STATISTICA INTERVALE DE INCREDERE VERIFICAREA IPOTEZELOR
|
|
- Χριστόφορος Χρηστόπουλος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CURSUL II STATISTICA INTERVALE DE INCREDERE VERIFICAREA IPOTEZELOR
2 STATISTICĂ ATEATICĂ ŞI BIOSTATISTICĂ Saca maemacă ee rcala alcaţe a eore robablăţlor Procedeele ace coau, î eeţă, î elaborarea uor coclu lauble rvoare la colecvăţ mar de feomee, e baa cuoaşer uu umăr rerâ dre aceea ş eraolăr reulaelor Legle care au la baa ac ş care erm acee geeralăr u eorema lmă cerală ş legea umerelor mar Îr-o ermare uvă, avem reulaul că, dacă o varablă aleaoare ξ ee uma uu umăr mare de varable aleaoare deedee, fecare varablă aleaoare avâd o odere mcă î umă, auc fucţa de rearţe a varable aleaoare ξ ee foare aroaă de o fucţe de rearţe ormală Erma ma rguro ş ma geeral, avem urmăoarea eoremă: Teorema lmă cerală (ALeauov) Fe ξ, ξ,, ξ varable aleaoare deedee ξ a, D ξ 3 ş ( ξ m ) 3 Fe ( ) ( ) k k k k 3 3 Noăm ( ), ρ ( ) ρ ( ) ρ câd k, ρ( ) Dacă lm 0, auc fucţa de rearţe a varable k ( a a ) ξ ξ ξ a ( ) de, câd, căre fucţa Φ ( ) a lu Lalace k k Φ ( ) e d π Teorema lmă cerală ee eorema fudameală a eore erorlor Lalace, Gau ş alţ maemace, udd rearţa erorlor, au aju la coclua că fucţa de rearţe ormală oae f luaă dre model eorec eru cercearea robablcă a aroae uuror feomeelor aur Teorema lu Cebâşev Dacă ζ ζ,, ζ, u varable aleaoare (dcree au coue) deedee ale căror der u ma mc decâ o coaă C, auc orcare ar f umărul ov ε, robablaea egalăţ Cur
3 ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ ε de căre, auc câd umărul varablelor aleaoare de căre f Demoraţe: Să coderăm varabla aleaoare oeraorulu de calcul a mede avem ( ζ ) ζ ζ ζ ζ ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) Alcâd egalaea lu Cebâşev varable aleaoare ζ e obţe: Avâd î vedere laraea ζ ζ ζ D ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ε ζ ζ ζ P a deare, d roreăţle oeraorulu D Dec ( ζ ) D( ζ ) D( ) ζ ζ ζ D ζ C C C D ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ P ε Trecâd la lma eru C ε obţem ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ lm P ε ş cum robablaea u oae deăş, ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ lm P ε ε C Cel ma frecve, î raccă, varablele aleaoare ζ au aceaş mede µ ş coclua eoreme deve lm ζ ζ ζ P µ ε Î eeţă, eorema lu Cebâşev ableşe că, deş varablele aleaoare deedee o lua valor îdeărae faţă de medle lor, meda armecă a uu umăr ufce de mare de afel de C Cur 3
4 varable aleaoare a cel ma robabl valor aroae de u umăr coa ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) (au µ auc câd medle varablelor u egale îre ele) Ca urmare, îre comorarea fecăre varable aleaoare ş comorarea medlor lor eă dfereţă eeţală Puem ue foare rec ce valoare va lua meda armecă a aceor varable aleaoare Elcaţa aceu fa coă î aceea că abaerle dverelor varable aleaoare u de eme dfere ş, ca urmare, e comeeaă îre ele TEORIA SELECŢIEI Poulaţ ş elecţ Ifereţa acă Î raccă avem adeea evoe ă facem judecăţ aura uor mar colecţ de reulae oble eermeal or a alor caăţ, dar u uem au ee erem de cum, ă eamăm oae acee dae Î afel de caur, î loc ă eamăm îregul e de dae e care îl umm î cele ce urmeaă oulaţe, ragem coclule duă eamarea a o are d ele, alee la îâmlare, are e care o umm elecţe Procedeul de obţere a robelor ee um o elecţe, ar rocedeul de eraolare a coclulor la îreaga oulaţe ee cuocu ca fereţa acă Vom codera că o caracercă daă a oulaţe ee o varablă aleaoare e u câm de robablae (, K, P) Ω î care elemeele lu Ω u char elemeele oulaţe, ar P ee o robablae cuocuă au u Eumerarea valorlor obervae ale caracerc urmăre ş a frecveţelor lor relave defeşe rearţa acă a elecţe Teorema lu Leauov, umă ş eorema fudameală a ac maemace, care jufcă ularea meode elecţe ableşe că fucţa de rearţe acă a caracerclor elecţlor de la fucţa eorecă de rearţe a caracerc udae câd volmul elecţe de la Eemlu Puem dor ă ragem coclu dere evoluţa reee ue ul de germe aologe la u medcame da ş, î ace co, eamăm reulaele abogramelor făcue îr-u eşao de ale îr-o eroadă receă (lule de ară), comaraă cu aceeaş eroadă a aulu recede Deş reulaele obţue e referă la ale ş ma rec uma la o are d ele, coclule le edem la cara îreg oulaţ Cur 4
5 Eemlu Reulaele rvd aborbţa uu medcame duă admrarea orală r deermarea velurlor d lama ale medcameulu la u lo de voluar ăăoş le coderăm ca reulae robable eru îreaga oulaţe ce clude ş oeţal aceţ Poulaţa oae f fă au fă, î ulmul ca, umărul dvlor oulaţe N- e ma umeşe ş volumul oulaţe Î mod mlar, umărul de dv au valor d cadrul ue robe ee deum volumul robe au volumul eşaoulu Valablaea coclulor dere oulaţe dede de rereeavaea robe Peru oulaţ fe aceaa îeamă că fecare membru al oulaţe are aceeaş şaă ă fe eleca, câd uem că elecţa ee o elecţe la îâmlare au elecţe aleaoare Degur că elecţa uor voluar ăăoş eru deermarea aramerlor farmacocec a uu medcame u ee d ace uc de vedere o elecţe rereeavă Î caurle î care avem move ă credem că aologa cărea e adreeaă medcameul u afeceaă fucţle meabolce ş de ecreţe, aceaă aromare ee acceaă eru movul că o elecţe corecă ar mlca lour mul ma mar cu cheluel ş m de lucru mul crecue Î raccă, î udle de boechvaleţă, eru reducerea volumulu lourlor e care e fac eărle, e admreaă amâdouă medcameele la oţ membr loulu, î două eroade dfere Fecare comoe al loulu rmeşe uul d medcamee î rma eroadă ş celălal î a doua eroadă Deoarece eroada de admrare oae flueţa ş ea reulaul eermeulu, alegerea dvlor care vor rm î rma eroadă rmul medcame e face î mod aleaor Î caul câd u ma mule eroade, de eemlu I-IV, ş ma mule medcamee A, B, C, D e alcăueşe u abel de felul I II III IV A B D C B C A D C D B A D A C B Cur 5
6 aşa ul ăra la, ude obervăm că fecare leră aare o gură daă î fecare le ş î fecare coloaă Se umeşe ăra la deoarece, cum e va araa ma deare, î caul î care ma erve ş o ală varablă, de eemlu doa d fecare medcame, e foloec ş lere grece, alcăudu-e ărae greco-lae Deaemeea, udle de boechvaleţă e fac o e voluar ăăoş, ord de la oea că modfcărle de bodoblae aocae ărlor aologce u aceleaş eru cele două medcamee eae, ceea ce, evde, ee uma î are adevăra Î oae eermeele bologce, lafcarea eermeulu rebue făcuă î aşa fel îcâ dfereţele î raame ă u cocdă cu dfereţe î vâră, e, au alţ aramer Dacă, de eemlu, femele d lo rmec rmul medcame ş bărbaţ al dolea, e ue ca dfereţele de e u cofudae cu dfereţele de raame Î ace ca u e oae ue dacă dfereţele obţue e daoreaă raameulu au dfereţe de e Paramer de elecţe a ue varable aleaoare : Dacă rr-u rocedeu oarecare cuafcăm răuul culurlor mcrobee la abocele d eemlul, au dacă luăm î coderaţe coceraţle de medcame î âge, d al dolea eemlu, ş robablăţle ca valorle ă aarţă uor ervale dfere, obţem o varablă aleaoare aocaă cu reulaul eermeulu coreuăor oulaţe Paramer acee varable aleoare u deumţ, r abu de lmbaj, aramer a Dacă î eemlul al dolea ee coceraţa de medcame î âgele bolavulu, la o oră de la admrare, la rmul voluar uem obţe o valoare, eru al dolea voluar o valoare, ec Î ace fel găm valorle, ale varblelor aleaoare deedee,,,,, eda de elecţe ee o varablă aleaoare: Dacă drbuţa lu ee ormală - N ( µ, ), aceaş eru fecare, daoră learăţ oeraorulu E care defeşe meda, obţem ( ) µ µ adcă valoarea eru meda mede de elecţe ee meda oulaţe Dacă la daele eermeale e adaugă o coaă, ( ) a aceeaş coaă: W a a, meda de elecţe creşe cu Cur 6
7 Cur 7 Smlar, dacă fecare valoare e îmulţeşe cu o coaa k Z, meda de elecţe Z e îmulţeşe cu aceeaş coaă: k k Z Dera de elecţe Ca o măură a abaer daelor faţă de meda de elecţe, e roduce oţuea de dere de elecţe ( ) S Î alcaţle racce, eru reducerea umărulu de calcule, formula e aduce la o ală formă ş aume: ( ) ( ) Dacă k a k Îr-adevăr ( ) ( ) Z k a k a k Z e umeşe abaerea adard de elecţe au devaţe adard, câd u ee ercol de cofue rvd varabla aleaoare la care e referă folodu-e ş oaţa d Se ma uleaă î raccă ş oţule: Dera oulaţe ( ) ş reecv Devaţa adard a oulaţe, recum ş abaerea adard a mede (recurarea SE adard error of mea) defă r raorul SE recum ş coefceul de varae *00 v Covaraa de elecţe Covaraa de elecţe e defeşe r formula ( )( ) Y y Y
8 Se obervă că aceaa e ma oae cre ş ub ală formă, ma ulă î eul mlfcărlor de calcul î aume alcaţ Y ( y y Y Y ) ( y Y Y Y ) ( ) y y Y y Coefceul de corelaţe de elecţe Coefceul de corelaţe de elecţe e defeşe r formula ρ (, y) ( )( ) y Y y Y Y Y ( ) ( y Y ) ( )( ) ( ) ( y Y ) Proreăţ ale caracerclor de elecţe Prooţe Demoraţe: ( ) Prooţe Coderăm î couare o elecţe de volum dr-o oulaţe cu meda µ dera eda mede de elecţe ee egală cu meda oulaţe ( ) µ ( ) ( ) µ µ eda dere de elecţe ee egală cu dera oulaţe ( ) Demoraţe: ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) Dar, ma deare ( ) ( ) µ Cur 8
9 ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) j ( ) ( j ) j µ µ µ ş îlocud î erea lu ( ) obţem ( ) Prooţe Varabla aleaoare µ Z de, câd ( ) µ µ căre o varablă N ( 0,) Aceaa ee o coecţă a eoreme lmă cerală ş ee alcablă aâ varablelor coue câ ş celor dcree Îr-adevăr alcâd eorema lu Leauov eru varablele aleaoare ( µ µ ) µ µ µ de căre o varablă aleaoare N ( 0,) Prooţe,,,, obţem că: Dacă varabla aleaoare ee ormal drbuă, auc varabla aleaoare V ( ) ee rearaă ( ) Demoraţe: V ( ) ( ) [( µ ) ( µ )] ( µ ) ( µ )( µ ) ( µ ) ( µ ) ( µ )( µ ) ( µ ) ( µ ) ( µ ) µ µ Cur 9
10 Dar varabla aleaoare µ µ D( ) ( µ ) D, ar cerală ee rearaă N ( 0,) deoarece Dec, V ee o umă de - ărae de varable de N ( 0,) Prooţe Dacă ( ) µ µ ee reaaă o N ( 0,) î coformae cu eorema lmă, ee o elecţe dr-o oulaţe ormal drbuă, auc varabla aleaoare,, µ T ee rearaă Sude cu grade de lberae Demoraţe: ude Z µ µ µ µ ( ) ( ) ee rearaă ( 0,) Z V ( ) Dec, T ee rearaă Sude cu - grade de lberae Prooţe N, ar V ee rearaă ( ) Dae fd două elecţ aleaoare deedee,,,,,, d oulaţ ş ormal drbue N ( µ, ) ş ( µ, ) Sedecor F (, ) Demoraţe: N, varabla aleaoare S F ee rearaă Fher S Cur 0
11 S Avem îr-adevar F S rooe 354, reecv ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ş ar umăraorul ş umorul u rearae, coform ( ) Emaţ Teora emaţe urmăreşe evaluarea aramerlor ue rearţ î geeral cuocue Valorle umerce obţue e umec emaţ au emaor Se obţ emaţ ucuale î caul î care e foloec daele elecţe eru a obţe valorle aramerlor ş emaţ ale ervalelor de îcredere î caul î care e deermă u erval î care e află, cu o aumă robablae valoarea emaă U emaor al aramerulu θ e va oa cu θˆ O emaţe ee edelaaă dacă ( ˆ θ ) adcă meda emaţe ee egală char cu valoarea eorecă a aramerulu ema θ, Coform roreăţ 35, ( ) µ adcă meda de elecţe ee u emaor edelaa al mede, ar coform roreăţ 35, ( ) edelaa al dere adcă dera de elecţe ee u emaor Problema emăr ervalelor e reduce la gărea uu erval de îcredere ( θ L, θ U ) cu u coefce de îcredere Ee de dor ca afel îcâ P ( θ θ θ ) L U ă fe câ ma mare (de obce ee cur îre 0,9 ş 0,99) ar ervalul ( θ L, θ U ) ă fe câ ma mc Î ablrea ervalelor e uleaă caracercle umerce cuale Se umec cuale de ord β valoarea a varable aleaoare eru care F ( ) P( ) β β β β adcă valoarea varable aleaoare care are la âga e ara β ub curba deăţ de robablae Evde: P P P Cur
12 Peru a ema u erval e alege, e cec d abelele cualele, de eemlu ş ş e receaă ervalul Î realabl, î fucţe de mărmea eru care e cauă ervalul e receaă cu care d rearţle cuocue rebue lucra Emarea ervalelor de îcredere eru med Caul câd e cuoae dera Se coderă o oulaţe rearaă ormal N ( µ, ) faul că N ( 0,) Evde µ ee rearaă N ( 0,) Dacă e cuoaşe dera e oae folo Se oeaă cu cuala de ordul eru rearţa P F F Aşadar ervalul, ee u erval de emare cu coefceul de îcredere D aume uce de vedere ee recomadabl ă e ulee acele ervale care laă aâ la dreaa câ ş la âga lor aceeaş are, egală cu Deoarece rearţa N ( 0,) ee mercă faţă de aa Oy avem relaţa D relaţle µ * µ * * µ * reulă Aşadar ervalul căua ee µ Cur
13 ( θ ) L, θu, ărmea E E oară umele de eroare ş erveşe la calculul umărulu de eereţe auc câd ee muă eroarea ş e alege u coefce eoda decră ma oae f alcaă ş î caul î care u ee rearaă ormal deoarece ee rearaă ( 0,) N dfere de rearţa varablelor,,, (eorema lmă cerală) Caul câd dera ee ecuocuă Dacă u e cuoae dera î emarea ervalelor e uleaă dera de elecţe care ee u emaor edelaa al dere deoarece ( ) Se coderă E, o elecţe dr-o oulaţe de ul ( µ, ),, N Coform celor arăae aeror mărmea T µ ee rearaă ( ) T ş, ca urmare P ε T ε F F,,,, Deoarece reara Sude ee mercă faţă de orge ş îlocudu-l e T î relaţa aeroară, e obţe µ P T P,,,, ş µ,, Ca urmare ervalul căua ee ( θ ) L, θu,,, Î ace ca eroarea ee,, Cur 3
14 E, Dacă umărul de eereţe ee 30, e oae folo aromaţa, Emarea ervalulu de îcredere eru dfereţe a două med µ, N µ, Se coderă două elecţ d oulaţ ormal rearae N ( ) ş ( ) Caul derlor, cuocue Coderăm o elecţe aleaoare,,, dr-o oulaţe ( ),,, Coderâd varabla aleaoare ( ) ( ) ( ) µ µ co că d oulaţa ( ) N µ, ş o elecţe N µ, Emaor edelaaţ a medlor µ ş µ u:, ea ee ormal rearaă ar emaţa ş dera e vor f ş D( ) D( ) D( ) ş u deedee ( ) ( µ µ ) a deare, varabla aleaoare D( ) N(0,) ude am ţu ( ) ( µ µ ) ee rearaă Deoarece, P ş reul ( ) µ µ ( ) Aşadar, ervalul de emaţe eru dfereţa medlor ee ( ) ( ) ( ) Θ Θ,, Cur 4
15 Î ace ca, eroarea ee E Der ecuocue dar reuue egale Î caul î care u cuoaşem derle dar şm că u egale oderaă de elecţe ( ) ( ) ( ) ( ) ulăm dera ca u emaor edelaa eru Avem îr-adevăr, ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( µ µ ) Î couare vom arăa că mărmea T Se obervă că deoarece T ( ) ( µ µ ) ee rearaă T ( ) ee raorul îre o varabla aleaoare rearaă N(0,) ş varabla ( ) ( ) ( ) ee de ul ( ) Cur 5
16 Cur 6 Dar ee reara ( ) ar ee reara ( ), dec T ee reara ( ) T ş,, T P Deoarece rearţa Sude ee mercă,, reulă că,, µ µ Dec, ( ) Θ Θ,,,, cu eroarea, E Emarea ervalelor de îcredere eru dere Coderăm o elecţe de volum dr-o oulaţe ormală ( ) µ, N Coform celor arăae aeror varabla aleaoare ( ) v ee rearaă ( ) ş ca urmare,, v P Dec, ( ),, ( ) ( ),, Emarea ervalulu de îcredere raorul a două der Se coderă elecţa aleaoare,,, dr-o oulaţe ( ) µ,, N ş o elecţe,,, dr-o oulaţe ( ) µ, N
17 Coform cu cele arăae aeror, raorul F ee reara (, ) F ş dec P f F f,,,, Reulă că f,, f,,, ar ervalul de emaţe eru raorul derlor ee: ( ) Θ Θ L, U f, f,,,, Alcaţe: Ularea ervalelor de îcredere î udle de comarare a bodoblăţ medcameelor La roducerea î erae de căre u roducăor a uu medcame ce rereă o reroducere a alu medcame deja î u, e ue roblema comarăr bodoblăţ aceora Î raccă e cere ca raorul arlor de ub curbele coceraţlor lamace ale celor două medcamee ă e afle ervalul 0,8 -,5 T µ AUC 0,8, 5 R µ AUC ude dcele T e referă la medcameul ea ş R deemeaă medcameul referţă Auc îă câd arle de ub curbă reă varablăţ ra ş erdvduale coderable (deermărle de bodoblae e fac e lour de crca 0 0 de voluar ăăoş) ee de refera a e deerma u erval de îcredere eru meda are realaă de medcameul ou Pord de la faul ca T ( R T ) ( µ R µ T ) erval de îcredere cu robablaea eru µ T µ R µ µ T R T R T R R T ee rearaă T ( ) R e deduce u T Cur 7
18 ude am oa R T Duă cum e va arăa ma deare, aceaă emare ee uţ ulă î ca că rereă racc ervarablaea, ar erchmbablaea care eceă boechvaleţă rebue ă e baee e ravarablaea Cur 8
19 STATISTICĂ ATEATICĂ ŞI BIOSTATISTICĂ Saca maemacă ee rcala alcaţe a eore robablăţlor Procedeele ace coau, î eeţă, î elaborarea uor coclu lauble rvoare la colecvăţ mar de feomee, e baa cuoaşer uu umăr rerâ dre aceea ş eraolăr reulaelor Legle care au la baa ac ş care erm acee geeralăr u eorema lmă cerală ş legea umerelor mar Îr-o ermare uvă, avem reulaul că, dacă o varablă aleaoare ξ ee uma uu umăr mare de varable aleaoare deedee, fecare varablă aleaoare avâd o odere mcă î umă, auc fucţa de rearţe a varable aleaoare ξ ee foare aroaă de o fucţe de rearţe ormală Erma ma rguro ş ma geeral, avem urmăoarea eoremă: Teorema lmă cerală (ALeauov) Fe ξ, ξ,, ξ varable aleaoare deedee ξ a D ξ 3 ş ( ξ m ) 3 Fe ( ), ( ) k k k k 3 3 Noăm ( ), ρ ( ) ρ ( ) ρ câd k, ρ( ) Dacă lm 0, auc fucţa de rearţe a varable k ( a a ) ξ ξ ξ a ( ) de, câd, căre fucţa Φ ( ) a lu Lalace k k Φ ( ) e d π Teorema lmă cerală ee eorema fudameală a eore erorlor Lalace, Gau ş alţ maemace, udd rearţa erorlor, au aju la coclua că fucţa de rearţe ormală oae f luaă dre model eorec eru cercearea robablcă a aroae uuror feomeelor aur Teorema lu Cebâşev Dacă ζ ζ,, ζ, u varable aleaoare (dcree au coue) deedee ale căror der u ma mc decâ o coaă C, auc orcare ar f umărul ov ε, robablaea egalăţ Cur 9
20 ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ ε de căre, auc câd umărul varablelor aleaoare de căre f Demoraţe: Să coderăm varabla aleaoare oeraorulu de calcul a mede avem ( ζ ) ζ ζ ζ ζ ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) Alcâd egalaea lu Cebâşev varable aleaoare ζ e obţe: Avâd î vedere laraea ζ ζ ζ D ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ε ζ ζ ζ P a deare, d roreăţle oeraorulu D Dec ( ζ ) D( ζ ) D( ) ζ ζ ζ D ζ C C C D ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ P ε Trecâd la lma eru C ε obţem ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ lm P ε ş cum robablaea u oae deăş, ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ lm P ε ε C Cel ma frecve, î raccă, varablele aleaoare ζ au aceaş mede µ ş coclua eoreme deve lm ζ ζ ζ P µ ε Î eeţă, eorema lu Cebâşev ableşe că, deş varablele aleaoare deedee o lua valor îdeărae faţă de medle lor, meda armecă a uu umăr ufce de mare de afel de C Cur 0
21 varable aleaoare a cel ma robabl valor aroae de u umăr coa ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) (au µ auc câd medle varablelor u egale îre ele) Ca urmare, îre comorarea fecăre varable aleaoare ş comorarea medlor lor eă dfereţă eeţală Puem ue foare rec ce valoare va lua meda armecă a aceor varable aleaoare Elcaţa aceu fa coă î aceea că abaerle dverelor varable aleaoare u de eme dfere ş, ca urmare, e comeeaă îre ele TEORIA SELECŢIEI Poulaţ ş elecţ Ifereţa acă Î raccă avem adeea evoe ă facem judecăţ aura uor mar colecţ de reulae oble eermeal or a alor caăţ, dar u uem au ee erem de cum, ă eamăm oae acee dae Î afel de caur, î loc ă eamăm îregul e de dae e care îl umm î cele ce urmeaă oulaţe, ragem coclule duă eamarea a o are d ele, alee la îâmlare, are e care o umm elecţe Procedeul de obţere a robelor ee um o elecţe, ar rocedeul de eraolare a coclulor la îreaga oulaţe ee cuocu ca fereţa acă Vom codera că o caracercă daă a oulaţe ee o varablă aleaoare e u câm de robablae (, K, P) Ω î care elemeele lu Ω u char elemeele oulaţe, ar P ee o robablae cuocuă au u Eumerarea valorlor obervae ale caracerc urmăre ş a frecveţelor lor relave defeşe rearţa acă a elecţe Teorema lu Leauov, umă ş eorema fudameală a ac maemace, care jufcă ularea meode elecţe ableşe că fucţa de rearţe acă a caracerclor elecţlor de la fucţa eorecă de rearţe a caracerc udae câd volmul elecţe de la Eemlu Puem dor ă ragem coclu dere evoluţa reee ue ul de germe aologe la u medcame da ş, î ace co, eamăm reulaele abogramelor făcue îr-u eşao de ale îr-o eroadă receă (lule de ară), comaraă cu aceeaş eroadă a aulu recede Deş reulaele obţue e referă la ale ş ma rec uma la o are d ele, coclule le edem la cara îreg oulaţ Cur
22 Eemlu Reulaele rvd aborbţa uu medcame duă admrarea orală r deermarea velurlor d lama ale medcameulu la u lo de voluar ăăoş le coderăm ca reulae robable eru îreaga oulaţe ce clude ş oeţal aceţ Poulaţa oae f fă au fă, î ulmul ca, umărul dvlor oulaţe N- e ma umeşe ş volumul oulaţe Î mod mlar, umărul de dv au valor d cadrul ue robe ee deum volumul robe au volumul eşaoulu Valablaea coclulor dere oulaţe dede de rereeavaea robe Peru oulaţ fe aceaa îeamă că fecare membru al oulaţe are aceeaş şaă ă fe eleca, câd uem că elecţa ee o elecţe la îâmlare au elecţe aleaoare Degur că elecţa uor voluar ăăoş eru deermarea aramerlor farmacocec a uu medcame u ee d ace uc de vedere o elecţe rereeavă Î caurle î care avem move ă credem că aologa cărea e adreeaă medcameul u afeceaă fucţle meabolce ş de ecreţe, aceaă aromare ee acceaă eru movul că o elecţe corecă ar mlca lour mul ma mar cu cheluel ş m de lucru mul crecue Î raccă, î udle de boechvaleţă, eru reducerea volumulu lourlor e care e fac eărle, e admreaă amâdouă medcameele la oţ membr loulu, î două eroade dfere Fecare comoe al loulu rmeşe uul d medcamee î rma eroadă ş celălal î a doua eroadă Deoarece eroada de admrare oae flueţa ş ea reulaul eermeulu, alegerea dvlor care vor rm î rma eroadă rmul medcame e face î mod aleaor Î caul câd u ma mule eroade, de eemlu I-IV, ş ma mule medcamee A, B, C, D e alcăueşe u abel de felul I II III IV A B D C B C A D C D B A D A C B Cur
23 aşa ul ăra la, ude obervăm că fecare leră aare o gură daă î fecare le ş î fecare coloaă Se umeşe ăra la deoarece, cum e va araa ma deare, î caul î care ma erve ş o ală varablă, de eemlu doa d fecare medcame, e foloec ş lere grece, alcăudu-e ărae greco-lae Deaemeea, udle de boechvaleţă e fac o e voluar ăăoş, ord de la oea că modfcărle de bodoblae aocae ărlor aologce u aceleaş eru cele două medcamee eae, ceea ce, evde, ee uma î are adevăra Î oae eermeele bologce, lafcarea eermeulu rebue făcuă î aşa fel îcâ dfereţele î raame ă u cocdă cu dfereţe î vâră, e, au alţ aramer Dacă, de eemlu, femele d lo rmec rmul medcame ş bărbaţ al dolea, e ue ca dfereţele de e u cofudae cu dfereţele de raame Î ace ca u e oae ue dacă dfereţele obţue e daoreaă raameulu au dfereţe de e Paramer de elecţe a ue varable aleaoare : Dacă rr-u rocedeu oarecare cuafcăm răuul culurlor mcrobee la abocele d eemlul, au dacă luăm î coderaţe coceraţle de medcame î âge, d al dolea eemlu, ş robablăţle ca valorle ă aarţă uor ervale dfere, obţem o varablă aleaoare aocaă cu reulaul eermeulu coreuăor oulaţe Paramer acee varable aleoare u deumţ, r abu de lmbaj, aramer a Dacă î eemlul al dolea ee coceraţa de medcame î âgele bolavulu, la o oră de la admrare, la rmul voluar uem obţe o valoare, eru al dolea voluar o valoare, ec Î ace fel găm valorle,, eda de elecţe ee o varablă aleaoare:,,, ale varblelor aleaoare deedee, Dacă drbuţa lu ee ormală - N ( µ, ), aceaş eru fecare, daoră learăţ oeraorulu E care defeşe meda, obţem ( ) µ µ adcă valoarea eru meda mede de elecţe ee meda oulaţe Dacă la daele eermeale e adaugă o coaă, ( ) a aceeaş coaă: W a a, meda de elecţe creşe cu Cur 3
24 Cur 4 Smlar, dacă fecare valoare e îmulţeşe cu o coaa k Z, meda de elecţe Z e îmulţeşe cu aceeaş coaă: k k Z Dera de elecţe Ca o măură a abaer daelor faţă de meda de elecţe, e roduce oţuea de dere de elecţe ( ) S Î alcaţle racce, eru reducerea umărulu de calcule, formula e aduce la o ală formă ş aume: ( ) ( ) Dacă k a k Îr-adevăr ( ) ( ) Z k a k a k Z e umeşe abaerea adard de elecţe au devaţe adard, câd u ee ercol de cofue rvd varabla aleaoare la care e referă folodu-e ş oaţa d Se ma uleaă î raccă ş oţule: Dera oulaţe ( ) ş reecv Devaţa adard a oulaţe, recum ş abaerea adard a mede (recurarea SE adard error of mea) defă r raorul SE recum ş coefceul de varae *00 v Covaraa de elecţe Covaraa de elecţe e defeşe r formula ( )( ) Y y Y
25 Se obervă că aceaa e ma oae cre ş ub ală formă, ma ulă î eul mlfcărlor de calcul î aume alcaţ Y ( y y Y Y ) ( y Y Y Y ) ( ) y y Y y Coefceul de corelaţe de elecţe Coefceul de corelaţe de elecţe e defeşe r formula ρ (, y) ( )( ) y Y y Y Y Y ( ) ( y Y ) ( )( ) ( ) ( y Y ) Prooţe Demoraţe: ( ) Prooţe Proreăţ ale caracerclor de elecţe Coderăm î couare o elecţe de volum dr-o oulaţe cu meda µ dera eda mede de elecţe ee egală cu meda oulaţe ( ) µ ( ) ( ) µ µ eda dere de elecţe ee egală cu dera oulaţe ( ) Demoraţe: ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) Dar, ma deare ( ) ( ) µ Cur 5
26 ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) j ( ) ( j ) j µ µ µ ş îlocud î erea lu ( ) obţem ( ) Prooţe Varabla aleaoare µ Z de, câd ( ) µ µ căre o varablă N ( 0,) Aceaa ee o coecţă a eoreme lmă cerală ş ee alcablă aâ varablelor coue câ ş celor dcree Îr-adevăr alcâd eorema lu Leauov eru varablele aleaoare ( µ µ ) µ µ µ de căre o varablă aleaoare N ( 0,) Prooţe,,,, obţem că: Dacă varabla aleaoare ee ormal drbuă, auc varabla aleaoare V ( ) ee rearaă ( ) Demoraţe: V ( ) ( ) [( µ ) ( µ )] ( µ ) ( µ )( µ ) ( µ ) ( µ ) ( µ )( µ ) ( µ ) ( µ ) ( µ ) µ µ Cur 6
27 Dar varabla aleaoare µ µ D( ) ( µ ) D, ar cerală ee rearaă N ( 0,) deoarece Dec, V ee o umă de - ărae de varable de N ( 0,) Prooţe Dacă,, ( ) µ µ ee reaaă o N ( 0,) î coformae cu eorema lmă, ee o elecţe dr-o oulaţe ormal drbuă, auc varabla aleaoare µ T ee rearaă Sude cu grade de lberae Demoraţe: ude Z µ µ µ µ ( ) ( ) ee rearaă ( 0,) Z V ( ) Dec, T ee rearaă Sude cu - grade de lberae Prooţe N, ar V ee rearaă ( ) Dae fd două elecţ aleaoare deedee,,,,,, d oulaţ ş ormal drbue N ( µ, ) ş ( µ, ) Sedecor F (, ) Demoraţe: N, varabla aleaoare S F ee rearaă Fher S Cur 7
28 S Avem îr-adevar F S rooe 354, reecv ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ş ar umăraorul ş umorul u rearae, coform ( ) Emaţ Teora emaţe urmăreşe evaluarea aramerlor ue rearţ î geeral cuocue Valorle umerce obţue e umec emaţ au emaor Se obţ emaţ ucuale î caul î care e foloec daele elecţe eru a obţe valorle aramerlor ş emaţ ale ervalelor de îcredere î caul î care e deermă u erval î care e află, cu o aumă robablae valoarea emaă U emaor al aramerulu θ e va oa cu θˆ O emaţe ee edelaaă dacă ( ˆ θ ) adcă meda emaţe ee egală char cu valoarea eorecă a aramerulu ema θ, Coform roreăţ 35, ( ) µ adcă meda de elecţe ee u emaor edelaa al mede, ar coform roreăţ 35, ( ) edelaa al dere adcă dera de elecţe ee u emaor Problema emăr ervalelor e reduce la gărea uu erval de îcredere ( θ L, θ U ) cu u coefce de îcredere Ee de dor ca afel îcâ P ( θ θ θ ) L U ă fe câ ma mare (de obce ee cur îre 0,9 ş 0,99) ar ervalul ( θ L, θ U ) ă fe câ ma mc Î ablrea ervalelor e uleaă caracercle umerce cuale Se umec cuale de ord β valoarea a varable aleaoare eru care F ( ) P( ) β β β β adcă valoarea varable aleaoare care are la âga e ara β ub curba deăţ de robablae Evde: P P Cur 8
29 P Peru a ema u erval e alege, e cec d abelele cualele, de eemlu ş ş e receaă ervalul Î realabl, î fucţe de mărmea eru care e cauă ervalul e receaă cu care d rearţle cuocue rebue lucra 4Caul câd e cuoae dera Emarea ervalelor de îcredere eru med Se coderă o oulaţe rearaă ormal N ( µ, ) faul că N ( 0,) Evde µ ee rearaă N ( 0,) Dacă e cuoaşe dera e oae folo Se oeaă cu cuala de ordul eru rearţa P F F Aşadar ervalul, ee u erval de emare cu coefceul de îcredere D aume uce de vedere ee recomadabl ă e ulee acele ervale care laă aâ la dreaa câ ş la âga lor aceeaş are, egală cu Deoarece rearţa N ( 0,) ee mercă faţă de aa Oy avem relaţa D relaţle µ * µ * * µ * reulă µ Cur 9
30 Aşadar ervalul căua ee ( θ ) L, θu, ărmea E E oară umele de eroare ş erveşe la calculul umărulu de eereţe auc câd ee muă eroarea ş e alege u coefce eoda decră ma oae f alcaă ş î caul î care u ee rearaă ormal deoarece ee rearaă ( 0,) N dfere de rearţa varablelor,,, (eorema lmă cerală) Caul câd dera ee ecuocuă Dacă u e cuoae dera î emarea ervalelor e uleaă dera de elecţe care ee E u emaor edelaa al dere deoarece ( ) Se coderă, o elecţe dr-o oulaţe de ul ( µ, ),, N Coform celor arăae aeror mărmea T µ ee rearaă ( ) T ş, ca urmare P ε T ε F F,,,, Deoarece reara Sude ee mercă faţă de orge ş îlocudu-l e T î relaţa aeroară, e obţe µ P T P,,,, ş µ,, Ca urmare ervalul căua ee ( θ ) L, θu,,,,, Cur 30
31 Î ace ca eroarea ee E, Dacă umărul de eereţe ee 30, e oae folo aromaţa, Emarea ervalulu de îcredere eru dfereţe a două med µ, N µ, Se coderă două elecţ d oulaţ ormal rearae N ( ) ş ( ) Caul derlor, cuocue Coderăm o elecţe aleaoare,,, dr-o oulaţe ( ),,, Coderâd varabla aleaoare ( ) ( ) ( ) µ µ co că d oulaţa ( ) N µ, ş o elecţe N µ, Emaor edelaaţ a medlor µ ş µ u:, ea ee ormal rearaă ar emaţa ş dera e vor f ş D( ) D( ) D( ) ş u deedee ( ) ( µ µ ) a deare, varabla aleaoare D( ) N(0,) ude am ţu ( ) ( µ µ ) ee rearaă Deoarece, P ş reul ( ) µ µ ( ) Aşadar, ervalul de emaţe eru dfereţa medlor ee ( ) ( ) ( ) Θ Θ,, Cur 3
32 Î ace ca, eroarea ee E Der ecuocue dar reuue egale Î caul î care u cuoaşem derle dar şm că u egale oderaă de elecţe ( ) ( ) ( ) ( ) ulăm dera ca u emaor edelaa eru Avem îr-adevăr, ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( µ µ ) Î couare vom arăa că mărmea T Se obervă că deoarece T ( ) ( µ µ ) ee rearaă T ( ) ee raorul îre o varabla aleaoare rearaă N(0,) ş ( ) ( ) ( ) varabla ee de ul ( ) Cur 3
33 Cur 33 Dar ee reara ( ) ar ee reara ( ), dec T ee reara ( ) T ş,, T P Deoarece rearţa Sude ee mercă,, reulă că,, µ µ Dec, ( ) Θ Θ,,,, cu eroarea, E Emarea ervalelor de îcredere eru dere Coderăm o elecţe de volum dr-o oulaţe ormală ( ) µ, N Coform celor arăae aeror varabla aleaoare ( ) v ee rearaă ( ) ş ca urmare,, v P Dec, ( ),, ( ) ( ),, Emarea ervalulu de îcredere raorul a două der Se coderă elecţa aleaoare,,, dr-o oulaţe ( ) µ,, N ş o elecţe,,, dr-o oulaţe ( ) µ, N
34 Coform cu cele arăae aeror, raorul F ee reara (, ) F ş dec P f F f,,,, Reulă că f,, f,,, ar ervalul de emaţe eru raorul derlor ee: ( ) Θ Θ L, U f, f,,,, Alcaţe: Ularea ervalelor de îcredere î udle de comarare a bodoblăţ medcameelor La roducerea î erae de căre u roducăor a uu medcame ce rereă o reroducere a alu medcame deja î u, e ue roblema comarăr bodoblăţ aceora Î raccă e cere ca raorul arlor de ub curbele coceraţlor lamace ale celor două medcamee ă e afle ervalul 0,8 -,5 T µ AUC 0,8, 5 R µ AUC ude dcele T e referă la medcameul ea ş R deemeaă medcameul referţă Auc îă câd arle de ub curbă reă varablăţ ra ş erdvduale coderable (deermărle de bodoblae e fac e lour de crca 0 0 de voluar ăăoş) ee de refera a e deerma u erval de îcredere eru meda are realaă de medcameul ou Pord de la faul ca T ( R T ) ( µ R µ T ) erval de îcredere cu robablaea eru µ T µ R µ µ T R T R T R R T ee rearaă T ( ) R e deduce u T Cur 34
35 ude am oa R T Duă cum e va arăa ma deare, aceaă emare ee uţ ulă î ca că rereă racc ervarablaea, ar erchmbablaea care eceă boechvaleţă rebue ă e baee e ravarablaea WJWelake: Ue of cofdece erval aaly of comarave bovalably ral, J Pharm Sc, 6 (8), 340, 97 Cur 35
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Sondajul statistic- II
08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
2. Sisteme de ecuaţii neliniare
Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul
Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale
Sema.Iegaea ecațlo deețale Resosabl: Maela Vasle maela.a.vasle@gmal.com Cosm-Șea Soca cosm.soca9@gmal.com Obecve Î ma acge aces laboao sdel va caabl să: ezolve ssem de eca deeale dee meode. să ezolve obleme
Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
cele mai ok referate
Permur www.refereo.ro cele m o refere.noue de permure. Fe A o mulme f de elemee, dc A{,, 3,, }. O fuce becv σ:aàa e umee permure ubue de grdul. P:Numrul uuror permurlor de ord ee egl cu!..produul compuere
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Licență 2015 CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE
UIVERSITATEA DI CRAIOVA Faculaea de Ecoome ș Admrarea Afacerlor Programul de ud: Sacă ș Prevzue Ecoomcă Lceță 5 CUOŞTIŢE DE SPECIALITATE Dcplele cupre î volum ECOOMETRIE SODAJ ŞI ACHETE STATISTICE DEMOGRAFIE
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL
9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR
CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,
Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:
METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE
METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A 0. LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE Asura feomeelor de masă studate de statstcă acţoează u umăr de factor rcal ş secudar, eseţal ş eeseţal, sstematc ş îtâmlător, obectv ş subectv,
Analiza predictiva. Presupune realizarea de estimari asupra evolutiei viitoare a fenomenelor de marketing, utilizand ca metode de lucru:
Aalza predcva Aalza predcva Presupue realzarea de esmar asupra evolue voare a feomeelor de markeg, ulzad ca meode de lucru: Aalza serlor damce (uvaraa) Regresa (bvaraa sau mulvaraa) lara; logsca; Modelarea.
Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.
Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor
CAPITOLUL I. PRELIMINARII.. Elemete de teora mulţmlor. Mulţm Pr mulţme vom îţelege o colecţe (set, asamblu) de obecte (elemetele mulţm), be determate ş cosderate ca o ettate. Se subâţelege fatul că elemetele
Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ
Curs 9 Teorema limiă cerală 9 Teorema limiă cerală Euţ Teorema Limiă Cerală TLC) ese ua dire cele mai imporae eoreme di eoria probabiliăţilor Iuiiv, orema afirmă că suma uui umăr mare de v a idepedee,
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE
CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.
Cap PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METODE GENERALE DE CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î aces paragraf vom reamii oţiuea de primiivă, proprieăţile primiivelor şi meodele geerale de calcul ale acesora Defiiţia
TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE
TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE Obectve Cuoaşterea metodelor umerce de descrere a datelor statstce Aalza rcalelor metode umerce etru descrerea datelor cattatve egruate Aalza
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante
RA C5 4. Aaliza î im a iemelor liiare coiue şi ivariae Aaliza î im rereziă deermiarea răuului î im a iemelor coiderae, la divere iuri de emale de irare şi deermiarea ricialelor rorieăţi (abiliae, erformaţe
CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.
CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte
2. Metoda celor mai mici pătrate
Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo
Noţiuni de verificare a ipotezelor statistice
Noţu de verfcare a potezelor statstce Verfcarea potezelor statstce este legată de compararea dfertelor poteze asupra ue populaţ statstce (ş u asupra uu eşato) cu datele obţute pr îcercăr expermetale Dacă
COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Το άτομο του Υδρογόνου
Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες
def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
2.1 Parametrii circuitelor logice
oţe apolul rcue logce cu razoare bpolare. Paramer crcuelor logce - peru aprecere - peru comparare:. poblăţ de ercoecare. regm razoru 3. caracerc de almeare ş puere dpaă... Iercoecarea crcuelor logce: *
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
Elemente de teoria probabilitatilor
Elemete de teora probabltatlor CONCEPTE DE BAZA VARIABILE ALEATOARE DISCRETE DISTRIBUTII DISCRETE VARIABILE ALEATOARE CONTINUE DISTRIBUTII CONTINUE ALTE VARIABILE ALEATOARE Spatul esatoaelor, pucte esato,
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α
Α Ρ Χ Α Ι Α Ι Σ Τ Ο Ρ Ι Α Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α Σ η µ ε ί ω σ η : σ υ ν ά δ ε λ φ ο ι, ν α µ ο υ σ υ γ χ ω ρ ή σ ε τ ε τ ο γ ρ ή γ ο ρ ο κ α ι α τ η µ έ λ η τ ο ύ
Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale
Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
Universitatea POLITEHNICA din Bucureş ti FIABILITATEA, MENTENABILITATEA Ş I DISPONIBILITATEA PRODUSELOR MATERIALE MANAGEMENTUL CALITĂŢII.
Uversaea POLITEHNICA d Bucureş Capolul 4 FIABILITATEA, MENTENABILITATEA Ş I DISPONIBILITATEA PRODUSELOR MATERIALE 4.. NOŢ IUNI PRIVIND DEPENDABILITATEA PRODUSELOR Cocepul de depedablae. Coform sadardulu
Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
Statistica matematica
Statstca matematca probleme de dfcultate redusa ) Dtr-o popula e ormal repartzat cu dspersa ecuoscut se face o selec e de volum. Itervalul de îcredere petru meda m a popula e cu dspersa ecuoscut s s este
www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont
w. ww lua so ab me lar m.co t me la sit po dis ion du c, bli pu via lar ca do w. ww me.co m, de la ion nta t do cu me on t ed hn iqu tec les en ce s, rι fιr ma rq ue se t lo go s, so nt la pr op riι tι
ρ ρ s ::= sd sd ::= K x sk xotse se sk ::= K (sk x) se ::= x K se se se x = se xotse se xotse se x sp se se l lo sp ::= x l K sp x(x ) l ::= char number lo ::= se (+ = = < > ) se se se ot ::= τ ɛ τ
Problemas resueltos del teorema de Bolzano
Problemas resueltos del teorema de Bolzano 1 S e a la fun ción: S e puede af irm a r que f (x) está acotada en el interva lo [1, 4 ]? P or no se r c ont i nua f (x ) e n x = 1, la f unció n no e s c ont
Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.
ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()
Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa
Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
页面
订单 - 配售 Εξετάζουμε την αγορά...luăm în considerare posibi 正式, 试探性 Είμαστε στην ευχάριστη Suntem θέση να încântați δώσουμε την să plasăm παραγγελία μας στην εταιρεία comandă σας pentru... για... Θα θέλαμε
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
Teoria aşteptării- laborator
Teora aşteptăr- laborator Model de aşteptare cu u sgur server. Î tmpul zle la u ATM (automat bacar care permte retragerea de umerar s alte trazacţ bacare electroce) avem î mede 4 de cleţ pe oră, adcă.4
CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât
Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <
Tema 2. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE
Tea. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE. Eror de ăsură A ăsura o ăre X îseaă a copara acea ăre cu alta de aceeaş atură, [X], aleasă pr coveţe ca utate de ăsură. I ura aceste coparaţ se poate scre X=x[X]
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Analiza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.
Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Περιοδικός πίνακας: α. Είναι µια ταξινόµηση των στοιχείων κατά αύξοντα
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033
Trio Mobile Surgery Platform Model 1033 Parts Manual For parts or technical assistance: Pour pièces de service ou assistance technique : Für Teile oder technische Unterstützung Anruf: Voor delen of technische
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre
M p f(p, q) = (p + q) O(1)
l k M = E, I S = {S,..., S t } E S i = p i {,..., t} S S q S Y E q X S X Y = X Y I X S X Y = X Y I S q S q q p+q p q S q p i O q S pq p i O S 2 p q q p+q p q p+q p fp, q AM S O fp, q p + q p p+q p AM
Probabilități și Statistică 1.1. Metoda Monte-Carlo
Matematcă ș Iformatcă.. Metoda Mote-Carlo.. Metoda Mote Carlo. Aplcaţ. Precza metode. Termeul,,Metoda Mote Carlo este som cu termeul,,metoda epermetelor statstce. Aparţa aceste metode se raportează de
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Elemente de teorie a informaţiei. 1. Câte ceva despre informaţie la modul subiectiv
Elemete de teore a formaţe. Câte ceva desre formaţe la modul subectv Î cele ce urmează vom face câteva cosderaţ legate de formaţe ş măsurare a e. Duă cum se cuoaşte formaţa se măsoară î bţ. De asemeea