră - pâă la elmarea arc d bază, euea V E rămâe la valoarea de dechdere crcuul echvale: 0 V E - cureul de bază va f: V = E 0 (au b) elmarea arc uplmeare: dq Q Q + + =, 0 d τ τ τ ( + ) + τ ( + ) e, î fucţe de crcu) cu: Q 0) =τ ( ) ( Q = τ 0 0. La aularea arc, Q ( ) = 0, e obţe mpul de ocare: + 0 =τ l. comear. + 0 b) comuarea de la auraţa cpeă la blocare: d τ + = β00, cu: ( 0) = a = β0 d ezulă: τ β00 + β0( 0 + ) e = Se calculează mpul de cădere d codţa: : = + cad τ l. 0 ocluz: cd = + cr comear. = + c cad.3.3. Evarea răr î auraţe * elmare, dar meţere î aproperea regu de auraţe * crcu de reacţe egavă elară: 004 4

oţe +V cc c E D c c E c c M M u E m E V V cc Ea fucţoare: - peru <, D blocaă ş PSF, î AN, parcurge zoa M M - peru >, D dechă, e ableşe euea de eşre la valoarea: VoL = VD + E + VE E ş PSF, o î AN, parcurge zoa M M V E cureul de colecor e ableşe la valoarea: = α 0E = α 0 + c - euea E e mulează cu rezeţe au e poae folo o dodă Schoky:.3.4. omuarea verorulu cu TIP ş cu arcă capacvă * capacaea de arcă: - capacaea de rare a crcuelor comadae, - capacaea de eşre a crcuulu de comadă, - capacaea parază a coexulor - oae drbue ş elare * TIP ee codera comuaor deal (edealăţle lu îrăuăţec răpuul razoru al crcuulu) +V cc +V cc c c c v 0 v β 0 v 0 004 5

oţe - e ablec codţle ţale peru formele de udă - la aparţa mpululu de comadă (comuarea drecă): Vg VE VE - = TIP rămâe î AN (deoarece euea de colecor u poae cădea bruc d cauza capacăţ care u adme alur de eue), dec: = β0 - îcepe decărcarea capacăţ de arcă ş euea de eşre cade pre euea echvaleă β după legea: τ - v0 ) = V β0 + β0e ( cu: = c - comuarea drecă e ermă câd euea de eşre e aulează: v = după mpul (duraa froulu decrecăor): ( ) 0 0 f V Ea β c - f = c l 0 V, dacă β 0 c V β 0c V β 0 >> - pe duraa mpululu TIP ee aura dacă ee îdeplă codţa aeroară V echvaleă cu codţa: > =. β 0 c - la dparţa mpululu de comadă (comuarea veră) TIP e blochează ş capacaea de arcă e îcarcă după legea: - v = τ 0 V e + - duraa froulu crecăor: f =, 3 c >> f ocluz: - verorul decarcă repede o capacae de arcă dar o îcarcă greu τ 004 6

oţe - duraa froulu crecăor e poae mcşora pr mcşorarea rezeţe de colecor, dar creşe puerea dpaă ş creşe ş..3.4. omuarea repeorulu pe emor cu arcă capacvă * e foloeşe î claă A ca eaj de adapare daoră performaţelor ale * e foloeşe ş ca u comuaor L-OND (la TTL) * TIP ee codera comuaor deal (edealăţle lu îrăuăţec răpuul razoru al crcuulu) * capacaea de arcă la fel ca î cazul aeror. * u e aurează. v V E e +V cc +V cc β 0 v0 f v V g v 0 V ec h c f + c (00) f - 0,V ec h v g e v 0 ec h V ec h v 0 () - codţ ţale: euea de eşre ee ulă - la aparţa mpululu (comuarea drecă), TIP e dechde î AN, euea de eşre îcepe ă creacă: Vg VE Vech - + Vech = c ( β0 + ), de ude: V - - ech = V = g + ech e β0 + V E + ( β0 + ) e 004 7

oţe - = v ech 0 V ech e. - duraa froulu crecăor: + - f =, 3 ech (mc). - la dparţa mpululu (comuarea veră), TIP e blochează ş capacaea de arcă e va decărca pre zero pr rezeţa d emor: e - v V e 0 ( ) = ech - duraa froulu decrecăor: + -, 3 >> f = e f ocluz: u repeor pe emor îcarcă repede o capacae de arcă dar o decarcă greu. * âlp oemc pr combaţa celor două crcue: + T repeor v 0 T veror 004 8