REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE
|
|
- Αιγιδιος Εὐκλείδης Χρηστόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE Itroducere Acest tp de prolee prove d cdrul vst l le ucţole. Ecuţle dereţle su cu dervte prţle costtue odelele tetce petru ortte proleelor gereşt: studul eorturlor l cre sut supuse eleetele de resteţă: re gr plăc suţr grose coducte; studul proleelor de câp electrc î delectrc câp getc câp terc propgre udelor curgere ludelor etc. Odtă stlt eoeul co-tec ş ecuţle dereţle cre îl guvereă c oră coeceţ codţ l ltă pe roteră răâe de reolvt ult proleă: reolvre cestu odel tetc. D dverse otve: eoogetăţle ce rotere cu geoetre dclă uăr de ecuoscute etc. reolvre o vo ce căutâd o soluţe protvă cu utorul uu cod uerc olosd clcultorul. O ecuţe dereţlă este o ecuţe î cre ecuoscut este o ucţîe ş î cre terve ucţ ecuoscută dervtele e de dverse orde ş vrle depedete de cre depd ceste ucţ. I cul î cre ucţ ecuoscută depde de o sgură vrlă depedetă ecuţ se ueşte ecuţe dereţlă ordră r î stuţ î cre ucţ ecuoscută depde de ulte vrle depedete ecuţ se ueşte cu dervte prţle. Ordul ue ecuţ dereţle este cel îlt ord dervte ucţe ecuoscute ce gureă î ecuţ respectvă. Epres geerlă ue ecuţ dereţle su oră plctă este: d d d F... d d d ude. For eplctă se pote scre: d d d d d d d d... Prvtor l codţle l ltă estă două tpur:. Codţ Cuc: se cuosc îtr-u puct tât vlore ucţe ecuoscute cât ş vlorle dervtelor pâă l ordul cel re ce gureă î ecuţe;. Codţ l ltă: se cuosc vlorle ucţe ecuoscută î pucte derte. Reolvre uercă ue prolee socte ue ecuţ dereţle pote prvtă su două specte:. deterre ue ucţ ~ ~ prţâd ue ute clse de ucţ î geerl poloe dtă d portţ lor teoretcă udetlă ş cre proeă sucet de e soluţ ectă ;. deterre vlorlor protve le soluţe ecte îtr-o ulţe de pucte dte.... Vo epue î coture prcplele etode uerce l căror lgort re u cost de clcul redus ş se preteă l pleetre pe clcultor petru reolvre uercă ecuţlor dereţle. Petru ecuţ dereţle ordre ceste se pot clsc î două r tpur: - etode ups de tp Euler Ruge-Kutt î cre deterre vlor protve soluţe î ecre puct se v oţe drect pe orţlor d puctul precedet;
2 - etode ultps î cre vlore soluţe ecte î ecre puct este protă olosd orţle d ulte pucte terore. Evdet este vor de soluţ protve pe cre u ve cu să le copră cu o soluţe ectă deorece prctc cest este posl de găst. De cee î prctcă treue să procedă cu teţe petru legere lgortlor ce potrvţ petru prole cocretă de reolvt.. METODE DE TIP EULER.. Metod Euler Se cosderă ecuţ dereţlă: ƒ cu codţ ţlă: ude ucţ ƒ este detă îtr-u doeu D d plul O. Perece costtue o proleă Cuc. Presupue sgurte esteţ ş uctte soluţe. Se deeşte u câp de drecţ î D dcă î ecre puct M D se drecţ α rctg ƒ α d ugul ort de drecţe cu sesul potv l e O. Acest câp de drecţ re urătore terpretre: grcul soluţe ecuţe cu codţ trece pr puctul M ş este tget î orce puct l său drecţlor câpulu. Metod lu Euler propue prore soluţe prtr-o le polgolă î cre ecre seget este colr cu drecţ câpulu detă de etrette s stâgă. Astel se cosderă odurle ecdstte. Î puctul M se clculeă drecţ câpulu detă de M ş se scre ecuţ drepte deterte de M ş de cestă drecţe: ƒ Fucţ se propue c protă soluţe prolee pe [ ]. Vlore protvă soluţe î este dtă de: ƒ ƒ o Repetă procedeul ş presupuâd că î s- clcult vlore protvă tuc pe tervlul [ ] se proeă soluţ cu: ƒ ƒ r î puctul se oţe vlore protvă: ƒ. Aprore este ustctă ş de urătore teoreă: Teoreă. Dcă: C [ ] tuc ξ cu proprette ' '' ξ Dcă C [ ] tuc ξ cu proprette ' '' ξ Deostrţe. D orul lu Tlor ve: ' ' ' ξ ξ ' ' ' ξ ξ ' ' ' ξ
3 ' ' ' ξ Dec ' ε ; ' ε Cosderâd cuoscută prore soluţe prolee î procedeul de prore Euler pote cu reut stel:... Oservţ:.Neglre terelor de ord superor î ce c etod să e coodă î clcul dr puţ precsă erorle cuulâdu-se l ecre ps..metod se pote plc ş dcă odurle u sut ecdstte vâd l ecre terţe lt ps î cest c. I geerl o etodă ups pote scrsă su or: Γ ; Petru soluţe prolee Cuc ş petru orce {... } cosderă: τ Γ ; Cttte de sus se ueşte erore de cossteţă etode î ş repretă o ăsură cltăţ etode de prore. Petru etod Euler ţâd cot de lgortul ceste de epres eror de cossteţă ş de ptul că Γ ; oţe că τ '' ξ ξ O I cosecţă erore de cossteţă este de ordul.. Eeplul Se cosderă prole Cuc: ' [ ] Ne propue să deteră o soluţe protvă ceste prolee olosd etod Euler cu psul Reolvre Folosd orulele petru ; ; ; ; 8; 5 ş oţe: ;. Dec.
4 87 7. Oţe î l urătorul tel ult coloă repreetâd vlorle ecte le soluţe prolee propuse. Euler ect Î coture vor preette câtev vrte îuătăţte le lgortulu Euler... Metod Euler odctă Cosderă pe [ ] c drecţe segetulu M M drecţ detă de puctul de l locul segetulu u de etrette stâgă c î orul ţlă se oţe etod Euler odctă. Dcă sut vlor clculte procesul tertv este urătorul: ; ; ; ; ; Petru cestă etodă τ este de ordul O. Eeplul Vo plc etod Euler odctă î reolvre celeş prolee de l eeplul petru pute ce o coprţe rpdă prvd eceţ sportă etode. Dec: ' [ ] Reolvre ; ; ; ; 8; 5 ; / ; / / / 98 / / 98 8 Cotuâd î celş od oţe telul: Euler odct ect 8 8 ;
5 Metod Euler Cuc Itroducâd c o ouă vrlă se pote îlocu ecuţ dereţlă cu urătorul sste de ecuţ: d ' d '. Itegrâd pr ecuţe ssteulu de l l ude se oţe: 'd; ' Folosd etod dreptugulu petru prore tegrle d pr ecuţe oţe: ƒ. 5 Dcă plcă etod trpeulu petru prore celeş tegrle se oţe: ' '. Ecuţ pote reolvtă tertv reltv l ecuoscut. Dcă se lege c proţe ţlă dtă de 5 oţe petru vlore:. 7 Dec petru costrure le polgole cre proeă soluţ prolee este dt lgortul Euler Cuc: ; ; ;.... Petru cestă etodă τ este de ordul O. Oservţe: I scopul elorăr proţlor se pot utl etodele preette de o eră tertvă. Astel etode euler-cuc e coduce l urătorul lgort de clcul: ; cu Se deostreă că dcă ucţ este lpsctă î de costtă L ş dcă este sucet de c cu L < tuc petru.
6 Î prctcă se cotuă terţle după dcele pâă câd u crteru de erore pus de eeplu: < ε ε pus este stsăcut. Eeplul Să se găsescă soluţ protvă prolee Cuc: ' [ ] olosd etod Euler-Cuc ş o prece de -. Reolvre Vo olos psul 5; ; 5; ; ; Dec d stle prele ecle reultă: 55. Slr cu oţe: 77 ;. Dec. Soluţ ectă d e oţe î vlore: erore d de... Metod Euler Heu Vo îce trecere î revstă vrtelor Euler petru reolvre ecuţlor de tpul preetâd o ultă vrtă de ordul do etode lu Euler ş ue cee propusă de Heu []. Presupuâd clcultă vlore l psul se propue petru clculre soluţe l psul epres:.. Metode de tp Ruge-Kutt Metodele de tp Euler preette sut eplcte ş u ecestă vlor de strt. Fptul că u u ord scăut l eror de cossteţă coduce l o plcltte lttă. I scopul oţer uor etode de ord rdct treue reuţt e l proprette de ups ş pstrtă lrtte e vcevers. Metodele de tp Ruge- Kutt sut elre ş coservă crcterstcle etodelor ups vâd u ord rdct. Ele u tre propretăţ prcple:
7 . Sut etode drecte dcă petru deterre proăr soluţe l psul ve evoe de orţle estete î puctul precedet.. Sut detce cu serle Tlor pâă l tere ude este psul curet r este dert petru etode derte d cestă le ş deeşte ordul etode.. î procesul de clcul u ecestă decât evlure ucţe d eerul drept petru dverse vlor ş. Nu este evoe de clculul dervtelor ceste. Metodele de tp Euler pot ş ele cluse î l Ruge-Kutt ş pute stel oserv că etod Euler este o etodă R-K de ordul îtâ r etodele Euler-Cuc ş Euler-Heu sut etode R-K de ordul... Costrure orulelor Ruge-Kutt Ne ocupă î specl de reolvre ecuţlor dereţle ordre cu codţ ţle. Adcă petru ecuţ dereţle ordre de ordul îtâ e tereseă reolvre prolee Cuc: ' [ ] 8 Metodele Ruge-Kutt costu î prore soluţe prolee 8 stel: c ude... ş c c urâd deterţ ; c Oservţe: Petru cossete etodele Ruge-Kutt treue să stscă codţ:. Notă ε erore de prore. Vo deter pretr c c d codţle: p ε ε'... ε petru orce ucţe ş p ε petru o ută ucţe D orul lu Tlor î ve: p p p ε ε ε ξ! p! p p ε ε ξ < ξ < 9 p!
8 eprese ce dcă ordul de ăre l eror de prore dec O p ; Cur prtculre Dcă tuc: ε c c Se vercă uşor că ε petru orce ucţe. ε c Oţe ε c c. Se oservă că petru c ε petru orce ucţe. ε dec ε Se oservă că ε petru o ută ucţe. De eeplu petru se oţe ε. Dec p. Astel petru c se oţe orul: cre este orul d etod Euler. Erore este de ordul lu. Dcă tuc: ε c c c c Se vercă uşor că ε petru orce ucţe. ε c c -c [ ] / Notă cu: epres clusă î prteele drepte. Oţe: ε c c c c. ε c [ ] c [ ]. Oţe: ε c [ ] c c c ε c [ ] [ ] c Oţe: ε c c c c c c Dcă: c c c c c su c c tuc ε ε ε petru orce ucţe. Ssteul este coptl edetert. De seee ε u este detc ulă petru orce ucţe. De eeplu petru ucţ se oţe ε. Dec p. Petru p se pot oţe orcâte orule dor legâd pretr c c stel îcât să verce. D 9 reultă că erore î ceste orule este de ordul lu.
9 Astel o soluţe ssteulu este: c c ş petru cestă soluţe se oţe orul Ruge-Kutt splă: Oservţe. Dcă u depde de oţe: [ ] Pe de ltă prte: 'tdt tdt D cele două relţ de sus reultă orul trpeulu ve 5... tdt [ ] O ltă orulă Ruge-Kutt de ordul se oţe petru c c ş ue: cuoscută c orul Euler-Heu. Petru clculul protv l soluţe ue prolee Cuc 8 pe u tervl [ ] de odur ecdstte de ps procedă stel : - presupue cuoscute vlorle de eeplu petru cuoşte d 8 ; - clculă olosd de eeplu ude. Eeplul ' Se cosderă prole Cuc: Folosd o orulă Ruge-Kutt de ordul să se proee soluţ prolee dte î. Reolvre ; ; ;. Se oservă că soluţ ectă este / e. Dec
10 5 7 Vo îtoc urătorul tel: I / Petru ve: ε c c c ude: ; ; Eectuâd clcule seăătore c î cul se costtă că ε ε ε ε dcă: ;c ; c ;c c ;c c c c cre este de seee u sste coptl edetert cu o tte de soluţ. O soluţe cestu sste este: c ; c ; c ; - oţâdu-se urătore orulă Ruge-Kutt de ordul : O ltă orulă tot de ordul este urătore:
11 Ş î cest c se costtă că u estă orule Ruge-Kutt cu ş p deorece ε IV u este detc ulă petru orce ucţe. Îtr-devăr petru se oţe ε IV. Oservţ.. D 9 reultă că erore î ceste orule este de ordul lu..dcă ucţ u depde de tuc tdt 'tdt dcă orul de tegrre uercă Spso.. Rţoete ş clcule seăătore celor terore coduc l costrure ue ulţ de orule Ruge-Kutt de ordul d cre cuoscute sut: orul propru-să Ruge-Kutt ş 8 5 orul Kutt-Spso Oservţe. Aceste orule sut de ordul ptru.. Petru clculul protv l soluţe ue prolee Cuc 8 pe u tervl [ ] cu psul procedă stel: N cu N dec N cuoscâd petru vlorle de eeplu petru cuoşte. Clculă:
12 Eeplul 5 ' Se cosderă prole Cuc:. Să proă soluţ ceste ecuţ î puctele 9. olosd o etodă Ruge-Kutt de ord. vlore soluţe ecte / e Metodă de tp Ruge-Kutt plct Metodele de tp Ruge-Kutt epuse teror sut eplcte. Petru elor propretăţle de stltte le cestor etode se cosderă cele de tp plct. Pr propretăţ de stltte e reer l restrcţle puse supr psulu de tegrre î stuţ utlăr etode respectve. For geerlă ue stel de etode Ruge-Kutt plctă de tp este: Φ ; Φ ; c s s... s s s...
13 Coprtv cu etodele eplcte ucţle u sut dete eplct c prtr-u set de ecuţ plcte î geerl elre. Î prctcă se oloseşte cul etodelor Ruge-Kutt plcte cu Astel: Cosderâd devoltle su or A B C D O pe devoltăr î sere Tlor î rport cu lu se oţe pr detcre puterlor lu : ± ; ; ; Oservţe. Pr setre se oservă ptul că vlorle dte pr lterre seelor î relţle coduc l ceeş etodă. Î coclue o etodă Ruge-Kutt plctă de ordul ptru este dtă de orulele: 7 Rercă. Este porttă precre esteţe ue etode Ruge-Kutt de tp se-eplct de ordul ptru descrsă de relţle de os:
14 8. Metode uerce ultps Fe prole Cuc 9 ] [ ] [ ' ş dvue tervlulu dtă de: ] [ < < <.... For geerlă ue etode ultps este dtă prtr-o relţe de recureţă ce epră vlore î rport cu vlorle lu ş î ş î puctele precedete: ' * N Oservte: Dcă u etod eplctă; ltel o u plctă. Se ueşte erore de cossteţă etode î cttte:..... τ Prtre etodele eplcte ultps cele utlte sut cele de tp Ads-Bsort:. de ordul tre cu tre pş: de ordul ptru cu ptru pş:
15 Cele cuoscute etode plcte ultps sut cele de tp Ads-Moulto:. de ordul tre cu do pş: de ordul ptru cu tre pş: Metode uerce de tp predctor-corector O etodă ercă de tp predctor-corector este o coţe ître o etodă uercă eplctă ş o etodă uercă plctă. Metod eplctă perte predcţ ue vlor protve ş ce plctă corecteă odtă su de ulte or cestă predcţe. Metodele predctor-corector oeră o prece superoră ţă de etodele preette î prgrele terore ără plc sporr le uărulu de operţ rtetce. Î cee ce prveşte coportre etodelor de tp predctor-corector ceste u erore de procedeu că dr sut puterc ectte de evetulele eror le vlorlor de porre ecesre lgortulu. Ce splă etodă de cest tp este ce preettă su uele de Euler-Cuc. Astel petru predctorul e dă vlore ş corectorul o corecteă cu orul Crterul de oprre este: ε su ε cu... ş ε prec de clcul pusă.. Metod lu Mle Algortul de clcul este urătorul:
16 ude. Oservt:. este o etodă de ordul ; O. I scopul elorăr reulttelor pute plc orulele de clcul de eră tertvă:.... Metod Ads-Bsort-Moulto de ordul ptru Petru prole Cuc ] [ ] [ ' predctorul este represett de etod Ads-Bsort de ordul ptru: Rercă: Petru deterre vlorlor utlă o etodă de ordul ptru. Corectă prore geertă sus pr teredul corectorulu dt de etod Ads-Moulto de ordul ptru:
17 BIBLIOGRAFIE. R. Burde J. Fres Nuercl Alss PWS-Ket.. C. Crsso Alse Nuérque Ldec Cd 97.. B. Dedovtc. I. Mro Éléets de Clcul Nuérque Mr Moscow 97.. D. Eâcă Metode de Clcul Nuerc Edtur Stec Crov R. Mltru Métodes Nuérques. Téore et Applctos Ed. Stec 8. J.P. Nouger Métodes de Clcul Nuérque Heres Sceces Pulcto Prs. 7. M. Pop R. Mltru Metode Nuerce lgort s plc Ed. Stec Crov M. Pop R. Mltru Ală uercă ote de curs Edtur Stec Crov.
18 . REZOLVAREA NUMERICA A SISTEMELOR DE ECUATII DIFERENTIALE Metodele uerce ulte petru o sgură ecuţe dereţlă teror preette se pot etde ş î cul ssteelor de ecuţ dereţle. Cosderă stuţ etodelor uerce de tp Ruge-Kutt. Metodele Ruge-Kutt preette petru ecuţ dereţle pot plcte cu uşurţă ş l sstee de ecuţ dereţle. Fe ssteul de ecuţ dereţle: ş urăr să deteră soluţ cre stsce codţle ţle: Presupuâd că dspue de soluţ prolee l psul :... etod Ruge-Kutt de ordul clculeă soluţ î psul cu orulele: Δ... Δ Corecţle: Δ Δ... Δ cre terv î orulele precedete se clculeă cu utorul relţlor: Δ ;... Δ ; r coeceţ u urătore oră:... ;... ;... ;... ; Eeple Folosd o orulă Ruge-Kutt de ordul să se reolve prole Cuc: / / petru [ ]. Reolvre Cosderă odur ecdstte pe [ ] de ps.. D petru ecre 9 ve :
19 ude: ; ; ; ; Oţe urătorele vlor:. ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; soluţ ectă d petru dec ; ; ; 9 ; ; 5 5 ; ; ; ; 9 ;
20 . REZOLVAREA NUMERICA A ECUATIILOR DIFERENTIALE DE ORDIN SUPERIOR Fe ecuţ dereţlă de ordul scrsă su oră eplctă... ' cu codţle socte 5... ' t t t Itroduce otţle.. Rercă:.. ' Tâd cot de 5 ş ve: ' ' ' ' respectv: 8... t t t I coclue 7 ş 8 repretă u sste vâd ecuţ dereţle ordre cu codţ ţle. Pute stel să îl reolvă cu tec preettă sus. 7. Folosd o orulă Ruge-Kutt de ordul să se reolve prole Cuc: ' ' ' ' petru [ ]. Reolvre Trsoră ecuţ dereţlă de ordul do î ssteul de ordul îtâ:
21 ' ; ' ; Cosderă odur ecdstte pe [] de ps.. D petru ecre 9 ve: - vrle ulre ude ; ; ; ; Oţe urătorele vlor :..998; ;..789; ; ;..789; ; ; ;.79599;. METODE NUMERICE CU PAS VARIABIL PENTRU REZOLVAREA NUMERICA A ECUATIILOR DIFERENTIALE Sut tec utlte petru cotrolul eror ue etode uerce petru reolvre uercă ue prolee de tp Cuc: ' [ ] ăcâd pel l o eră ecetă de legere ulţ de pucte î cre se v pro soluţ ectă. Idee de ă este utlre uor etode uerce de orde derte î scopul crcterăr eror de cossteţă şî leger psulu de tegrre stel îcât erore glolă să e eroră ue ute prec ε puse. Cosderă î coture două etode uerce cre coduc l proţle urătore le soluţe ecte î : Φ > ~ ~ ~ Φ > Presupue că ~ ş că ş sut oţute cu celş ps.
22 Atuc: Φ Φ τ Tâd cot că ş că O τ ~ O τ reultă ~ τ c de ude d τ costtă ce u depde de. I cosecţă petru u ou ps de tegrre : q q q τ τ Ipuâd ε τ q oţe: q / ~ ε U eeplu de etodă uercă de cest tp este etod Ruge-Kutt-Felerg. E costă î utlre ue etode Ruge-Kutt de ord 5: ~ î scopul estăr eror de cossteţă petru o etodă Ruge-Kutt de ord : ~ ude
23 . ECUATII DIFERENTIAL-ALGEBRICE Su oră plctă ceste se scru: ude ucţ ecuoscută F ' este o ucţe sclră su vectorlă. Vo ord î coture cul ecuţlor dereţl-lgerce cre su oră eplctă dev: Eeplu: M ' A u' 7u v Dâdu-se ecuţ dereţl-lgercă v' u v cest se pote eplct su or u v w 7 M ' A ude M A 9 Ecuţle dereţl-lgerce se clscă î ucţîe de dverş pretr: -uărul de codţ de tp lgerc: d ecuţ dereţl-lgercă; -uărul de codţ de tp dereţl: d d ecuţ dereţl-lgercă; -deul dereţl: îtr-u sste de ecuţ dereţle. d - uărul de operţ de dereţere ecesre covertr ecuţîe dereţl-lgerce Estă o re dereţă ître ecuţle dereţl-lgerce ş ecuţle dereţle î prvţ codţlor l ţle tşte petru sgurre uctăţ soluţe: stel petru o ecuţe dereţlă şt precs câte codţ ţle sut ecesre pe câd petru o ecuţe dereţl-lgercă stuţ deve eclră. De eeplu petru ecuţ e trvlă prvd-o dor c ecuţe elră u ecestă c o codţe ţlă soctă. Petru reolvre uercă ecuţe dereţl-lgercă F ' presupuâd cuoscute vlorle protve le soluţe ecte î puctele... petru deterre vlor protve î puctul utlâd o etodă uercă de reolvre ecuţlor dereţle vo îlocu prtr-o relţe de or c. Astel ecuţ ţlă petru ' deve: F α α c α α
24 dcă o ecuţe elră î rport cu. Reolvre ceste se v eectu pr teredul etode Newto su etode proţlor succesve su orcăre etode specce cestu tp de ecuţ. 5. METODA DIFERENTELOR FINITE PENTRU PROBLEMA STURM-LIOUVIILLE Cosderă prole loclă Stur-Louvlle dtă de: P '' p ' q r α β [ ] Teoreă: Dcă:. p q r sut cotue pe [ ] ;. q > [ ] tuc prole P dtt o soluţe ucă. Fe Δ o dvue ecdsttă de ps lu [ ] cu. Teoreă Fe C [ ] > stel îcât. Atuc ξ stel îcât: ' ''' ξ Fe C [ ] > stel îcât. Atuc ξ stel îcât: IV '' ξ Deostrţe. Se oloseşte orul devoltăr î sere Tlor ş Teore de ede Petru ce proărle: ' * '' ** Dcă î ecuţ P cosderă ş olos * ş ** ve p q r r codţle 5 dev α β
25 Oţe î l sce: S α β - p - q r ude p p q q r r cre repretă u sste lr de - ecuţ ş - ecuoscute... - trce ssteulu d trdgolă dot dgolă. Eeplu: Fe prole II I e [] Să se proee vlorle soluţe î puctele / cu utorul etode dereţelor te. Soluţe: Sce S e coduce l ssteul urător: e Folosd o etodă uercă petru / reultă: BIBLIOGRAFIE ş Weogre:. Berete C. Mtr S. Zcu S. Metode Nuerce Edtur Tecă Bucureşt 997. R. Burde J. Fres Nuercl Alss PWS-Ket 5.. C. Crsso Alse Nuérque Ldec Cd 97.. P.Crlet J.Los Fte Derece Metods Nort-Holld Asterd B. Dedovtc. I. Mro Éléets de Clcul Nuérque Mr Moscow 97.. D. Eâcă Metode de Clcul Nuerc Edtur Stec Crov Kd D. Cee W. Nuercl Alss Mtetcs o Scetc Coputg
26 Aerc Mtetcl Socet R. Mltru Métodes Nuérques. Téore et Applctos Ed. Stec 8 9. J.P. Nouger Métodes de Clcul Nuérque Heres Sceces Pulcto Prs.. M. Pop R. Mltru Metode Nuerce î pseudocod plc Ed. Stec Crov.. M. Pop R. Mltru Ală uercă ote de curs Edtur Stec Crov 9. ttp:// ttp:// ttp://t.tw.tudelt.l/w/users/vu/w/dssters.tl
INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE
Metode Numerce Lucrre r. 7 NTEGRAREA Ș DERVAREA NUMERCĂ A FUNCȚLOR REALE Modelul mtemtc ș metodele umerce utlzte Cudrtur este o procedură umercă pr cre vlore ue tegrle dete ( este promtă olosd ormț despre
Διαβάστε περισσότερα4. Interpolarea funcţiilor
Iterpolre ucţlor 7 Iterpolre ucţlor Fe : [] R ş e pucte dstcte d tervlul [] umte odur Prolem terpolăr ucţe î odurle costă î determre ue ucţ g : [] R dtro clsă de ucţ cuoscută cu proprette g Pusă su cestă
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)
Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.
CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte
Διαβάστε περισσότεραPentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât
Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <
Διαβάστε περισσότερα2. Metoda celor mai mici pătrate
Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE APLICAŢII
MARILENA POPA ROMULUS MILITARU METODE NUMERICE APLICAŢII 7 . Metod Guss cu pvotre prţlă l ecre etpă petru rezolvre sstemelor de ecuţ lre Prezetre proleme Se cosderă sstemul lr: () A t ude: A R mtrce sstemulu
Διαβάστε περισσότερα2. Functii de mai multe variabile reale
. Fuct de m multe vrble rele.. Elemete de topologe R Fe u sptu lr (XK. Det. Se umeste produs sclr plct < > < < λ > λ < v < > < > ; XX K cu omele: > ( X < > ( X ( λ K >< > < > ( X ( Xs < > ; dc s um dc
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL
ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre Se bzeză pe
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL
ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL. Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr. vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre. Se bzeză
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS 1. Optimalitate Metode analitice
CUPRINS. Optltte.......................... Optzre.. Forulre ş clscre probleelor de optzre.. Etpele rezolvăr probleelor de optzre.4. Codţ de optltte.5. Cocvtte covette.5.. Fucţ covee ş cocve.5.. Mulţ covee.
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de ecuaţii neliniare
Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub
Διαβάστε περισσότερα6. VARIABILE ALEATOARE
6. VARIABILE ALEATOARE 6.. Vrble letore. Reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe O vrblă letore este o cttte măsurtă î legătură cu u expermet letor, de exemplu, umărul de produse cu defecţu î producţ zlcă
Διαβάστε περισσότεραCURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I
CURS 4 MEODE NUMERICE PENRU PROBLEM DE VLORI PROPRII ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Prte I. Defț, propretăț.. Metod puter ş
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραCurs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare
Curs 4 Metode Numerce de Rezolvre Sstemelor de Ecuţ Lre As. Dr. g. Levete CZUMBIL Lortorul de Cercetre î Metode Numerce Deprtmetul de Electrotehcă, Igere Electrcă E-ml: Levete.Czuml@ethm.utcluj.ro Notţ
Διαβάστε περισσότερα2. APROXIMAREA ŞI INTERPOLAREA FUNCŢIILOR
Tr CICONE Metode uerce î ger ecoocă. APROXIMAREA ŞI INTERPOLAREA FUNCŢIILOR Î odere feoeeor (fzce ecooce oce etc.) ute dee puş î tuţ de pu fucţ ecuocute c epree ş defte dor pr vore d ute pucte (vor cre
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.
Curs 6 OI ETOE E ETIARE A ARAETRILOR UNEI REARTIŢII. ETOA VEROIILITĂŢII AIE. ETOA OENTELOR.. Noţu troductve Î legătură cu evaluarea ş optzarea proceselor oraţoale apar ueroase problee de estare cu sut:
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότεραECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D
ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότεραTema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραAPROXIMARE ÎN SENSUL CELOR MAI MICI PĂTRATE
APROXIMARE ÎN SENSUL CELOR MAI MICI PĂTRATE Ce ă rore îtr- sţ rehlert. Dere ş rterzre U sţ rehlert este dlet (F) î re F este sţ vetorl slr î orl R (s C) r rods slr dă o lţe: :F F R ( ) < > F vâd roretăţle:
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREȘTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ ATOMICĂ Ș FIZICĂ NUCLEARĂ BN - 030 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON 997 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραCurs 3. Spaţii vectoriale
Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:
Διαβάστε περισσότεραREZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita
REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem
Διαβάστε περισσότεραMETODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC
METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC -NOTE DE CURS- GRECU LUMINIȚA I CONCEPTE DE BAZĂ ȘI TIPURI DE ERORI I INTRODUCERE Metodele umerce sut cele tehc cre permt trsformre modelelor mtemtce î modele umerce
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
Διαβάστε περισσότεραANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME
ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGREIE OPTIME A. copul lucrr: e urmreste relzre urmtorelor oectve: - prezetre otulor geerle legte de formele de prezetre rezulttelor - prezetre
Διαβάστε περισσότεραCursul 10 T. rezultă V(x) < 0.
ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR
METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR. Puere probleme Apre î multe tuţ d ştţă ş tehcă î geerl ş d domele utomtcă formtcă ş clcultore î prtculr. Î cete dome pr plcţ î cre u e cuoşte epre ltcă fucţe
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότεραTema 2. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE
Tea. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE. Eror de ăsură A ăsura o ăre X îseaă a copara acea ăre cu alta de aceeaş atură, [X], aleasă pr coveţe ca utate de ăsură. I ura aceste coparaţ se poate scre X=x[X]
Διαβάστε περισσότεραI. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP
9.1.13 Metode coreltole Regres s Corelt Stud. Mster - AMP ISAIC- MANIU ALEXANDRU we www.mu.se.ro e-ml AL.ISAIC-MANIU@CSIE.ASE.RO 9.XII.13 1 Cotet Itre metodele ctttve de cerctre utle sut s cele de studere
Διαβάστε περισσότεραCuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...
Cuprs Preţă Meod elmăr complee Guss Jord Spţ vecorle Noţue de spţu vecorl Depedeţ ş depedeţ lră ssemelor de vecor 8 Ssem de geeror Bă uu spţu vecorl Coordoele uu vecor îr-o bă dă Subspţul vecorl geer de
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul
Cp 5 INTEGRALE MULTIPLE 87 CAPITOLUL 5 INTEGRALE MULTIPLE 5 ARIA UNEI MULŢIMI PLANE Î cele ce urmeză, pr mulţme plă polgolă, vom îţelege orce mulţme d pl mărgtă de u polgo Î prtculr, pr mulţme plă dreptughulră
Διαβάστε περισσότεραEvaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.
Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE OPTIMIZARE. Lucrarea 8 1. SCOPUL LUCRĂRII 2. PREZENTAREA TEORETICĂ 2.1. METODA CELOR MAI MICI PĂTRATE 2.2. COEFICIENTUL DE CORELAŢIE
Lucrarea 8 METODE DE OPTIMIZARE. SCOPUL LUCRĂRII Prezetarea uor algort de optzare, pleetarea acestora îtr-u lbaj de vel îalt î partcular, C ş folosrea lor î rezolvarea uor problee de electrocă.. PREZENTAREA
Διαβάστε περισσότερα3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.
Algebră lnră, geometre nltcă ş dferenţlă 6 Vlor ş vector propr Fe V un K-spţu vectorl n-dmensonl ş A L K (V) un opertor lnr Defnţ 6 Un vector x V, x se numeşte vector propru l opertorulu A dcă exstă K
Διαβάστε περισσότεραINTEGRAREA NUMERICĂ. 1. APROXIMAREA FUNCłIILOR 1. CALCUL NUMERIC. Integrarea numerică 1
CALCUL NUERIC. Itegrre umercă INTEGRAREA NUERICĂ. APROXIAREA FUNCłIILOR Deseor î cdru epereńeor pr ser de rezutte obńute petru umte vor Ńe e. Apre probem progozăr rezutteor petru crev codń Ńe, rezre căror
Διαβάστε περισσότεραIntegrale cu parametru
1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul
Διαβάστε περισσότεραIV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare
IV6 Sseme de ecuţ lre IV6 Defţ Noţ Ssemele de ecuţ lre erv prope î oe domele memc plce Î uele czur, ele pr î mod url, d îsăş formulre proleme Î le czur, ssemele de ecuţ lre rezulă d plcre uor meode umerce
Διαβάστε περισσότεραMULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Διαβάστε περισσότερα4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Διαβάστε περισσότεραCURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).
CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NEINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue
Διαβάστε περισσότεραCURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE
CURS EODE NUERICE PENRU SISEE DE ECUAŢII LINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ I etode drecte: Gss; LU; Choesy; Choesy mtrc
Διαβάστε περισσότερα0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ
CAPITOLUL ME5 5 eiduuri Teore reiduurilor Defiiţi reiduului Fie w o fucţie litică vâd î u puct sigulr iolt Atuci îtr-o coroă circulră < r e dite o devoltre î serie Luret < w c Se ueşte reiduu l fucţiei
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE. 1. Erori în procesul de masura
INTRODUCERE. Eror î procesul de msur. Geerltt Dup cum este e cuoscut, fzc, u d sttele tur, operez cu otu s mrm exprmle ctttv s, c urmre (m mult su m put) precs determle. O operte fudmetl î fzc este cee
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice
Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl
Διαβάστε περισσότεραCu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,
Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:
Διαβάστε περισσότεραMetode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy
Meode numerce enru robleme Cuc. Ecuţ derenţle. Probleme Cuc.. Meode uns..4. Meode de Runge u connure) Consderăm roblem Cuc: ' ) ) ş reţeu de unce: ) b.....8) În generl o meodă de Runge u în r sd ese o
Διαβάστε περισσότεραSeminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii
Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur
Διαβάστε περισσότεραCURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE
CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue
Διαβάστε περισσότερα4. Metoda Keller Box Preliminarii
Cptolul I. Metode umee î teo tseulu de ălduă ovetv 4. Metod Kelle o 4.. Pelm Metod Kelle o este o metod e utlzeză deeţe te polemele de ezolvt eduâdu-se l ezolve uo ssteme de euţ lgee. Metod ost todusă
Διαβάστε περισσότεραDRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR
Drumuri, rce, lugimi Virgil-Mihil Zhri DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR FucŃiile cu vrińie mărgiită u fost itroduse de Jord Cmille (88-9) şi utilizte de el cu oczi studiului prolemei rectificilităńii curelor,
Διαβάστε περισσότεραProcese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =
Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )
Διαβάστε περισσότερα7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.
APITOLUL II FUNŢII OMPLEXE orpl merelor complee ostrcţ ş repreetre merelor complee Imposbltte reolvăr or ecţ lgebrce î corpl merelor rele R cos pe lgebrşt tle î secoll XVI să trocă o epres e orm b b R
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραPhysique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté
Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté Alexis Nuttin To cite this version: Alexis Nuttin. Physique des réacteurs
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR
CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul
Διαβάστε περισσότερα6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU
6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre
Διαβάστε περισσότεραlim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;
Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE
Tri CICNE Metode umerice î igieri ecoomică CAPITLUL 4 REZLVAREA ECUAŢIILR NELINIARE Rezolvre uei ecuţii eliire pre prctic î orice modelre mtemtică uei proleme fizice. Cu ecepţi uor czuri forte prticulre,
Διαβάστε περισσότεραCap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D
Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.
Cp PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METOE GENERALE E CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î cest prgrf vom remiti oţiue de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele geerle de clcul le cestor efiiţi Fie f : I,
Διαβάστε περισσότερα9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL
9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas
Διαβάστε περισσότερα4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier
4.7 Reprezetre compeă seriior Fourier Presupuem că f ( ) îdepieşte codiţii suficiete petru dezvotre î serie Fourier. Atuci pote fi reprezettă pe [, ] cu seri: f b + ( cos + si ) f cos d,,, b f si d,, Foosid
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότερα5. POZIŢIILE RELATIVE ALE ELEMENTELOR GEOMETRICE
ZIŢII RELATIVE 53 5. ZIŢIILE RELATIVE ALE ELEMENTELR GEMETRICE 5. oţle relte ouă plne Două plne pot f prlele su concurente în spţu. 5.. lne prlele ornn e l teore confor căre ouă plne prlele sunt ntersectte
Διαβάστε περισσότεραCURS DE MATEMATICĂ rezumat
Colegul Teh de Couţ Nole Vslesu Krpe Bău CURS DE MATEMATICĂ rezu CLASA A II-A Crs Măgresu - Rezu - Cls - Cuprs Iegrl edeă Prvele ue uţ Iegrl edeă ue uţ Prvele uţlor oue sple Prve uzule Meode de lul l egrlelor
Διαβάστε περισσότεραLiceul de Informatică Spiru-Haret Suceava. Elev : Alexevici Cătălin. Profesor coordonator: Oanea Călin. referat.clopotel.ro 1
Lel de Ifortă Spr-Hret Se Ele : lee Cătăl Profesor oordotor: Oe Căl refertlopotelro CUPRINS MTRICI pg Despre tr Operţ tr Egltte doă tr dre trlor Îlţre slr trlor Îlţre trlor DETERMINNŢI pg Defţ detertl
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi
Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραTransformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu
Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:
Διαβάστε περισσότεραx x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:
ERORI DE MĂSURĂ L efecture uei determiări, pri repetre celeişi măsurători, reliztă î codiţii idetice, se oţi rezultte diferite, difereţele fiid î geerl mici. Acest fpt dovedeşte că măsurătorile efectute
Διαβάστε περισσότεραŞiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN
Mirce Buzilă Şiruri recurete Editur eutrio 9 9 Editur eutrio Titlul: Şiruri recurete utor: Mirce Buzilă SB 978-97-896-7-9 Descriere CP Bibliotecii ţiole Roâiei BUZLĂ MRCE Şiruri recurete / Mirce Buzilă.
Διαβάστε περισσότεραProf. dr. ing. ANTON HADAR Prof. dr. ing. CORNEL MARIN Conf. dr. ing. CRISTIAN PETRE As. drd. ing. ADRIAN VOICU METODE NUMERICE ÎN INGINERIE
Pro dr g ANTON HADAR Pro dr g CORNE ARIN Co dr g CRISTIAN PETRE A drd g ADRIAN VOICU ETODE NUERICE ÎN INGINERIE Polt Pr Buurşt Drr CIP Blot Nţol Roâ Hdr Ato tod ur î gr 9 p - Uvrtr I r Corl II Ptr Crt
Διαβάστε περισσότεραLaborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale
Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode
Διαβάστε περισσότεραsin d = 8 2π 2 = 32 π
.. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],
Διαβάστε περισσότερα6. Rezolvarea numerică a problemei Cauchy pentru ecuaţii diferenţiale
Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 9 6 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 6 Geelităţi Ecuţiile dieeţile epezită uul dite cele mi impotte istumete mtemtice eces petu îţeleee
Διαβάστε περισσότεραForêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications
Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications Robin Genuer To cite this version: Robin Genuer. Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications.
Διαβάστε περισσότεραREZIDUURI ŞI APLICAŢII
Mtemtici specile şi metode umerice EZIDUUI ŞI APLICAŢII. Formule petru reiduuri Câd sigulrităţile du vlore şi uţ. Teorem reiduurilor Defiiţi. Fie f() o fucţie cre re î C u pol su u puct sigulr eseţil iolt.
Διαβάστε περισσότεραmărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),
/3/5 Stbltte este un dn propretăţle nterne le sstemelor dnmce reflecttă de dependenţ funcţe de trnzţe stărlor x(t) = φ(t,τ,x τ,ω), de fz nţlă (τ,x(τ)). Se spune că un sstem lnr este stbl dcă, lăst să evolueze
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA
METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA Notte de urs: 4 5, semestrul S.l. Dr. Ig. Mh Iul REBICAN mh.reb@upb.ro Curs: jo, 8: - :, EA4 Cosultt: mrt 6: - 7:; jo -; EC5 IE, hol EB, etj Uverstte Polteh Buurest
Διαβάστε περισσότεραJeux d inondation dans les graphes
Jeux d inondation dans les graphes Aurélie Lagoutte To cite this version: Aurélie Lagoutte. Jeux d inondation dans les graphes. 2010. HAL Id: hal-00509488 https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00509488
Διαβάστε περισσότεραTehnici Avansate de Prelucrarea şi Analiza Imaginilor
Uiversitte Politehic di Bucureşti Fcultte de Electroică TelecouicŃii şi Tehologi IorŃiei Tehici Avste de Prelucrre şi Aliz Igiilor Curs Modiicre igiilor pri trsorări geoetrice Pl Curs Trsorări geoetrice..
Διαβάστε περισσότεραFizica cuantica partea a doua
Fc cutc pte dou.6 CUTI UI SCHRÖDINGR Petu desce sce ue ptcule sptu s tp este eces s gs o ecute dfeetl le ce solut s epete sce ptcule. cest ecute u pote f dedus, c tebue postult s cofutt cu eulttele epeetle.
Διαβάστε περισσότεραcele mai ok referate
Permur www.refereo.ro cele m o refere.noue de permure. Fe A o mulme f de elemee, dc A{,, 3,, }. O fuce becv σ:aàa e umee permure ubue de grdul. P:Numrul uuror permurlor de ord ee egl cu!..produul compuere
Διαβάστε περισσότεραCouplage dans les applications interactives de grande taille
Couplage dans les applications interactives de grande taille Jean-Denis Lesage To cite this version: Jean-Denis Lesage. Couplage dans les applications interactives de grande taille. Réseaux et télécommunications
Διαβάστε περισσότερα4. Integrale improprii cu parametru real
4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie
Διαβάστε περισσότερα4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior
4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale
PREFAŢĂ, După ce î lucrre [5] m prezett elemetele de bză le ş zse lgebre bstrcte (mulţm ordote, grupur, ele, corpur, ele de polome, elemete de teor ctegorlor) c o coture frescă cestor, î lucrre de fţă
Διαβάστε περισσότερα