Curs 11. Curs 11 + Curs 12

Σχετικά έγγραφα
Site barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate (in curand)

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

2C/1L, DCMR (CDM) Minim 7 prezente (curs+laborator) Curs - sl. Radu Damian

m (2.384) (ω), jh I b) Se reprezinta grafic separat functiile M(ω) si φ(ω) pentru ω [0, ) sau functiile H R (ω) si H I

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

8.4 Circuite rezonante RLC

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Analiza bivariata a datelor

Curs 4 Serii de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Calibrarea antenelor prin metoda autoreciprocităţii

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

V O. = v I v stabilizator

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.


SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5


Integrala nedefinită (primitive)

Tema: şiruri de funcţii

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Sisteme de conversie analog numerica

Curs 1 Şiruri de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

riptografie şi Securitate

Subiecte Clasa a VII-a

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

MARCAREA REZISTOARELOR

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

RF-OPTO. Fotografie. de trimis prin necesara la laborator/curs

PROBLEME PROPUSE- SET4 Controlul interferenţei intersimbol. Criteriile lui Nyquist Transmisiuni codare corelativă.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI ECUAŢII CU DERIVATE PARŢIALE CU APLICAŢII

SOLICITĂRI AXIALE. 2.1 Generalităţi

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

TEMA 1: FUNCȚII LINIARE. Obiective:

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Subiecte Clasa a VIII-a

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

页面

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Transcript:

Curs 3 4/5

Curs Curs + Curs

Proiectare petru zgomot redus

Adaptarea iter-etaje se poate proiecta i doua moduri: adaptarea uui etaj spre Γ ecesar petru ceaat

Simiar cu tema de a mii-proiect Ampificator LNA cu ATF-3443 avad caracteristicie: G = db F = db @f = 5GHz

ATF-3443 at Vds=3V Id=mA. @5GHz S =.6439 S =.9- S = 3.65 6 S =. 46 Fmi =.54 (tipic [db]!) Γ opt =.45 74 r =.3

G cas G G F cas F F Formua ui Friis G primu etaj factor de zgomot mai mic, probabi isotit de u castig mai mic a doiea etaj castig mare, probabi isotit de u factor de zgomot mai mare Este esetia sa se pastreze o rezerva G = G tema + ΔG F = F tema ΔF Tema se iterpreteaza G > G tema, mai bie, fara a fi evoie sa se sacrifice ati parametri petru castiguri mut mai mari F < F tema, mai bie, cu cat mai mic cu atat mai bie, e uti sa se icerce obtierea uui zgomot cat mai mic, cu idepiirea ceorate coditii

Formua ui Friis primu etaj factor de zgomot mai mic, probabi isotit de u castig mai mic a doiea etaj castig mare, probabi isotit de u factor de zgomot mai mare Impartire pe cee doua etaje (Estimat) itrare: F =.7 db, G = 9 db iesire: F =. db, G = 3 db Trasformare i coordoate iiare! F F db F db.7..75 F.38 G 9.953 F cas F F. 5 G cas G G 58. 49 G F cas og.5. 846 G cas og 58.49 db G G db G db.9.3 7.943 db

L 58. 4 S y Im y 5 Imy. 75 Im sp L S sp 36. 9

Fitree prototip sut fitre care impemeteaza : fitru FTJ frecveta de taiere ω = rad/s (f =.59 Hz) (!C X) coectate a itrare a o rezisteta R = Numaru tota de eemete reactive (L/C) este ordiu fitruui Eemetee se itroduc i aterata L serie / C parae Exista doua fitre prototip care ofera aceasi raspus, o variata care icepe cu C, o variata care icepe cu L

Se defiesc parametrii g i, i=,n+ g rezisteta geeratoruui R' daca g coductata geeratoruui G' daca C' g L' g k k, N iductata uei bobie serie capacitate a uui codesator parae g N rezisteta de sarcia R' N coductata de sarcia G' daca N g daca N C' g N N L' N

Cacuu eemeteor fitruui g k g k si, k, N g N N

Cacuu eemeteor fitruui (iterativ) a g N k g b a a g k k k k k,, 4 par N petru impar N petru g N 4 coth 7,37 coth Ar L N sih N k N k a k,, si N k N k b k,, si

Să se proiecteze u fitru trece-badă de ordiu 3, avîd ripurie î badă de.5 db. Frecveţa cetraa a fitruui sa fie de GHz. Bada să fie de %, şi impedaţa de 5 Ω.. 9 GHz 6.83 rad / s Tabe echiripu.5db sau reatii de cacu: g =.5963 = L, g =.967 = C, g3 =.5963 = L3, g4=. =RL

Tabe echiripu.5db sau reatii de cacu: g =.5963 = L/C3, g =.967 = C/L4, g3 =.5963 = L3/C5, g4=. =R L

ω = rad/s (f = ω / π =.59 Hz)

9 f GHz 6.83 rad / s. f g =.5963 = L, g =.967 = C, g3 =.5963 = L3, g4=. =R L R 5 L R L 7. H R L. 76H C L3 R L 3 7. H C. L R 99 C C 34. 9 pf R C. L R 99 3 3 pf pf

Cotiuare

Impedata vazuta a itrarea uei iii termiate cu L i Tehoogic e preferabi ca impedata de capat sa fie: go ( L = ) i, g j cot scurtcircuit ( L = ) i, sc j ta Se obtie comportare: capacitiva iductiva L i, g i, sc j j L j X j X ta ta C L j B C C L ta ta

Schimbare de variabia ta ta v p Cu aceasta schimbare de variabia defiim reactata uei iductate j X L j L j Lta susceptata uei capacitati j BC j C j C ta Fitru echivaet i Ω are frecveta de taiere a: ta 4 8

Aegad sectiuie de iie i go sau scurtcircuit sa fie λ/8 a frecveta de taiere dorita (ω c ) si impedatee caracteristice corespuzatoare (L/C) vom obtie foarte precis a frecvete i juru ui ω c o comportare simiara cu a fitruui prototip La frecvete departate de ω c comportarea fitruui u va mai fi idetica cu a prototipuui (i situatii specifice trebuie verificata o comportare potrivita cu tipu de fitru dorit) Scaarea i frecveta se simpifica: aegerea ugimii fizice petru idepiirea ugimii eectrice λ/8 a frecveta dorita Toate sectiuie de iii vor avea ugimi eectrice egae (λ/8 ) si ugimi fizice comparabie, deci iiie se umesc iii comesurabie

a frecveta ω= ω c ugimie iiior sut λ/4 4 ta apare u po supimetar de ateuare a ω c (FTJ) iductatee (de obicei i serie) capacitatie (de obicei i parae) i, sc i g j ta, j cot

periodicitatea fuctiei tageta geereaza periodicitatea raspusuui i frecveta a circuiteor cu iii raspusu fitruui se repeta a fiecare 4 ω c ta ta c 4 c v 4 i i P LR c p 4 P 4c v p 4 LR P LR P P 3 P P 5 P 4 c LR LR c LR c c LR c LR c

permite obtierea cu sectiui de iii a iductateor si capacitatior dupa scaarea prototipuui petru fuctia corespuzatoare (FTJ/FTS/FTB /FOB)

Fitru trece jos de ordiu 4, cu frecveta de taiere de 4 GHz, de tip maxim pat (care sa fuctioeze pe 5Ω a itrare si iesire) Tabe maxim pat sau reatii de cacu: g =.7654 = L g =.8478 = C g3 =.8478 = L3 g4 =.7654 = C4 g5 = (u are evoie de adaptare supimetara a iesire apare a fitree de ordi par echiripu)

c 4GHz.533 rad / s g =.7654 = L, g =.8478 = C, g3 =.8478 = L3, g4 =.7654 = C4, g5 = = RL L L R L c R L 3 3 c.53h 3.676H C C C R c C4 R 4 c.47.69 pf pf

Parametrii fitruui prototip: g =.7654 = L g =.8478 = C g3 =.8478 = L3 g4 =.7654 = C4 Impedatee raportate ae iiior z =.7654 = serie / scurt circuit z = /.8478 =.54 = parae / go z3 =.8478 = serie / scurt circuit z4 = /.7654 =.365 = parae / go Scaarea i impedata presupue imutirea cu = 5Ω Toate iiie au ugimea λ/8 (ugime eectrica 45 ) a 4GHz

Fitree reaizate cu trasformarea Richards beeficiaza de pou supimetar de ateuare ω c au dezavataju periodicitatii i frecveta, de obicei se prevede u fitru trece jos supimetar eperiodic daca e ecesar iii comesurate Richards eemete cocetrate

Aceasi fitru, echiripu 3dB Tabe echiripu 3dB sau reatii de cacu: g = 3.4389 = L g =.7483 = C g3 = 4.347 = L3 g4 =.59 = C4 g5 = 5.895 = R L Impedatee iiior = 3.4389 5Ω = 7.945Ω serie / scurt circuit = 5Ω /.7483 = 66.88Ω = parae / go 3 = 4.347 5Ω = 7.355Ω serie / scurt circuit 4 = 5Ω /.59 = 84.459Ω = parae / go RL = 5.895 5Ω = 95.475Ω = sarcia

echiripu 3dB (ord 4) maxim pat (ord 4)

Fitree echiripu au evoie de adaptare a iesire spre 5Ω petru a fuctioa precis. Exempu: R L = 95.48Ω R L = 5Ω

Fitree impemetate cu trasformarea Richards au aumite dezavataje i ceea ce priveste impemetarea practica Idetitatie/Trasformarie Kuroda pot fi utiizate petru a eimia o parte di aceste dezavataje Se utiizeaza sectiui de iie supimetare petru a obtie sisteme mai simpu de impemetat i practica Liiie supimetare se umesc eemete uitare si au ugimi de λ/8 a frecveta de taiere dorita (ωc) fiid comesurate cu ceeate sectiui de iie V 5Ω 38.3Ω 9.4Ω 7.Ω 65.3Ω 5Ω

Idetitatie Kuroda pot fi utiizate petru a reaiza urmatoaree operatii: Separarea fizica a diferiteor stub-uri Trasformarea stuburior serie i stub-uri parae sau ivers Obtierea uor impedate caracteristice mai reaizabie petru iii (~5Ω) V 5Ω 38.3Ω 9.4Ω 7.Ω 65.3Ω 5Ω

4 echivaete de circuit

4 echivaete de circuit

I toate echivaetee de scheme Kuroda: : iductatee si capacitatie reprezita stub-uri scurtcircuitate sau i go (obtiute pri trasformarea Richards, de ugime λ/8) bocurie reprezita eemete uitare (iii de trasmisie de impedata caracteristica idicata si ugime λ/8)

Matrici ABCD, C5 Y D C B A Y j j D C B A cos si si cos +

j j j D C B A ta cos si, cot j j g i j j j j j D C B A

D C B A Y j j D C B A cos si si cos +

j j j D C B A ta cos si j j j j j D C B A, ta j j sc i

Prima schema A doua schema Rezutatee sut idetice daca aegem Simiar se pot demostra si ceeate trei idetitati j j D C B A j j D C B A

Fitru trece jos de ordiu 4, cu frecveta de taiere de 4 GHz, de tip maxim pat (care sa fuctioeze pe 5Ω a itrare si iesire) Tabe maxim pat sau reatii de cacu: g =.7654 = L g =.8478 = C g3 =.8478 = L3 g4 =.7654 = C4 g5 = (u are evoie de adaptare supimetara a iesire apare a fitree de ordi par echiripu)

V Se apica trasformarea Richards.7654.8478.54.365 Probeme: stub-urie i serie sut extrem de difici de impemetat i tehoogie microstrip cu tehoogia microstrip e preferabi sa avem stub-uri i go (scurtcircuit ecesita u via-hoe spre pau de masa) cee 4 staburi sut coectate i aceasi puct, o impemetare care sa eimie/micsoreze cupaju itre aceste iii e imposibia u e cazu aici, dar pot aparea situatii cad impedatee raportate sut mut diferite de. Majoritatea tehoogiior sut cocepute petru iii cu impedate caracteristice i jur de 5Ω

Idetitatie Kuroda se refera itotdeaua a o schema cu o sectiue de iie i serie: se adauga eemetee uitare (z =, = λ/8) a fiecare capat a circuituui (adaugarea u modifica proprietatie fitruui acesta fiid adaptat a z = a fiecare capat) se apica ua di idetitatie Kuroda a fiecare capat si se cotiua u idicator a opririi procedurii este aparitia uei sectiui de iie itre toate stuburie obtiute cu trasformarea Richards.7654.8478 V adaugat supimetar.54.365 adaugat supimetar

Se apica : Kuroda (L, cuoscut C,) i partea staga Kuroda (C, cuoscut L,) i partea dreapta K (b) =.7654 = =.365.7654.8478 K (a) = =.365 =.365.54.365

Se mai adauga u eemet uitar i partea dreapta si se apica Kuroda de doua ori K (b) =.8478 =.5667 =.367.8478.4336.7654.5667.365.54 adaugat supimetar K (b) =.4336 = =3.363

.7654.445.4336 V.365.54.745 3.363 Scaare a 5Ω 5Ω 88.7Ω.73Ω 7.68Ω V 5Ω 5.33Ω 7.6Ω 37.3Ω 65.3Ω

Trasformarea Richard si idetitatie Kuroda sut utie mai aes petru fitree trece jos i tehoogiie i care stub-urie serie sut difici/imposibi de reaizat (microstrip) De exempu i cazu fitruui trece bada de ordiu 3: se poate impemeta iductata serie utiizad K-K capacitatea serie i schimb u poate fi echivaata cu u stub parae

Petru situatiie i care impemetarea cu Richards + Kuroda u ofera soutii practice se foosesc structuri de circuit umite iversoare de impedata si admitata i K L Y i J Y L

Ce mai simpu exempu de iversor de impedata/admitata este trasformatoru i sfert de ugime de uda (C3) i R L i K L Y i J Y L

Iversoaree de impedata/admitata pot fi utiizate petru a schimba structura fitreor i forme reaizabie Exempu FOB

Eemetee serie pot fi eimiate pri itroducerea uui iversor de admitata

L j C j C j L j Y C j L j C j L j Y C L C L L C C L C L C L Y Y Rezutat simiar se obtie si petru fitru trece bada U grup LC serie itrodus i serie se poate iocui cu u grup LC parae itrodus i parae icadrat de doua iversoare de admitata Echivaeta ceor doua scheme se obtie pri obtierea aceeiasi admitate de itrare Echivaeta competa se obtie pri icadrarea grupuui simuat itre doua ivertoare de admitata

Ce mai uzua se fooseste trasformatoru i sfert de ugime de uda Reaizare cu eemete cocetrate

Reaizare cu iii K X ta K K ta X J Y B ta J J Y ta B Y

Utiizad iversoare de admitata se pot impemeta fitree prototip utiizad u sigur tip de eemet,, g g L R K a A,, B a g g R L K,,,, k k k a k a k k k g g L L K

Utiizad iversoare de admitata se pot impemeta fitree prototip utiizad u sigur tip de eemet,, g g C G J a A,, B a g g g C J,,,, k k k a k a k k k g g C C J

Petru fitree prototip cu iversoare exista N+ parametri si N+ ecuatii care asigura echivaeta raspusuui deci N parametri pot fi aesi di cosiderete oarecare se pot aege vaorie reactateor, urmad ca parametrii iversoareor sa rezute di cacu se pot aege coveabi iversoaree, urmad ca reactatee sa rezute di ecuatiie de echivaare Pricipiu se poate apica si petru fitree trece bada/opreste bada, acestea putad fi reaizate di N+ iversoare si N rezoatori (grupuri LC serie sau parae cu frecveta de rezoata ω ) coectate fie i serie fie i parae itre iversoare FTB se reaizeaza cu grup LC serie coectat i serie itre iversoare grup LC parae coectat i parae itre iversoare FOB se reaizeaza cu grup LC parae coectat i serie itre iversoare grup LC serie coectat i parae itre iversoare

Impedata de itrare itr-o iie (stub) scurtcircuitata sau asata i go a capat maifesta comportamet rezoat care poate fi utiizat petru impemetarea rezoatoareor i L j j L ta ta i sc, j ta i, g j cot

Liie i scurtcircuit Petru frecveta (ω ) a care = λ/4 se obtie u circuit rezoat LC parae iia are comportamet capacitiv petru frecvete mai mici (>λ/4) iia are comportamet iductiv petru frecvete mai mari (<λ/4) Discutie simiara petru iia i go (LC serie a frecveta a care =λ/4)

Petru cazu particuar i care se impemeteaza iversoaree de admitata cu trasformatoare i sfert de ugime de uda si impedata caracteristica FTB stub-uri parae scurticuitate a = λ/4 4 g FOB stub-uri parae i go de ugime = λ/4 4 g

Simiar cu o tema de proiect Cotiuarea ampificatoruui C Fitru trece bada de ordiu 4, f = 5GHz, bada % Tabe maxim pat sau reatii de cacu: g (Ω).7654 5.3.8478.5 3.8478.5 4.7654 5.3

4 5Ω 5Ω 5Ω 5Ω V 5Ω 5.3Ω.5Ω.5Ω 5.3Ω Probemee fitreor reaizate cu iii ca rezoatoare si ivertoare de impedata stub-uri i scurtcircuit (via-hoe) petru FTB deseori impedatee caracteristice petru stub-uri rezuta de vaori difici de reaizat i practica (.5Ω)

Aaiza sectiuior de iii cupate se face puad i evideta comportarea pe modu par si pe modu impar Aceste moduri sut caracterizate de impedatee caracteristice de mod par/impar a caror vaoare va impue i fuctie de tehoogia utiizata geometria iiior (atime/distata ditre iii)

Fitru trece bada cu rezoata a θ=π/ (=λ/4)

U fitru cu N+ sectiui de iii cupate

Se modeeaza iiie iversoaree

Se obtie comportare de tip FTB de ordi cu 3 sectiui de iii cupate

Se cacueaza iversoaree Se cacueaza iiie cupate (toate de ugime =λ/4) g J N g g J,, N N N g g J, J J e, J J o, N

Simiar cu o tema de proiect Cotiuarea ampificatoruui C Fitru trece bada de ordiu 4, f = 5GHz, bada % Tabe echiripu.5db sau reatii de cacu: g J e o.673.36664 7.4 39.37.96.95 56.8 45.5 3.366.935 55. 45.76 4.849.94 56.8 45.5 5.984.36653 7.3 39.37

Separarea fizica a doua sectiui de iie produce u cupaj capacitiv itre cee doua iii

Di ugimea fizica a rezoatoareor o portiue se fooseste petru a crea schema de iversor (ramae φ=π, =λ/)

Se cacueaza iversoaree (simiar iii cupate) Se cacueaza susceptatee cupajuui Se cacueaza ugimie de iii care trebuie imprumutate petru reaizarea iversoareor Se cacueaza ugimie eectrice ae iiior g J N g g J,, N N N g g J,, N J J B,, ta N B N i B B i i i i i,, ta ta,, N

Parametri ABCD (C5) iie scurta, mode cu eemete cocetrate vaid A cos Y j C si j B si D cos 3 A 3 C 3 B 3 D

Eemet parae capacitiv Eemetee i serie egae, iductive Schema echivaeta Y j si 3 3 3 cos ta si cos cos 3 j j ta X B si

I fuctie de vaoarea impedatei caracteristice impedata ridicata >> impedata scazuta << X 4 h B Y 4

Se pot crea fitre trece jos Se utiizeaza iii cu impedata caracteristica mare petru a impemeta o iductata L R h iii cu impedata caracteristica mica petru a impemeta o capacitate C R De obicei se utiizeaza cea mai mare si cea mai mica impedata permisa de tehoogie

Nu toate iiie au aceeasi ugime deci probema periodicitatii i frecveta a raspusuui e mai puti importata

FTJ cu frecveta de taiere 8GHz, de ordiu 6. Impedata maxima reaizabia este 5Ω iar cea miima 5Ω. g L/C θ [rad] θ [ ].576.6pF 5.55 8.9.44.47H 5.47 7. 3.938.769pF 5.58 33. 4.938.9H 5.644 36.89 5.44.563pF 5.44 4.3 6.576.55H 5.73 9.89

Laboratoru de microude si optoeectroica http://rf-opto.etti.tuiasi.ro rdamia@etti.tuiasi.ro