Ghid pentru evaluarea impactului inovãrii ºi transferului tehnologic în plan economic ºi social

Transcript

1 Ghid pentru evaluarea impactului inovãrii ºi transferului tehnologic în plan economic ºi social

2

3 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i Cuprins 1. Prezentarea Ghidului Scopul Ghidului Obiectivele Ghidului Ce prezintă Ghidul? Cine poate utiliza Ghidul? Modelul conceptual de evaluare a impactului inovării şi tranferului tehnologic (ITT) Cadrul conceptual Setul de indicatori pentru analiza ITT şi sursele de date Metodologie de evaluare şi ierarhizare a impactului ITT Evaluarea impactului general al ITT Evaluarea impactului tehnico-ştiinţific Evaluarea impactului economico-financiar Evaluarea impactului social Evaluarea impactului ITT la nivelul autorităţilor locale Identificarea punctelor tari şi slabe în domeniul ITT Anexa 1: Factori, subfactori şi indicatori de analiză a inovării Anexa 2: Chestionar privind inovarea şi transferul tehnologic adresat întreprinderilor Anexa 3: Chestionar privind inovarea şi transferul tehnologic adresat autorităţilor locale

4 Ghid pentru evaluarea impactului inovării Studiul realizat în cadrul contractului Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare de un consorţiu format din 16 entităţi coordonat de Institutul IRECSON. Consorţiul realizat pentru implementarea contractului: 1. Institutul IRECSON 2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării 3. Centrul Naţional de Pregătire în Statistică 4. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii "Alexandru Darabont" Bucureşti 5. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti 6. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA 7. Centrul de Informare Tehnologică Impact 8. Universitatea de Nord din Baia Mare 9. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronică, filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică Cluj-Napoca 10. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa 11. Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa 12. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" - Tulcea 13. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Rm. Vâlcea 14. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad 15. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş 16. Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad - 2 -

5 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i 1. Prezentarea Ghidului 1.1. Scopul Ghidului Ghidul de faţă este un instrument pentru evaluarea impactului inovării și transferului tehnologic (ITT) în plan economic și social. Acesta este oferit de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) în cadrul proiectului Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile - COD SMIS nr şi contribuie la creșterea nivelului tehnic și calitativ al determinărilor cantitative şi calitative ale parametrilor asociaţi inovării oferind repere şi tendinţe obiective care reliefează impactul ITT în plan economic și social la nivel regional. Ghidul abordează un mod de analiză și evaluare a impactului ITT la nivel regional și de clasificare a capacităţii regiunilor de a crea şi menţine un mediu care susţine inovarea. Inovarea și transferul tehnologic la nivelul unei regiuni nu poate fi redusă doar la introducerea noului deoarece accesul la noutate este favorizat de aspectele politice, sociale şi culturale la nivel regional. Astfel, regiunile trebuie să ofere un mediu care să aibă cea mai eficientă structură, instituţii şi politici care încurajează inovarea la nivelul operatorilor economici. Criteriile de evaluare au fost alese în urma unei cercetări aprofundate desfăşurate de Centrul de Informare Tehnologică IRECSON (CIT-IRECSON) care a utilizat literatura economică, surse internaţionale, naţionale şi aprecieri ale comunităţii de afaceri, aprecieri ale comunităţii de CDI, ale administraţiilor publice locale şi ale academicienilor precum şi rezultate obţinute în cadrul unor proiecte de cercetare-dezvoltare 1. Criteriile vor fi revizuite şi actualizate cu regularitate întrucât apar noi teorii, cercetări şi date şi economia evoluează. Evaluarea impactului ITT acoperă cele 8 regiuni de dezvoltare Obiectivele Ghidului Ghidul prezintă o metodologie de evaluare a impactului ITT în plan economic și social în vederea: corelării politicilor cu nevoile de inovare regională; creşterii gradului de cunoaştere a reprezentanţilor autorităţilor locale (Administraţiilor Publice Locale (APL) de la nivel judeţean, Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR), Camerelor de Co- 1 Metodologii dezvoltate în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare INNOINDEX şi INNOREG finanţate de ANCS

6 Ghid pentru evaluarea impactului inovării merţ şi Industrie judeţene (CCIJ)) privind inovarea la nivel regional; prezentării potenţialului în domeniul ITT al fiecărei regiuni de dezvoltare în parte pentru valorificarea avantajelor competitive ale regiunilor inovative. Ghidul pentru evaluarea impactului ITT Figura 1 Obiectivele generale ale Ghidului pentru evaluarea impactului ITT Utilizarea metodologiei prezentate de evaluare a impactului ITT va conduce la: creşterea gradului de informare a ANCS cu privire la procesul de inovare în vederea corelării politicilor de CDI cu nevoile de inovare şi transfer tehnologic; creşterea nivelului tehnic şi calitativ în determinările cantitative şi calitative ale parametrilor asociaţi inovării; dezvoltarea cadrului pentru analiza, evaluarea, creşterea şi protejarea capitalului intelectual; încurajarea sectorului privat şi promovarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) la activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare în scopul creşterii capacităţii de asimilare în producţie a rezultatelor cercetării; prezentarea potenţialului în domeniul ITT al fiecărei regiuni de dezvoltare în parte pentru valorificarea avantajelor competitive ale regiunilor inovative; creşterea gradului de cunoaştere a reprezentanţilor ADR-urilor, APL urilor de la nivel judeţean, CCIJurilor privind Inovarea la nivel regional

7 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i 1.3. Ce prezintă Ghidul? Ghidul prezintă un model de evaluare a impactului ITT la nivelul regiunilor de dezvoltare în corelaţie cu potenţialul acestora de a crea și de a menţine un mediu care susţine inovarea la nivelul operatorilor economici. Pentru a obţine o imagine cât mai de ansamblu a impactului inovării la nivelul regiunilor a fost elaborat un model de evaluare bazat pe 5 factori de inovare: potenţialul de conducere a inovării, potenţialul de creare a cunoştinţelor, capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional, performanţa activităţilor de inovare şi proprietatea intelectuală. Fiecare factor a fost divizat în subfactori de caracterizare obţinând un număr de 16 subfactori de inovare, iar fiecărui subfactor i-au fost atribuite criterii (indicatori) de evaluare. Un număr de 68 de criterii (indicatori) de analiză au fost incluse pentru analiză: 65 criterii cantitative şi 3 criterii calitative. Prin agregarea rezultatelor pe cei 16 subfactori se obţine impactul general al ITT la nivel regional. Factorii, subfactorii şi indicatorii de analiză a inovării sunt prezentaţi în Anexa 1 la prezentul Ghid. În analiză vor putea intra cele mai recente date disponibile pentru indicatorii de inovare. Datele vor fi obţinute de la Institutul Naţional de Statistică, din Registrul de evidenţă al rezultatelor de cercetare şi prin anchete statistice. Anchetele statistice vor putea fi derulate în întreprinderi şi în rândul reprezentanţilor autorităţilor locale (Administraţii publice locale, Camere de Comerţ şi Industrie Judeţene, Agenţii de Dezvoltare Regională), iar rezultatele acestora trebuie să fie însoţite de erori de estimare cât mai mici asigurându-se astfel o reprezentativitate ridicată a datelor. Numărul relativ mare de criterii utilizate, prezentate în cadrul Ghidului, asigură o imagine clară a impactului ITT pentru economiile regionale acoperite şi serveşte ca siguranţă dacă un anumit criteriu este interpretat greşit. Impactul unui singur criteriu în cadrul analizei este limitat. Ghidul poate fi considerat un punct de acces spre evaluarea inovării la nivel regional, fiind un instrument a cărui utilizare oferă puncte de reper şi tendinţe obiective despre inovare. De asemenea poate fi considerat un punct de referinţă naţional pentru elaborarea de statistici şi date din sondaje care evidenţiază inovarea și impactul acesteia la nivelul regiunilor de dezvoltare. Acesta se concentrează în principal pe un set consistent de criterii (indicatori) de analiză (care include și indicatorii din European Innovation Scoreboard, precum şi indicatorii din mai noul Innovation Union Scoreboard) şi pe o metodologie de analiză a acestor indicatori. De fapt, fundamentul metodologic este o matrice cu 68 de criterii legate de cele 8 regiuni şi apoi introduse în diverse analize și ierarhizări Cine poate utiliza Ghidul? Ghidul este dinamic, urmează să fie actualizat permanent și va putea fi utilizat de: Autoritatea Naţională pentru Cercetare Știinţifică (ANCS) pentru corelarea politicilor cu nevoile de inovare de la nivel local; administraţiile publice locale pentru a evalua performanţa inovării în timp şi pentru a compara politicile lor cu cele ale altor regiuni; - 5 -

8 Ghid pentru evaluarea impactului inovării comunitatea oamenilor de afaceri pentru evaluarea locaţiilor în vederea accesării noului și elaborării planurilor de investiţie; lumea academică care va putea utiliza Ghidul pentru a înţelege mai bine şi pentru a analiza modul în care regiunile (şi nu doar întreprinderile) concurează pe piaţă. 2. Modelul conceptual de evaluare a impactului inovării şi transferului tehnologic 2.1. Cadrul conceptual Cadrul conceptual pentru analiza și evaluarea impactului ITT în plan economic și social la nivelul regiunilor de dezvoltare, descrise în acest Ghid, este delimitat de: 1. Metode de analiză diagnostic pentru operatorii economici 2. Modele teoretice și conceptuale pentru determinarea gradului de inovare 3. Componente de analiză a inovării Cadrul conceptual pentru analiza și evaluarea impactului ITT Figura 2 Stabilirea cadrului conceptual pentru evaluarea impactului ITT Modelul conceptual abordat propune evaluarea impactului ITT prin analize comparative ale regiunilor analizate din perspectiva inovării. Astfel, este propusă o abordare a evaluării impactului ITT la nivelul unei regiuni prin comparaţie cu celelalte regiuni analizate din perspectiva inovării

9 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i Infrastructura de inovare (intrări ale inovării) Regiuni de dezvoltare (1 8) Aplicaţia IT Ierarhizarea gradelor de inovare ale regiunilor Rezultate ale inovării (ieşiri ale inovării) Figura 3 Intrări şi ieşiri ale modelului conceptual pentru evaluarea impactului ITT Modelul considerat optim pentru implementarea metodologiei foloseşte următoarea descompunere a fenomenului inovării în componente, criterii şi indicatori: - 7 -

10 Ghid pentru evaluarea impactului inovării Modelul de evaluare se bazează pe 5 factori (componente) de inovare: potenţialul de conducere a inovării, potenţialul de creare a cunoştinţelor, capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional, performanţa activităţilor de inovare şi proprietatea intelectuală. Fiecare factor a fost divizat în subfactori (criterii) de caracterizare obţinând un număr de 16 subfactori de inovare (criterii), iar fiecărui subfactor i-au fost atribuiţi indicatori de evaluare. Componentele de analiză a inovării şi criteriile asociate sunt prezentate în Anexa 1. Componentele de analiză a inovării sunt în strânsă legătură cu componenta economică a inovării, reflectându-se în eficienţa economică la nivelul regiunilor. Raţiunea pentru care modelul dezvoltat are 5 componente de analiză a inovării constă în: - potenţialul de conducere a inovării - pentru a cuantifica condiţiile structurale necesare asigurării potenţialului de inovare; - potenţialul de creare a cunoştinţelor - pentru a măsura investiţiile şi finanţările atrase în activitatea de cercetare-dezvoltare; - capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional - pentru a măsura eforturile pentru întărirea capacităţii de inovare la nivelul operatorului economic; - performanţa activităţilor de inovare pentru exprimarea inovării în termeni de valoare adăugată; - proprietatea intelectuală - pentru a măsura rezultatele obţinute prin prisma exploatării cunoştinţelor şi activelor intangibile. Celor 5 componente de analiză a inovării le-au fost subordonate 16 criterii, iar prin agregarea rezultatelor pe aceste criterii se obţine impactul general al ITT la nivelul unei regiuni de dezvoltare. Pentru fiecare indicator a fost acordat un anumit punctaj în funcţie de valorile acestuia. Sistemul de punctare operează cu valori cuprinse între Pentru fiecare componentă supusă evaluării, se asociază un coeficient de ponderare. De asemenea, pentru fiecare criteriu se atribuie un coeficient de importanţă, astfel încât, valoarea coeficientului de ponderare asociat componentei de evaluare să reprezinte suma coeficienţilor de importanţă stabiliţi pentru criteriile asociate componentei respective. Grupul componentelor de evaluare şi coeficienţii de ponderare asociaţi, sistemul de criterii, caracteristicile şi coeficienţii de importanţă asociaţi criteriilor, setul de indicatori de inovare aferenţi criteriilor constituie un model de stabilire a impactului general în domeniul ITT pentru o regiune de dezvoltare. Componentele, criteriile şi indicatorii de evaluare s-au stabilit în urma unei cercetări preliminare care a utilizat literatura economică, aprecieri ale lumii academice şi ale comunităţii de afaceri, și care a fost aprofundată în cadrul proiectului de cercetare INNOREG /2008. Impactul ITT la nivelul unei regiuni de dezvoltare va fi cuantificat în ceea ce vom denumi în continuare pe parcursul Ghidului nostru, gradul de inovare al unei regiuni de dezvoltare și se va stabili prin interpretarea punctajului mediu calculat pe baza componentelor inovării şi a coeficienţilor de ponderare, obţinut cu ajutorul relaţiei: - 8 -

11 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i G inov (Re g) 5 i 1 G c (gradul de inovare exprimat în funcţie de componentele inovării) i i unde: G inov - gradul de inovare G i gradul de inovare aferent componentei i i 1,5 c i coeficient de ponderare asociat componentei i i 1,5 G i inov (Re g) n i n i j Cr i j j 1 j 1 c i j Cr i j unde: (gradul de inovare pe componente de inovare) i Ginov - gradul de inovare asociat componentei i i 1,5 i Cr j punctajul acordat criteriului j asociat componetei i i 1,5 j coeficient de importanţă asociat criteriului j i G inov (Re g) i 5 1 n j 1 j Cr i j (gradul de inovare exprimat în funcţie de criteriile de inovare) Dacă: 0 G inov (Re g) < 33 atunci Regiunea are un potenţial mic de inovare 33 G inov (Re g) < 66 atunci Regiunea are un potenţial mediu de inovare 66 G inov (Re g) atunci Regiunea are un potenţial mare de inovare De asemenea, modelul permite analiza gradului de inovare pe componente ale inovării şi stabilirea punctelor tari şi slabe ale fiecărei regiuni

12 Ghid pentru evaluarea impactului inovării Componentele (factorii) de analiză a inovării, criteriile asociate şi ponderile acestora în evaluarea gradului de inovare la nivel regional Nr. COMPONENTA Pondere componentă în calculul gradului de inovare (ci) CRITERIU Pondere criteriu în gradul de inovare pe componentă (α i) 1.1 Educaţie formală şi non-formală 5,25 1 Potenţialul de conducere a inovării Personal implicat în activităţi de cercetare dezvoltare tehnologică (CDT) 1.3 Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic 5,25 5, Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice 5,26 2 Potenţialul de creare a cunoştinţelor Public 10, Privat 10, Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional (perioada de referinţă: 2008, 2009, 2010)) Performanţa activităţilor de inovare Proprietatea intelectuală Inovare 10, Cooperare şi colaborare 10, Realizarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate pe piaţă sau implementarea de tehnologii noi/modernizate la nivelul organizaţiei 5, activităţi de CDT 5, activităţi de consultanţă (servicii) 5, activităţi de promovare, marketing şi distribuţie 5, Documentaţii tehnico-economice (documentaţii de realizare produse/servicii, studii de fezabilitate, studii de piaţă, planuri de afaceri, proiecte tehnicoeconomice, etc.) 4, Brevete de invenţie 4, Modele şi desene industriale protejate 4, Altele (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc.). 4, Setul de indicatori pentru analiza ITT şi sursele de date Creşterea gradului de acurateţe pentru metoda de evaluare a impactului inovării şi transferului tehnologic la nivel regional a presupus completarea setului de indicatori folosit de European Innovation Scoreboard (EIS 29 de indicatori) precum şi de mai noul Innovation Union Scoreboard (IUS - 25 indicatori) şi cu alţi indicatori care să permită o analiză în profunzime a domeniului de ITT. În acest sens, pentru evaluarea impactului ITT la nivel local si regional, poate folosit un model bazat pe un set de indicatori structurat pe componente esenţiale ale inovării (ex: potenţialul de conducere a inovării, potenţialul de creare a cunoştinţelor, capacitatea de integrare într-un sistem relaţional, capacitatea de structurare a activităţilor, capacitatea de exploatare a proprietăţii intelectuale, etc.) cu implicaţii directe în dezvoltarea durabilă a regiunilor, cărora le sunt asociate criterii şi indicatori specifici de inovare (Anexa 1). În aceeaşi măsură, este necesar ca aceştia să fie foarte clari, robuşti şi viabili din punct de vedere statistic, să fie obţinuţi din cele mai bune surse de date, surse care să fie armonizate din perspectiva metodologiei cu standardele internaţionale şi să fie comparabili cu cei ai altor State Membre ale UE. Totodată, aceşti indicatori trebuie să se poată obţine în timp util şi să fie uşor de revizuit, în vederea actualizării lor

13 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i Sursele de colectare a datelor statistice cantitative relevante despre procesul de inovare la nivelul judeţelor si regiunilor de dezvoltare pot fi: Institutul Naţional de Statistică Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci Registrul de evidenţă al rezultatelor de cercetare Anchete statistice - în rândul întreprinderilor şi în rândul autorităţilor locale (Administraţii publice locale, Camere de Comerţ şi Industrie Judeţene, Agenţii de Dezvoltare Regională). Dezavantajul elaborării unui set de indicatori de inovare şi al realizării unei analize doar pe baza datelor statistice cantitative, este că nu sunt surprinse şi aspectele calitative ale anumitor fenomene din aria noastră de interes, sau altfel spus, nu se poate asigura un feed-back pentru politicile de dezvoltare ale regiunii. Din acest motiv setul de indicatori a fost completat şi cu o serie de indicatori calitativi care pot fi obţinuţi printr-o anchetă în rândul autorităţilor locale. Modelele chestionarelor pentru ancheta în rândul întreprinderilor şi pentru ancheta în rândul autorităţilor locale sunt prezentate în Anexa 2 respectiv Anexa Metodologie de evaluare şi ierarhizare a impactului ITT Evaluarea impactului general al ITT Inovarea poate fi analizată printr-un graf de tip arbore, în care fiecare nod poate fi caracterizat prin nodurile descendente lui de ordinul 1. Toate nodurile de acelaşi ordin în ce priveşte descendenţa (plecând de la nodul iniţial) vor fi considerate ca făcând parte din aceeaşi categorie (exemplu: factori, subfactori, criterii etc.). Ultimul nivel în ce priveşte descendenţa va fi format din indicatori care se urmăresc şi se măsoară în cadrul analizei. Pentru o simplificare a analizei şi a calculelor este recomandabilă reprezentarea fenomenului pe un număr nu prea mare de niveluri (3-4 niveluri). În continuare vom prezenta metodologia pentru analiza inovării ce poate fi abordată printr-un graf cu 3 niveluri (nivelul 1 va fi nivelul factorilor, nivelul 2 cel al subfactorilor corespunzători fiecărui factor iar nivelul 3 va fi nivelul criteriilor aferente fiecărui subfactor). Fie N - numărul de unităţi intrate în analiză; n numărul de factori de evaluare (numărul nodurilor cu grad de descendenţă 1); m numărul de subfactori de evaluare (numărul nodurilor cu grad de descendenţă 2); p numărul de criterii de evaluare (numărul nodurilor cu grad de descendenţă 3);

14 Ghid pentru evaluarea impactului inovării Fie B B i i, m 1 vectorul subfactorilor în care B(i) reprezintă numărul de criterii subordonate subfactorului i, ( ) i 1, m În acest caz avem: B i p. m i 1 Fie C C j j, n 1 vectorul factorilor în care C(j) reprezintă numărul de subfactori subordonaţi factorului j, ( ) j 1, n. În acest caz avem: C j m. n j 1 Fie matricea criteriilor A a ij i 1, p, în care a ij reprezintă valoarea criteriului (indicatorului) i pentru unitatea j ( ( ) i 1, p, j 1, N ) Cu alte cuvinte, fiecare linie i a matricei A este formată din valorile tuturor unităţilor evaluate, înregistrate pentru criteriul i ( ) i 1, p Metodologia ce urmează a fi prezentată va conduce la: 1. Evaluarea şi ierarhizarea performanţei unităţilor pe criterii (după fiecare indicator); 2. Evaluarea şi ierarhizarea performanţei unităţilor pe subfactori (după fiecare subfactor); 3. Evaluarea integrată şi ierarhizarea performanţei unităţilor pe factori; 4. Evaluarea şi ierarhizarea generală/globală a performanţei unităţilor în domeniul ITT (impactul general al ITT la nivelul unităţii). Se calculează pentru acest criteriu, media şi dispersia valorilor înregistrate pentru toate unităţile evaluate. 1. Evaluarea şi ierarhizarea performanţei unităţilor pe criterii a) Fie criteriul i fixat ( i 1, p ). x 1 N i a ij N j 1 ( ) i 1, p (media indicatorului i pentru toate unităţile evaluate) 2 1 N i N j 1 a ij x i 2 ( ) i 1, p (dispersia indicatorului i pentru toate unităţile evaluate ) b) Se calculează valorile standardizate pentru fiecare unitate evaluată j, corespunzătoare fiecărui criteriu i ( ( ) i 1, p, ( ) j 1, N ) a ij x i STD i, j ( ) i 1, p ( ) j 1, N i c) Se ordonează descrescător pentru fiecare criteriu i valorile STD (i,j) ( ) j 1, N Fie a = valoarea minimă a şirului STD i, j ( ) j 1, N

15 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i b = valoarea maximă a şirului STD i, j ( ) j 1, N d) Fiecărei unităţi evaluate j i se asociază un scor (indice) calculat după următoarea relaţie: 100 STD i, j a I i, j : ( ) i 1, p, ( ) j 1, N b a (relaţie care defineşte o funcţie liniară f : a, b 0, 100 a.î. f(a)=0 şi f(b)=100) e) Ierarhizarea performanţei unităţilor după criteriul i ( ) i 1, p se va face ordonând descrescător valorile STD (i,j) ( ) j 1, N şi asociind fiecărei unităţi evaluate scorul corespunzător I(i,j) ( ) j 1, N Vom obţine astfel următorul tabel pentru fiecare criteriu i : Criteriul: i Scorul Unitatea Rangul I(i,j) J F I(i,k) K G I(i,l) L H N N Unde : I(i,l)<I(i,k)<I(i,j) f) Reprezentarea grafică a performanţei unităţilor în ce priveşte criteriul i ( ) i 1, p poate fi: Criteriul i Unitatea 2 - (3) Unitatea 3 - (1) Unitatea 7 - (2) I(i,j) I(i,k) 9.8 Unitatea k (n) Unitatea l (p) Unitatea j (m) Unitatea N' N

16 Ghid pentru evaluarea impactului inovării Exemplul 1: Indicatorul Ponderea întreprinderilor inovative din total întreprinderi (%) în perioada la nivelul regiunilor de dezvoltare a înregistrat următoarele valori: Ponderea întreprinderilor inovative Regiuni de dezvoltare din total întreprinderi (%) în perioada * Nord-Est 47,19 Sud-Est 44,62 Sud 30,65 Sud-Vest 25,97 Vest 20,52 Nord-Vest 27,63 Centru 30,57 Bucureşti-Ilfov 35,81 *Sursa: Institutul Naţional de Statistică Performanţa regiunilor de dezvoltare după indicatorul Ponderea întreprinderilor inovative din total întreprinderi (%) în perioada conform metodologiei descrise este prezentată în Figura 3. Figura 3 Ierarhizarea performanţelor regiunilor de dezvoltare după Ponderea întreprinderilor inovative din total întreprinderi (%) în perioada

17 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i 2. Evaluarea şi ierarhizarea performanţei unităţilor pe subfactori a) Pentru fiecare unitate j, ( ) j 1, N se calculează media scorurilor I(i,j) pentru toate criteriile subordonate fiecărui subfactor i ( ) i 1, m ASTD 1, j 1 B 1 B 1 k 1 I k, j ( ) j 1, N B i B i 1 1 ASTD i 1, j I k, j ( ) j 1, N ( ) i 1, m 1 B i 1 k B i 1 b) Se obţine astfel matricea subfactorilor prin condensarea matricei criteriilor: / A ASTD i, j, j 1, N i 1, m ASTD(i,j):=0. Dacă pentru o unitate j, nu există valoarea indicatorului pentru un anumit criteriu i, atunci c) Se ordonează descrescător pentru fiecare subfactor i i 1, m valorile ASTD (i,j) ( ) j 1, N d) Vom obţine astfel următoarea prezentare tabelară şi grafică pentru clasamentul unităţilor după subfactorul i (i=1,m). Subfactorul: i Scorul Unitatea Rangul N N

18 Ghid pentru evaluarea impactului inovării Subfactorul: i Unitatea 6 Unitatea Unitatea N Exemplul 2 Dacă considerăm valorile indicatorilor de inovare din Anexa 1, pentru fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare, performanţa regiunilor după subfactorul Capacitatea de inovare în perioada calculată conform metodologiei descrise, este prezentată în Figura 4. Figura 4 Ierarhizarea performanţelor regiunilor de dezvoltare după Capacitatea de inovare, în perioada

19 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i 3. Evaluarea şi ierarhizarea performanţei unităţilor pe factori a) Pentru fiecare factor i ( i 1, n ) se calculează media valorilor ASTD k, j, k 1,C i j 1, N Astfel vom obţine: C 1 1 V 1, j ASTD k, j ( ) j 1, N C(1) k 1 C i C i 1 1 V i 1, j ASTD k, j ( ) j 1, N ( ) i 1, n 1 C( i 1) k C i 1 Se obţine astfel matricea factorilor V=V(i,j) i 1, n j 1, N b) Pentru fiecare factor i fixat ( i 1, n ) se ordonează descrescător valorile V(i,j) j 1, N c) La fel ca şi-n cazul subfactorilor (sau al criteriilor) se realizează clasamentul pentru fiecare factor. Exemplul 3 Dacă considerăm valorile indicatorilor de inovare din Anexa 1, pentru fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare, performanţa regiunilor după factorul Capacitatea de inovare și de integrare într-un sistem relaţional calculată conform metodologiei descrise, este prezentată în Figura 5. Figura 5 Ierarhizarea performanţelor regiunilor de dezvoltare după Capacitatea de inovare și de integrare într-un sistem relaţional (conform studiului Inobarometru 2011)

20 Ghid pentru evaluarea impactului inovării 4. Evaluarea şi ierarhizarea generală (globală) a performanţei unităţilor în domeniul ITT a) Evaluarea generală se va calcula calculând pentru fiecare unitate j ( j 1, N ) media valorilor V(i,j) i 1,n obţinând astfel: VG j n i 1 c V i i, j ( ) j 1, N unde: c i coeficient de ponderare asociat componentei (factorului) i i 1,n b) Ierarhizarea finală se obţine ordonând descrescător valorile VG(j) j 1, N (sau I(j) j 1, N ) şi bineînţeles adăugând şi scorurile generale obţinute de fiecare unitate. c) Pentru fiecare unitate j j 1, N poate fi realizat un grafic spider în care performanţele unităţii pentru fiecare factor sunt prezentate comparativ cu performanţele unităţii j 0 aflată pe primul loc în clasamentul general. F1 I(1,j0) Fn I(n,j0) I(n,j) I(1,j) F2 I(2,j0) I(2,j) Fn-1 I(3,,j) I(i,,j) I(3,j0) F3 I(j,j0) Fj I(i,j0) Fi Exemplul 4 Scorul obţinut pentru gradul de inovare la nivelul regiunilor de dezvoltare reprezentând impactul ITT la nivelul acestora (performanţa generală în domeniul ITT a regiunilor) se va calcula cu relaţia: 5 j j G inov (Re g) Gi ci i 1 (gradul de inovare al regiunii exprimat în funcţie de componentele inovării) unde: j G i = V i, j i 1,5 şi j 1,8 G - gradul de inovare inov G i gradul de inovare aferent componentei i i 1,5 c i coeficient de ponderare asociat componentei i, unde i subcapitolul 2.1 1,5, valorile acestora fiind prezentate în

21 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i Gradul de inovare la nivelul regiunilor de dezvoltare în perioada , conform metodologiei descrise şi setului de indicatori din Anexa 1, este prezentat în Figura 6. 80,00 70,00 Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare 72,96 60,00 50,00 40,00 30,00 37,19 31,43 30,95 28,84 28,75 27,13 25,11 20,00 10,00 0,00 Bucuresti - Ilfov Nord-Est Centru Sud Sud-Est Sud-Vest Nord-Vest Vest Figura 6 Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare (conform studiului Inobarometru 2011) Exemplul 5: Profilul de inovare al regiunii Nord Est* Scorul pe factori de inovare Regiune Potenţialul de conducere a inovării Potenţialul de creare a cunoştinţelor Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Performanţa activităţilor de inovare Proprietatea intelectuală Nord-Est 53,42 12,46 57,02 31,43 7,89 Bucureşti - Ilfov 62,39 100,00 64,00 66,44 81,04 *Conform studiului Inobarometru 2011 Potenţialul de conducere a inovării 100 Proprietatea intelectuală Potenţialul de creare a cunoştinţelor Performanţa activităţilor de inovare Nord-Est Bucuresti-Ilfov Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Figura 7 Profilul de inovare al regiunii de dezvoltare Nord Est (conform studiului Inobarometru 2011)

22 Ghid pentru evaluarea impactului inovării Poziţia în clasament pe factori de inovare* Regiune Potenţialul de conducere a inovării Potenţialul de creare a cunoştinţelor Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Nord-Est Bucureşti - Ilfov *Conform studiului Inobarometru 2011 Performanţa activităţilor de inovare Proprietatea intelectuală Evaluarea impactului tehnico-ştiinţific Pentru evaluarea impactului tehnico-știinţific vor fi folosiţi următorii subfactori și indicatori de inovare: Subfactori de inovare Potenţialul public de creare a cunoştinţelor Potenţialul privat de creare a cunoştinţelor Activităţi de CDT Documentaţii tehnicoeconomice (documentaţii de realizare produse/ servicii, studii de fezabilitate, studii de piaţă, planuri de afaceri, proiecte tehnico-economice, etc.) Brevete de invenţie Indicatori Nr. UCD-uri publice la 1 milion de locuitori Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional) Nr. UCD-uri private la 1 milion de locuitori Cheltuielile de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional) Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor (%) Ponderea veniturilor din CDT din total venituri (%) Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale, articole, studii, etc.) la 1 milion de locuitori Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaţie sau punere în funcţiune, din activităţile de CDT din total rezultate CDT (%) Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1 milion de locuitori Nr. documentaţii tehnico-economice achiziţionate la 1000 de întreprinderi Ponderea documentaţiilor valorificate din total documentaţii elaborate/achiziţionate Nr. brevete + cereri înregistrate la 1 milion de locuitori Nr. brevete achiziţionate la 1000 de întreprinderi Ponderea brevetelor valorificate din total brevete (%) Modele şi desene industriale protejate Altele (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc.). Număr modele şi desene industriale + cereri modele si desene industriale la 1 milion de locuitori Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 de întreprinderi Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1 milion de locuitori Nr. mărci înregistrate + cereri de înregistrare la 1 milion de locuitori Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1 milion de locuitori Pentru evaluarea impactului tehnico-știinţific se va analiza evoluţia acestor indicatori și se vor putea calcula indicatori sintetici folosind metodologia descrisă în subcapitolul

23 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i Evaluarea impactului economico-financiar Pentru evaluarea impactului economico-financiar vor fi folosiţi următorii subfactori și indicatori de inovare: Subfactori de inovare Capacitatea de inovare Cooperare şi colaborare Realizarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizat e pe piaţă sau implementarea de tehnologii noi/modernizat e la nivelul organizaţiei Activităţi de consultanţă (servicii) Activităţi de promovare, marketing şi distribuţie Activităţi de consultanţă (servicii) Activităţi de promovare, marketing şi distribuţie Indicatori Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%) Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici (%) Ponderea întreprinderilor medii inovative în total întreprinderi medii (%) Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri (%) Cheltuieli de inovare (% din PIB) Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi) IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri) Întreprinderi care au introdus o inovare de produs (% din total întreprinderi inovative) IMM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IMM-uri inovative) IM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IM-uri inovative) Întreprinderi care au introdus o inovare de proces (% din total întreprinderi inovative) IMM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IMM-uri inovative) IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative) Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi) IMM-uri care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri) Nr. entităţi ITT raportat la 100 de UCD-uri Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi inovative) IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovative) Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri (% din total întreprinderi inovative) Cheltuieli TIC (% PIB) Angajarea în servicii de înaltă tehnologie (% din totalul forţei de muncă) Angajarea în sectorul de producţie de tehnologie medie - înaltă sau înaltă (% din totalul forţei de muncă). Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor la nivelul întreprinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele/serviciile noi pentru întreprinderi) (%) Procentul mediu al CA din exportul de produse/servicii noi sau modernizate din total CA (sunt incluse aici atât produsele noi pentru piaţă cât şi produsele noi pentru întreprinderi) (%) Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor (%) Procentul mediu al cheltuielilor pentru tehnologii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor (%) Ponderea întreprinderilor care au primit consultanţă din total întreprinderi (%) Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care au primit consultanţă (%) Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi (%) Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri (%) Ponderea întreprinderilor care au desfăşurat activităţi de promovare, marketing şi distribuţie produse servicii în vederea exportului, din total întreprinderi (%) Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la export, din total cheltuieli ale firmelor cu activitate la export (%) Ponderea întreprinderilor care au primit consultanţă din total întreprinderi (%) Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care au primit consultanţă (%) Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi (%) Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri (%) Ponderea întreprinderilor care au desfăşurat activităţi de promovare, marketing şi distribuţie produse servicii în vederea exportului, din total întreprinderi (%) Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la export, din total cheltuieli ale firmelor cu activitate la export (%)

24 Ghid pentru evaluarea impactului inovării Pentru evaluarea impactului economico-financiar se va analiza evoluţia acestor indicatori și se vor putea calcula indicatori sintetici folosind metodologia descrisă în subcapitolul Evaluarea impactului social Pentru evaluarea impactului social vor fi folosiţi următorii subfactori și indicatori de inovare: Subfactori de inovare Educaţie formală şi non-formală Personal implicat în activităţi de cercetare dezvoltare tehnologică (CDT) Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic Indicatori Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 de persoane cu vârsta între ani Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia ocupată (personalul angajat) (%) Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 de persoane cu vârsta între ani Ponderea personalului (populaţiei ocupate) specializat(e) prin activităţi de formare continuă (internă sau externă) din personalul (populaţia ocupată) cu studii superioare cu vârsta între ani (%) Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli (%) Participarea la învăţarea continuă, la 100 de persoane cu vârsta între ani (%) Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta care a absolvit studii post-liceale sau universitare) Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare dezvoltare tehnologică (CDT) din total persoane ocupate (%) Ponderea celor cu vârsta între ani din personalul antrenat în CDT (%) Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii (%) Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total întreprinderi (%) Procentul mediu al personalului implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total personal (%) Procentul mediu al celor cu vârsta între ani din total personal antrenat în marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic (%) Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total cheltuieli cu salarii (%) Pentru evaluarea impactului social se va analiza evoluţia acestor indicatori și se vor putea calcula indicatori sintetici folosind metodologia descrisă în subcapitolul Evaluarea impactului ITT la nivelul autorităţilor locale Pentru evaluarea impactului ITT la nivelul autorităţilor locale vor fi folosiţi următorii indicatori de inovare: Subfactori de inovare Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice Indicatori Încrederea în cercetarea românească a reprezentanţilor autorităţilor publice locale Implicarea autorităţilor publice locale în promovarea rezultatelor cercetării Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional de autorităţile publice locale

25 Educaţie formală şi non-formală Personal implicat în activităţi de CDT Personal implicat în promovare şi marketing Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice Potenţialul public de creare a cunoştinţelor Potenţialul privat de creare a cunoştinţelor Capacitatea de Inovare Capacitatea de cooperare Realizarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate Activităţi de CDT Activităţi de consultanţă Activităţi de promovare, marketing şi distribuţie Documentaţii tehnico-economice Brevete de invenţie Modele şi desene industriale protejate Altele (copyright, mărci înregistrate, reţete, etc.) Ghid pentru evaluarea impactului inovări i Acești indicatori sunt calitativi și reflectă opinia respondenţilor în ce privește susţinerea inovării la nivelul autorităţilor locale. Sursa datelor pentru acești indicatori este ancheta în rândul reprezentanţilor autorităţilor locale, un model al chestionarului acestei anchete fiind prezentat în Anexa 3 la Ghid. 3. Identificarea punctelor tari şi slabe în domeniul ITT Punctele tari și slabe în domeniul ITT la nivelul regiunilor de dezvoltare pot fi stabilite în funcţie de scorul obţinut sau în funcţie de locul ocupat în cadrul ierarhizării. Dacă dorim să identificăm punctele tari și slabe după scorul obţinut, vom considera puncte tari toţi indicatorii la care regiunea analizată a obţinut un scor peste 66 iar puncte slabe, acei indicatori pentru care regiunea a obţinut un scor sub 33. Dacă mergem pe ideea locului ocupat în cadrul clasamentului, vor putea fi considerate puncte tari, indicatorii la care regiunea ocupă un loc în prima treime a clasamentului, iar puncte slabe, acei indicatori la care regiunea ocupa ultima treime a clasamentului. Exemplul 6: Punctele tari și slabe pot fi văzute și pe subfactori de inovare, dar în acest caz având în vedere că mai mulţi indicatori de inovare corespund unui anumit subfactor și că scorul obţinut pe fiecare subfactor este o medie a scorurilor pe fiecare indicator, putem considera puncte tari, acei subfactori pentru care scorul obţinut este peste 50 și puncte slabe, acei indicatori pentru care scorul obţinut este sub 50. Situaţia scorurilor obţinute pe subfactori de inovare în cazul Regiunii de dezvoltare Nord-Est 100,00 Regiunea Nord-Est 80,00 91,47 60,00 40,00 58,46 60,35 53,68 68,46 20,00 0,00 32,75 31,00 14,29 10,64 4,19 30,17 22,90 5,27 2,37 7,58 16,35 Dacă ne referim la subfactorii de inovare, în cazul Regiunii Nord-Est punctele tari sunt: Personalul implicat în promovare și marketing, Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor locale, Capacitatea de inovare, Capacitatea de cooperare, și Activităţile de promovare, marketing și distribuţie. În cazul regiunii Nord-Est, dacă ne referim la indicatorii de inovare, punctele tari și slabe identificate după poziţia regiunii în clasament, sunt prezentate în continuare pe factori de inovare:

26 Ghid pentru evaluarea impactului inovării Potenţialul de conducere a inovării Puncte tari Loc Ponderea personalului (populaţiei ocupate) specializat(e) prin activităţi de formare continuă (internă sau externă) din personalul (populaţia ocupată) cu studii superioare cu vârsta între ani (%) 1 Participarea la învăţarea continuă, la 100 de persoane cu vârsta între ani (%) 1 Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total întreprinderi (%) 1 Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total cheltuieli cu salarii (%) 1 Procentul mediu al personalului implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total personal (%) 2 Procentul mediu al celor cu vârsta între ani din total personal antrenat în marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic (%) 2 Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional de autorităţile publice locale 2 Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 de persoane cu vârsta între ani 3 Încrederea în cercetarea românească a reprezentanţilor autorităţilor publice locale 3 Implicarea autorităţilor publice locale în promovarea rezultatelor cercetării 3 Puncte slabe Loc Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia ocupată (personalul angajat) (%) 7 Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta care a absolvit studii post-liceale sau universitare) 7 Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii (%) 7 Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli (%) 8 Potenţialul de creare a cunoştinţelor Puncte tari Loc Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional) 2 Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor (%) 2 Cheltuielile de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional) 2 Puncte slabe Loc Nr. UCD-uri publice la 1 milion de locuitori 8 Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Puncte tari Loc Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%) 1 Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici (%) 1 Ponderea întreprinderilor medii inovative în total întreprinderi medii (%) 1 Ponderea IM-urilor 2 inovative în total IM-uri (%) 1 IMM-uri 3 care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri) 1 Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi) 2 Întreprinderi care au introdus o inovare de produs (% din total întreprinderi inovative) 2 Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi) 2 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri 4 (% din total întreprinderi inovative) 2 IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri) 3 2 IM- întreprinderi mari 3 IMM întreprinderi mici şi mijlocii 4 UCD unităţi de cercetare - dezvoltare

27 Ghid pentru evaluarea impactului inovări i IMM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IMM-uri inovative) 3 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi inovative) 3 IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovative) 3 Cheltuieli TIC (% PIB) 3 Puncte slabe Loc IM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IM-uri inovative) 6 IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative) 6 Cheltuieli de inovare (% din PIB) 8 Nr. entităţi ITT raportat la 100 de UCD-uri 8 Performanţa activităţilor de inovare Puncte tari Loc Ponderea întreprinderilor care au desfăşurat activităţi de promovare, marketing şi distribuţie produse servicii în vederea exportului, din total întreprinderi (%) 1 Ponderea întreprinderilor care au primit consultanţă din total întreprinderi (%) 2 Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale, articole, studii, etc.) la 1 milion de locuitori 3 Puncte slabe Loc Ponderea veniturilor din CDT din total venituri (%) 6 Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care au primit consultanţă (%) 6 Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la export, din total cheltuieli ale firmelor cu activitate la export (%) 6 Procentul mediu al CA din exportul de produse/servicii noi sau modernizate din total CA 5 (sunt incluse aici atât produsele noi pentru piaţă cât şi produsele noi pentru întreprinderi) (%) 7 Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi (%) 7 Angajarea în sectorul de producţie de tehnologie medie - înaltă sau înaltă (% din totalul forţei de muncă). 8 Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor la nivelul întreprinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele/serviciile noi pentru întreprinderi) (%) 8 Procentul mediu al cheltuielilor pentru tehnologii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor (%) 8 Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri (%) 8 Proprietatea intelectuală Puncte tari Loc Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1 milion de locuitori 2 Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 de întreprinderi 3 Puncte slabe Loc Nr. brevete achiziţionate la 1000 de întreprinderi 6 Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1 milion de locuitori 6 Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1 milion de locuitori 7 5 CA cifra de afaceri

28 Capacitatea de inovare şi de integrare întrun sistem relaţional Potenţialul de creare a cunoştinţelor Potenţialul de conducere a inovării Ghid pentru evaluarea impactului inovării Anexa 1 Factori, subfactori şi indicatori de analiză a inovării Factori Subfactori Criterii Educaţie formală şi non-formală Personal implicat în activităţi de cercetare dezvoltare tehnologică (CDT) Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice Public Privat Capacitatea de inovare Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 de persoane cu vârsta între ani Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia ocupată (personalul angajat) (%) Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 de persoane cu vârsta între ani Ponderea personalului (populaţiei ocupate) specializat(e) prin activităţi de formare continuă (internă sau externă) din personalul (populaţia ocupată) cu studii superioare cu vârsta între ani (%) Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli (%) Participarea la învăţarea continuă, la 100 de persoane cu vârsta între ani (%) Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta care a absolvit studii post-liceale sau universitare) Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare dezvoltare tehnologică (CDT) din total persoane ocupate (%) Ponderea celor cu vârsta între ani din personalul antrenat în CDT (%) Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii (%) Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total întreprinderi (%) Procentul mediu al personalului implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total personal (%) Procentul mediu al celor cu vârsta între ani din total personal antrenat în marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic (%) Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total cheltuieli cu salarii (%) Încrederea în cercetarea românească a reprezentanţilor autorităţilor publice locale Implicarea autorităţilor publice locale în promovarea rezultatelor cercetării Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional de autorităţile publice locale Nr. UCD-uri publice la 1 milion de locuitori Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional) Nr. UCD-uri private la 1 milion de locuitori Cheltuielile de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional) Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor (%) Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%) Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici (%) Ponderea întreprinderilor medii inovative în total întreprinderi medii (%) Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri (%) Cheltuieli de inovare (% din PIB) Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi) IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri) Întreprinderi care au introdus o inovare de produs (% din total întreprinderi inovative) IMM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IMM-uri inovative) IM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IM-uri inovative) Întreprinderi care au introdus o inovare de proces (% din total întreprinderi inovative) IMM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IMM-uri inovative) IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative) Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi)