GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I

Transcript

1 GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I 1. Fie f : R R definită prin f(x) = x(1+e x ). a) Să se arate că f este indefinit derivabilă şi că f (n) (x) = a n e x +b n xe x, ( ) n 3, ( ) x R. Deduceţi că a n+1 = b n a n şi b n+1 = b n. b) Arătaţi că f (x) > 0, ( ) x R şi apoi să se reprezinte grafic funcţia. c) Determinaţi punctele de pe grafic în care tangenta la acesta este paralelă cu asimptota oblică. α d) Să se calculeze: lim [f(x) x] dx. α 0 cosα 0 sinα 2. Se dă matricea A = cu α R. sinα 0 cosα a) Să se calculeze A n pentru n N. b) Să se calculeze A+A A n scriind-o sub forma cea mai simplă. c) Fie matricele C = x y şi D = sin3α tan3α. Să se afle x, y, z R încât A C = D. z cos3α 3. Să se determine locul geometric al punctelor din planul euclidian pentru care raportul distanţelor faţă de un punct fix A şi faţă de o dreaptă fixă d este constant (A / d). 4. Exemple şi contraexemple în algebră, analiză şi geometrie. 1. Exemple şi contraexemple în aritmetică, geometrie şi analiză matematică. 2. Fie f : D R, f(x) = x x 2 +2mx+1 cu m R, unde D este domeniul de definiţie al funcţiei f. a) Să se determine m astfel încât f să admită un extrem în x = 1. b) Pentru m = 1 cercetaţi derivabilitatea funcţiei şi reprezentaţi grafic funcţia f. c) Determinaţi mulţimea numerelor p R pentru care ecuaţia f(x) = p are trei rădăcini reale diferite, pentru m = 1. d) Calculaţi aria domeniului mărginit de graficul lui f şi tangenta la acest grafic în O(0,0), în cazul m = a) Fie x, y R, n N astfel încât n(y x) = x 1. Să se arate că x n+1 y n = (x y) 2 (x n 1 +2x n 2 y +3x n 3 y ny n 1 ). b) Demonstraţi că ( 1+ a ) ( n < 1+ a ) n+1, a R, n N. n n+1 4. Fie ABCD un paralelogram cu diagonalele AC şi BD. a) Să se arate că AC 2 +BD 2 = 2(AB 2 +AD 2 ). b) Dacă AC 2 BD 2 = AB 4 +AD 4, să se calculeze măsura unghiului obtuz al paralelogramului. 1

2 TIMIŞOARA PROFESORI I 1. Fie P R[X] un polinom de gradul n, având rădăcinile reale şi diferite, x i, i = 1,n. a) Să se arate că dacă x i 2, i = 1,n, atunci n i=1 b) Să se arate că: P (x) P(x) < [P (x)] 2, ( ) x R. c) Studiaţi natura integralei improprii integralei în caz de convergenţă. 2. Fie (G, ) un grup şi x, y G. a 1 2 x i = P (2) P(2). a) Să se arate că dacă xy 3 = y 3 x şi xy 11 = y 11 x, atunci xy = yx. 1 P(x) dx, unde P(x) = x2 + x şi a R. Determinaţi valoarea b) Să se arate că dacă pentru m, n N, prime între ele, xy m = y m x şi xy n = y n x, atunci xy = yx. 3. Fie cubul ABCDA B C D cu latura a şi E mijlocul lui AA. Pe semidreapta (DA, fie F / [AD] astfel încât AF = a 2. Determinaţi centrul şi raza sferei ce conţine punctele E, F, este tangentă la planele (BB C C) şi (DD C C) şi are raza minimă. 4. Utilizarea metodei inducţiei matematice în lecţiile de algebră, geometrie şi analiză. 1. Fie f : R R dată prin f(x) = e x 1 x. a) Să se reprezinte graficul lui f. b) Să se arate că e x 1+x, x R. c) Să se arate că 1 1 e e x2 dx π Să se determine a R astfel încât funcţia f : (,2) (0, ) dată prin: { x 2 2x+2, dacă x 1 f(x) = ax+2, dacă 1 < x 2 să fie bijectivă. Pentru această valoare a lui a R să se găsească inversa funcţiei f. 3. Pe planul pătratului ABCD se construieşte perpendiculara AM astfel încât AC = M O, O fiind punctul de intersecţie al diagonalelor pătratului. Se notează cu E şi F mijloacele segmentelor MB şi MD, iar {P} = AM (CEF). Se cere: a) Să se arate că (AEF) (CEF). b) Măsura unghiului diedru dintre (CEF) şi (ABC) este 30. c) PA = 2PM. 4. Învăţarea prin descoperire în predarea funcţiilor elementare. 2

3 BRAŞOV 1. a) Să se reprezinte grafic funcţia dată de f(x) = 1+x2 x(1 x), x > 1. b) Se dă o piramidă patrulateră regulată cu latura bazei de lungime a şi unghiul dintre o faţă laterală şi bază de măsură α. Să se exprime E(α) = R, unde R şi r sunt razele sferelor circumscrisă respectiv înscrisă. r c) Să se determine (folosind eventual punctul a)) valoarea minimă pentru E(α), aproximând cât mai bine (fără tabele) unghiul corespunzător. 2. a) Să se discute după valorile parametrului real m şi să se rezolve sistemul: 2x+ y 6z = 0 x+ y + 3z = 3m mx 2y + 3z = 3m. b) Să se discute după valorile parametrului real m şi să se rezolve sistemul: 2[x]+ [y] 6[z] = 0 [x]+ [y]+ 3[z] = 3m m[x] 2[y]+ 3[z] = 3m. unde prin [x] se înţelege întregul cel mai apropiat, mai mic sau egal cu x. 3. Să se dea două exemple de probleme cu conţinut practic (geometrie plană şi algebră) motivându-se propunerile. 3

4 BUCUREŞTI 1. Să se rezolve în Z ecuaţia x 3 +y 3 = x+y. 2. Definim şirul (x n ) n 0 astfel: pentru orice n N. x 0 = 1, x n+1 = 1+x n, a) Să se arate că x n < 2, pentru orice n N. b) Să se arate că (x n ) n 0 este strict crescător. c) Să se calculeze limita acestui şir. 3. O dreaptă d intersectează laturile AB şi AD ale paralelogramului ABCD în punctele E şi F respectiv, iar diagonala AC în G. Arătaţi că AB AE + AD AF = AC AG 4. Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic. 4

5 CLUJ 1. Predarea în şcoala generală a sistemelor de ecuaţii liniare. 2. Să se demonstreze că într-un tetraedru ABCD segmentele determinate de mijloacele muchiilor opuse sunt concurente. 3. a) Să se definească noţiunea de număr prim. Să se enunţe şi să se demonstreze teorema fundamentală a aritmeticii. b) Se dau cinci numere impare diferite. Să se demonstreze că există două dintre ele a căror diferenţă se divide cu 8. 5

6 IAŞI 1. Se consideră funcţia f : (0, ) R, f(x) = x xlnx 1. a) Să se determine lim x 0 f(x). b) Să se arate că ecuaţia f(x) = 0 are numai soluţia x = Se consideră triunghiul echilateral ABC având laturile de lungime a. Fie E, F intersecţiile bisectoarei exterioare a unghiului BAC cu bisectoarea unghiului ACB şi M un punct oarecare pe (AB). a) Arătaţi că: (i) ABE ACF; (ii) FC < FE; (iii) MC +ME > AC +AE. b) Să se calculeze aria totală şi volumul corpului obţinut prin rotaţia triunghiului CAF în jurul laturii [AF]. 3. Numere naturale prime. Teorema fundamentală a aritmeticii numerelor naturale. Aspecte metodice. 6