~ Sursá. p(t) 1 2. v(t) IRA 3. Să se precizeze tipul sistemului de reglare reprezentat prin schema de automatizare de mai jos:
|
|
- Μελίτη Μαργαρίτες Καρράς
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 8. I..A. - INGINEIA EGLĂII AUTOMATE IA 1. Cre este tipul legii e reglre reliztă cu jutorul circuitului e mi jos consierân: mplifictorul operţionl iel; intrre = tensiune u(t); ieşire = tensiune în gol; conenstorul iel: C=.5 µ F =MΩ + u(t) ) Element PI cu constnt e timp e integrre e 1 s eorce vlorile rezistenţei şi cpcităţii in schem e mi sus u vlorile cu prous unitte (x.5=1) şi 1 M Ω 1nF = 1sec. şi fctor e proportionlitte unitte oricre r fi vlorile şi C. b) Element pur integrtor eorece pe recţie se flă un conenstor iel e cpcitte C, fră lte elemente e circuit c) Element PI cu fctor e proporţionlitte unitte numi pt. că prousul vlorilor rezistenţei şi cpcităţii in schem e mi sus este unitte (x,5=1) ) Element PD - rel eorece rezistenţ e l intrre inversore este conecttă l msă. IA. Se consieră structur sistemului e reglre in figur e mi jos, stbilă în circuit închis vân: 3s +.1 H (s) = s H (s) = H Fp(s) = s(s+ 1) 3s +.1 H(s) = s(s+ )(s+ 1), să se precizeze cum este erore stţionră e pozitie ε p provoctă e vriţi treptă perturbţiei p(t) fţă e o vlore e regim sttionr: v(t) + - 3s+.1 s p(t) 1 s (s+) IA 3. Să se precizeze tipul sistemului e reglre reprezentt prin schem e utomtizre e mi jos: U ~ Sursá e energi e θ T C I* y 1 u(t) I C y α I T I i(t) θ Incintá termicá ) Este o structură e reglre combintă eorece se compenseză efectul moificării curentului i prin corecţii e compensre plicte l elementul e execuţie. b) Este un sistem e reglre multivribilă în vrint neecupltă eorece pr ouă mărimi reglte, tempertur θ şi curentul i, şi ouă regultore monovribile. c) Este un sistem e reglre în cscă eorece se reglez printr-o buclă interioră concentrică mărime intermeiră intensitte curentului i, bucl principlă fiin e tempertură. IA 4. Cre intre legile iscrete e reglre e mi jos prezentte prin funcţi e trnsfer z, pot reprezent form iscretiztă unei legi continule PID, 1 H (s) = K (1+ + TD s)? TI s b1z+ b ) H (s) = z 1 bz + b1z+ b b) H (s) = z z bz + b1z+ b c) H (s) = z z+ 1 IA 5. (justificre) În reprezentre comportării în regim stţionr unui proces conus in figur e mi jos, nu u fost mrcte 4 T T ) Este infinită eorece regultorul nu re crcter integrtor şi prte fixă re crcter ublu integrtor. b) Este zero eorece H (s) re mi mult e un zerou in origine plnului complex c) Este finită eorece între elementul e comprţie şi punctul e plicre perturbţiei nu există nici-un element integrtor mărimi: D ymx, D ysig, Subiecte IA. Pg: 1 min Y (S ), S mx min, l
2 cpătul unor săgeţi e form, mrcte prin numere e l 1 l 1. Cre rnjment este corect? ) 5= D ymx ; 9= D ysig ; 1= b) = D ymx; 9= ysig Y min (S min ); 8= S mx D ; 6= min min S Y (S ); 3= mx D c) 3= ymx ; 5= D ysig ; 8= min min Explicţi semnificţi cestor mărimi. Y (S ); = S mx IA 6. (cu justificre) Schem e principiu e mi jos reprezintă: ) Aprt (element) montt pe tbloul e orinul, tblou montt în cmer e comnă instlţiei utomtizte, enumită cmer ispecer locl. IA 8. L cre in figurile e mi jos (, b su c) corespun explicţiile: TI TI TE TI () (b) (c) ) Nu este interesnt su importnt, l nivelul schemei e utomtizre, să se expliciteze elementul sensibil b) S- reprezentt explicit fptul că elementul primr, senzorul, este un termocuplu, punctul e măsurre fiin reprezentt printr-un punct îngroşt l cpătul unei linii frânte e irecţionre. c) S- menţiont că elementul primr pote fi istinct e ptorul e semnl cre relizeză vizulizre temperturii. ) Un sistem e reglre poziţiei lmelei elementului bimetl b) Un sistem bipoziţionl e reglre temperturii într-o incintă c) Un sistem e reglre vitezei e rotţie unui motor e curent continuu Explicţi funcţionbre cestui sistem. IA 7. Cre este locul e montre şi rngul unui prt reprezentt într-o schemă e utomtizre prin simbolul {x} Alegeţi semnificţi corectă simbolurilor {x} şi. ) Aprt (element) montt pe tbloul e orinul 3, tblou montt în cmer e comnă instlţiei utomtizte, enumită cmer ispecer generl.\ b) Aprt (element) montt locl, pe gregt. c) Aprt (element) montt pe tbloul e orinul 1, tblou montt lângă gregt. IA 9. (Cu justificre) Cre intre componentele unei legi e reglre PID sigură o erore stţionră e poziţie nulă? Justificţi e ce. ) Fiecre intre ele. b) Component P. c) Component I. ) Component D. e) Niciun. IA 1. (Cu justificre) Se consieră o instlţie e încălzire vân c ieşire o o tempertură, y [4,] C ir intrre un curent u [4,]mA. Presupunem că, testân cestă instlţie, se obţine, l o vriţie în regim stţionr curentului u= ma, se obţine o vriţie temperturii o y= 4 C. Cre este bn e proporţionlitte cestei instlţii? Justificţi. ) 5%. b) o C/mA c) o C/mA ) 1% Subiecte IA. Pg:
3 IA 11. (Cu justificre) O lege e reglre cu minim e fză re crcteristic logritmică mplituine- frecvenţă c în figur e mi jos L( ω) B Cre este tipul legii e reglre cu minim e fză vân o stfel e crcteristică? ) Este un element perioic e orinul întâi eorece crcteristic e frecvenţă nu este perioică r este formtă in segmente e reptă te e ecuţii e grul întâi. b) Este un element Proporţionl-Integrtor eorece crcteristic simptotică e frecvenţă re pntă B/ec l frecvenţe jose şi re un singur punct e frângere cu +B/ec. c) Este un element Proporţionl-Derivtor eorece l frecvenţe jose crcteristic este o reptă escrescătore cu pntă negtivă ce trece prin punctul L=B l ω=1. Justificţi răspunsul şi e ce este necesră precizre "cu minim e fză". ω IA 13. O funcţie e trnsfer cu intrre u(t) şi ieşire unei legi e reglre, se comportă în timp, c în figur e mi jos. u(t) Pnt= U t Pnt= b ( ) ) eprezintă o lege e reglre e tip PI eorece u(t) re o pntă constntă ir re o vriţie finită în momentul t=. b) Este o lege e reglre e tip element integrtor eorece tât mărime u(t) cât şi cresc necontenitşi în plus re o vriţie finită în momentul iniţil.. c) Este o lege e reglre e tip proporţionl erivtor iel eorece l o moificre în rmpă intrării u(t) mărime e iesire re tot crcter e rmpă r cu o ltă pntă şi în plus In momentul iniţil ieşire re o vriţie bruscă finită corespunzătore vriţiei pntei mărimii e intrre u(t). Un stfel e element nu este fizic relizbil; ş cum se vee în figură; pentru cestă intrre ieşire nu este efinită în punctul t=. t IA 1. O funcţie e trnsfer cu intrre u(t) şi ieşire unei legi e reglre, se comportă în timp, c în figur e mi jos. u(t) Pnt U ( U ) t Cre este tipul legii e reglre vân un stfel e răspuns? ) eprezintă o lege e reglre e tip PI eorece u(t) re o pntă constntă ir re o vriţie finită în momentul t=. b) Este o lege e reglre e tip element integrtor eorece mărime u(t) creste necontenit pe cân este o funcţie constntă. c) Este o lege e reglre e tip erivtor pur eorece mărime e iesire este erivt mărimii e intrre u(t). Un stfel e element nu este fizic relizbil; ş cum se vee în figură pentru cestă intrre ieşire nu este efinită în punctul t=. t Subiecte IA. Pg: 3 IA 14. Prin performnţă unui sistem e reglre, rporttă l un inictor e clitte ICi se inţelege: ) portul intre ouă vlori nenule le inictorului e clitte ICi. b) Vlore inictorului e clitte ICi. c) O relţie e ineglitte (în prticulr eglitte) Pi, impusă celui inictor e clitte. IA 15. Selectţi grupul e inictori e clitte e mi jos cre măsoră numi precizi unui sistem e reglre: 1. Fctorul e mplificre e viteză.. Timpul e întârziere. 3. Erore stţionră e poziţie în rport cu mărime impusă. 4. Timpul e creştere. 5. Erore stţionră e viteză în rport cu mărime impusă. 6. Grul e mortizre. 7. Erore stţionră e ccelerţie în rport cu mărime impusă. 8. Coeficientul inmic l reglării. 9. Erore în regim permnent provoctă e o perturbţie perioică. ) 1; 5;6; 7; 8;
4 b) 1; 3: 5;7; 9 c) ; 5;4; 7; 9 IA 16. L o instlţie utomtiztă, stre e prelrmre presupune: ) Controlul este prelut e sistemul e lrmă cre execută comenzi în instlţie şi eventul controlul este prelut e funcţi e pornireoprire. b) În cestă stre este ctiv sistemul (funcţi) e conucere, sistemul (funcţi) e lrmre, nu relizeză nici o cţiune. c) Sistemul e conucere (reglre) rămâne ctiv însă funcţi e lrmre execută mesje optice şi custice e vertizre, se emit ignoze privin viitore evoluţie, se estimeză cuzele cre irijeză instlţi într-un omeniu periculos e funcţionre. ) Funcţionre sistemului este oprită (funcţi e conucere (reglre) este inctivtă). IA 17. (Cu justificre) Într-un sistem e reglre se măsor (inregistreză) evoluţiile in figur e mi jos, evoluţii cre exprimă epenenţ intre erore sistemului e reglre şi mărime e recţie. ε st(t ) yst(t ) ε E (t+ ) t y (t+ ) t ε st(t ) y st (t ) ε ( ) y( ) ε ( ) = finit ẏ ( ) = ÿ( )= y( ) t t t t Cre in următorele vrinte u vlorile corecte (finite, zero su infinite) pentru fiecre fctor e mplificre, K p, K v, K? ) K p =infinit ; b) K p =infinit ; c) K p =finit ; ) K p =zero ; K =infinit ; K v =infinit ; K =finit ; e) p v Justificţi şi interpretţi rezulttul les. K =finit K = finit K =zero K =infinit K =zero IA 18. (Cu justificre) Într-un sistem e reglre se măsor (inregistreză) evoluţiile in figur e mi jos, evoluţii cre exprimă epenenţ intre erore sistemului e reglre şi mărime e recţie. (t+ t ) ε st (t ) yst(t ) ε E y (t+ t ) ε st(t ) yst(t ) ε ( ) ε ( ) = finit ÿ ẏ ( ) = finit ( )= y (t+ ) t t t t t Cre in următorele vrinte u vlorile corecte (finite, zero su infinite) pentru fiecre fctor e mplificre, K p, K v, K? ) K p =infinit ; b) K p =infinit ; c) K p =finit ; ) K p =zero ; K v =infinit ; K =finit ; e) K p =infinit ; v Justificţi şi interpretţi rezulttul les. K =finit K = finit K =zero K =infinit K =zero IA 19. (Cu justificre) Într-un sistem e reglre se măsor (inregistreză) evoluţiile in figur e mi jos, evoluţii cre exprimă epenenţ intre erore sistemului e reglre şi mărime e recţie. ε st (t ) yst(t ) ε (t+ ) t E y (t+ t ) ε st (t ) yst(t ) ε ( ) ẏ(t) ÿ( )= finit ε ( ) = finit y (t+ t ) t t t t Cre in următorele vrinte u vlorile corecte (finite, zero su infinite) pentru fiecre fctor e mplificre, K p, K v, K? ) K p =infinit ; b) K p =infinit ; c) K p =finit ; ) K p =zero ; K v =infinit ; K =finit K = finit K =zero K =infinit Subiecte IA. Pg: 4
5 e) K p =infinit ; K =zero Justificţi şi interpretţi rezulttul les. IA. (Cu justificre) Într-un sistem e reglre se măsor (inregistreză) evoluţiile in figur e mi jos, evoluţii cre exprimă epenenţ intre erore sistemului e reglre şi mărime e recţie. ε (t+ t ) y (t+ t ) ε (t+ t ) ε per (t+ t ) ÿ ẏ ẏ ( )= ( )= ( ) ; finit y per (t+ t ) ε ( ) = finit ε ( ) y (t+ t ) t = t - t y( ) =finit t = t - t ε (t)=, t< Cre in următorele vrinte u vlorile corecte (finite, zero su infinite) pentru fiecre fctor e mplificre, K p, K v, K? ) b) K p =finit ; c) K p =zero ; ) K p =infinit ; e) K p =infinit ; K =infinit ; K =finit ; v K v =infinit ; K =finit ; K =zero K =infinit K =zero K =finit f) p v K = finit Justificţi şi interpretţi rezulttul les. IA 1. (Cu justificre) Într-un sistem e reglre se măsor (inregistreză) evoluţiile in figur e mi jos, evoluţii cre exprimă epenenţ intre mărime prescrisă şi mărime e recţie. v st(t ) =V 1 y st (t ) =Y 1 v ; y ) [ v (t+ ) ε t (t+ ) v=v ε ( ) = E = V Y ε st (t ) =E 1 y (t+ ) V t= t t y( )=Y t t Cre in următorele vrinte u vlorile corecte (finite, zero su infinite) pentru fiecre fctor e mplificre, K p, K v, K? ) K p =infinit ; b) K p =infinit ; c) K p =finit ; K =zero K = finit K =zero ) K p =zero ; K =infinit ; K =infinit ; K =infinit K =finit e) p v Justificţi şi interpretţi rezulttul les. IA. (Cu justificre) Sistemul e reglre in figur e mi jos reprezintă ) Un sistem e reglre upă stre b) Un sistem e reglre prlelă c) Un sistem e reglre cu timp mort ) Un sistem e reglre cu timp mort pe recţie e) Un sistem e reglre în cscă Explicţi funcţionre cestui sistem IA 3. (Cu justificre) Sistemul e reglre in figur e mi jos reprezintă ) Un sistem e reglre upă stre b) Un sistem e reglre tripoziţionlă c) Un sistem e reglre cu timp mort pe recţie ) Un sistem e reglre în cscă Explicţi funcţionre cestui sistem IA 4 Fenomenul win-up în sistemele e reglre utomtă exprimă: ) Necorelre intre prmetrii legii e reglre şi fctorul e mplificre l părţii fixe. b) Necorelre intre operţi e integrre in lege e reglre şi limitele e sturţie prezente l intrre instlţiei tehnologice c) Necorelre intre operţi e erivre in lege e reglre şi constntele e timp przite. Subiecte IA. Pg: 5
6 IA 5. (Cu justificre) Sistemul e reglre in figur e mi jos reprezintă b). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este epărtt e origine c). Zeroul - -z este epărtt e origine şi polul -p este prope e origine ). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este prope e origine r -z < -p e). L numărător pre fctorul n ω p z ) Un sistem e reglre în cscă b) Un sistem e reglre upă stre c) Un sistem e reglre tripoziţionlă ) Un sistem e reglre cu corecţi regimului trnzitoriu. e) Un sistem e reglre cu timp mort pe recţie. Explicţi funcţionre cestui sistem IA 8. Crcteruistic in figur e mi jos, reprezintă: IA 6. Funcţi e trnsfer în circuit închis orită, cu oi poli complex conjugţi si un ipol e form e mi jos, sigură performnţe în regim stţionr mi bune, făr moificre substnţilă performnţelor în regim trnzitoriu, că: ). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este prope e origine r -z > -p b). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este epărtt e origine c). Zeroul - -z este epărtt e origine şi polul -p este prope e origine ). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este prope e origine r -z < -p ). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, b). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, c). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, IA 7. Funcţi e trnsfer în circuit închis orită, cu oi poli complex conjugţi un pol rel şi un zerou rel, ). Crcteristic Boe sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, sigură erore stţionră e poziţie nulă eorece: sigură performnţe în regim stţionr mi bune, făr moificre substnţilă performnţelor în regim trnzitoriu, că: ). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este prope e origine r -z > -p Subiecte IA. Pg: 6
7 IA 9. Crcteruistic in figur e mi jos, reprezintă: IA 3. Sistemul in figur e mi jos reprezintă ). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, b). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, c). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, IA 3. Expresi e mi jos, cu τ> reprezintă: ) eprezentre unui rcuit cu AO şii recţie prlelă e tensiune. b) O structură cre relizeză un element PI cu sturţie c) O structură cre relizeză un element I cu sturţie ) O structură cre relizeză un element PD cu sturţie IA33. Blocul Auto mping (BA) într-un regultor inustril permite: ) Trecere Automt-Mnul fărşocuri b) Trecere Mnul-Automt fărşocuri c) Evitre efectului neorit l vriţiei bruscă referinţei ) Evitre efectului neorit l vriţiei bruscă unei perturbţii IA 34. Digrm in figur e mi jos reprezintă: ) Funcţi e trnsfer unei legi e reglre PD-rel cu minim e fză b) Funcţi e trnsfer unui element perioic cu minim e fză c) Aproximţi Pe se orinul unu elementului e întârziere pură. IA 31. (Cu justificre) Sistemul in figur e mi jos reprezintă ) Comportre Blocului Auto mping (BA) întrun regultor inustril b) Moul e trecere Automt-Mnul fărşocuri c) Moul e trecere Mnul-Automt fărşocuri ) Trecere Mnul-Automt fărşocuri ) Descrie comportre unui regultor I cu sturţie ) O structură cre relizeză un element PI cu sturţie b) O structură cre relizeză un element I cu sturţie c) eprezentre unui rcuit cu AO şii recţie prlelă e tensiune. ) O structură cre relizeză un element PD cu sturţie Explicţi funcţionre cestei structuri Subiecte IA. Pg: 7 IA 35. Structur in figur e mi jos, relizeză: ) Olege e reglre PI b) O lege e reglre PID c) O lege e reglre D-rel
8 ) O lege e reglre PD-rel IA 36. Structur in figur e mi jos, relizeză: IA 4. Structur in figur e mi jos, relizeză: ) Un element perioic e orinul unu b) Olege e reglre PI c) O lege e reglre PID ) O lege e reglre D-rel e) O lege e reglre PD-rel IA37. Structur in figur e mi jos, relizeză: ) Olege e reglre PI b) O lege e reglre PID c) O lege e reglre D-rel ) O lege e reglre PD-rel e) Un element perioic e orinul unu ) Olege e reglre PI b) O lege e reglre PID c) O lege e reglre D-rel ) O lege e reglre PD-rel e) Un element perioic e orinul unu IA 38. Structur in figur e mi jos, relizeză: ) Olege e reglre PI b) O lege e reglre PID c) O lege e reglre D-rel ) O lege e reglre PD-rel e) Un element perioic e orinul unu IA 39. Comportre relă structurii in figur e mi jos sigură: ) Olege e reglre PI b) O lege e reglre PID c) O lege e reglre D-rel ) O lege e reglre PD-rel e) Un element perioic e orinul unu Subiecte IA. Pg: 8
TEORIA SISTEMELOR ŞI REGLARE AUTOMATĂ Cap. 8-12
Constntin MARIN Dn POPESCU TEORIA SISTEMELOR ŞI REGLARE AUTOMATĂ Cp. 8- LECTII CURS CRAIOVA 7 8. STRUCTURI ŞI LEGI 8.. Structur generlă unui sistem e conucere DE REGLARE AUTOMATĂ 8. STRUCTURI ŞI LEGI DE
Διαβάστε περισσότεραFILTRE ACTIVE CU AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE
LUCRAREA NR. 7 FILTRE ACTIVE CU AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE Scopul lucrării: Studiul filtrelor ctive relizte cu mplifictore operţionle prin ridicre crcteristicilor lor de frecvenţă.. Filtrele ctive Filtrele
Διαβάστε περισσότεραDisciplinele IRA si Sisteme Automate Note curs rezumat partea 1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Fcultte deautomtic, Clcultore si Electronic Ctedr de Automtic Disciplinele IRA si Sisteme Automte Note curs rezumt prte CRAIOVA 29 Licent 29: Disciplinele IRA si Sisteme Automte
Διαβάστε περισσότεραPunţi de măsurare. metode de comparaţie: masurandul este comparat cu o mărime etalon de aceeaşi natura;
Punţi de măsurre metode de comprţie: msurndul este comprt cu o mărime etlon de ceeşi ntur; punte: reţe complet cu 4 noduri: brţe: 4 impednţe digonl de limentre: surs (tensiune, curent) digonl de măsurre:
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi
Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu
Διαβάστε περισσότεραMULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Διαβάστε περισσότεραIntegrale cu parametru
1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότερα5.5. RAZIOARE CU EFEC E CÂM pre deoseire de trnzistorele ipolre, trnzistorele cu efect de câmp utilizeză un singur tip de purtători de srcină (electroni su goluri) cre circulă printrun cnl semiconductor.
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραSeminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii
Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur
Διαβάστε περισσότεραEcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau
EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραUtilizarea algebrelor Boole în definirea şi funcţionarea. Circuitelor combinaţionale cu porţi; Circuitelor combinaţionale cu contacte.
Prelegere 6 În cestă prelegere vom învăţ despre: Utilizre lgerelor Boole în definire şi funcţionre Circuitelor cominţionle cu porţi; Circuitelor cominţionle cu contcte. 6.1 Circuite cominţionle Vom defini
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραTITULARIZARE 2002 Varianta 1
TITULARIZARE 2002 Vrint 1 A. Omotetii plne: definiţie, oricre două triunghiuri omotetice sunt semene, mulţime omotetiilor de celşi centru formeză un grup belin izomorf cu grupul multiplictiv l numerelor
Διαβάστε περισσότερα4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice
Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl
Διαβάστε περισσότεραTransformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu
Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραCursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss
Lector univ dr Cristin Nrte Cursul 4 Mtrice Rngul unei mtrice Rezolvre sistemelor de ecuţii linire Metod eliminării lui Guss Definiţie O mtrice m n este o serie de mn intrări, numite elemente, rnjte în
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραSe cere determinarea caracteristicilor geometrice pentru secţiunea antisimetrică din figura de mai
Seminr 7. Crcteristici geometrice l suprfeţe plne II.. Secţiune compusă cu profile lminte jos: Se cere determinre crcteristicilor geometrice pentru secţiune ntisimetrică din figur de mi fig.1 Poziţi centrului
Διαβάστε περισσότεραTema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραMĂSURĂTORI CU COMPENSATORUL DE CURENT CONTINUU
MĂSĂTO C COMPNSATOL D CNT CONTN. Considerţii generle. Compenstorul (potenţiometrul) de curent continuu este un dispozitiv cre serveşte l măsurre directă tensiunilor electrice şi tensiunilor electromotore
Διαβάστε περισσότεραCALCULUL RETELELOR TRIFAZATE NESIMETRICE
7... CALCLL RETELELOR TRIFAZATE NESIMETRICE 7... Meto componentelor simetrice Clculul unor regimuri e vrie nesimetrice cre pr in timpul functionrii sistemelor trifzte (scurtcircuite, intreruperi e fz s..)
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότερα7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE
7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE S numş funcţi (prous) convoluţi în imp smnllor şi ingrl: f ( ) Noţi conscră prousului convoluţi în imp s urmăor: no Convoluţi unui smnl cu (7.) (7.) δ su u conuc l rzul
Διαβάστε περισσότεραTRANZISTORUL BIPOLAR. CARACTERISTICI GENERALE
LURARA NR. 5 TRANZSTORUL POLAR. ARATRST GNRAL OTV: 1. Să fmilirizeze experimenttorul cu relţiile trnzistor-diodă; 2. Să investigheze crcteristicile directe şi inverse le joncţiunilor ză-emitor şi ză-colector;
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραSisteme de ordinul 2: model, funcţie de transfer, simulare, identificarea parametrilor
Lucrre nr. 4 Teori siemelor uome. Scopul lucrării Sieme de ordinul : model, funcţie de rnsfer, simulre, idenificre prmerilor În ceă lucrre se vor nliz comporre în domeniul rel şi complex unui siem linir
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότερα1. Enunţurile şi formulele conexe, pentru cele mai importante legi ale fizicii clasice
. Enunţurile şi formulele conexe, pentru cele mi importnte legi le fizicii clsice. Principiul fundmentl l dinmicii Dcă supr unui punct mteril cţioneză o forţă, tunci ce forţă îi v imprim o ccelerţie cre
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραπ } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.
Trigonometrie FuncŃii trigonometrice. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic b c b sin B, cos B, tgb c C c ctgb, sin B cosc, tgb ctgc b b. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice. sin:r [-,] A c B sin(-x)
Διαβάστε περισσότεραProiectarea sistemelor de control automat
Teoria sistemelor p. 1/28 Proiectarea sistemelor de control automat Paula Raica Paula.Raica@aut.utcluj.ro Departamentul de Automatică Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Dorobantilor, sala C21 Baritiu,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραProiectarea sistemelor de control automat
Paula Raica Departmentul de Automatică Str. Dorobantilor 7-73, sala C2, tel: 264-4267 Str. Baritiu 26-28, sala C4, tel: 264-22368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza sistemelor liniare şi continue
Paula Raica Departmentul de Automatică Str. Dorobantilor 71-73, sala C21, tel: 0264-401267 Str. Baritiu 26-28, sala C14, tel: 0264-202368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
Διαβάστε περισσότεραAnaliza sistemelor liniare şi continue
Paula Raica Departamentul de Automatică Str. Dorobanţilor 7, sala C2, tel: 0264-40267 Str. Bariţiu 26, sala C4, tel: 0264-202368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότερα1. Enunţurile şi formulele conexe, pentru cele mai importante legi ale fizicii clasice
. Enunţurile şi formulele conexe, pentru cele mi importnte legi le fizicii clsice. Lege de conservre impulsului. Impulsul unui sistem izolt de puncte mterile se conservă: p sistem m v i i i const.. Lege
Διαβάστε περισσότεραMĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE ŞI NEELECTRICE I
Constntin Hrj MĂSAEA MĂMLO ELECTCE Ş NEELECTCE Curs nginerie Energetică n NVESTATEA TEHNCĂ GH. ASACH AŞ Fcultte de nginerie Electrică, Energetică şi nformtică Aplictă CPNS. POCESL DE MĂSAE.... Conţinutul
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραTit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT
Tit Tihon CNRV Romn FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE Nr. crt 5 6 7 8 9 0 Nr. crt Nr. crt Crcteristici vizibile observte PUNCTAJ ACORDAT preciere D+ Nu Observţii privind preciere folosire mnulului
Διαβάστε περισσότεραIntegrale generalizate (improprii)
Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότερα5.6. Funcţii densitate de probabilitate clasice
Elemente de sttistică 5.6. Funcţii densitte de probbilitte clsice 5.6.. Introducere L or ctulă eistă un număr mre de funcţii msă de probbilitte şi funcţii densitte de probbilitte ce crcterizeză diferite
Διαβάστε περισσότεραEL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE
ONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE EL-nesss.r.l. ondenstorele sunt destinte imunttirii fctorului de putere si filtrrii rmonicilor superiore in retelele de medie tensiune. Dielectricul este de tip ll-film impregnt
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραTEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE
TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE 35 TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE Obiective: Deinire principlelor proprietăţi mtemtice le uncţiilor, le itelor de uncţii şi le uncţiilor continue Deinire principlelor
Διαβάστε περισσότεραAxiomele geometriei în plan şi în spańiu
xiomele geometriei în pln şi în spńiu 1 xiomele geometriei în pln şi în spńiu unoştinńele de geometrie cumulte în clsele gimnzile pot fi încdrte într-un sistem logic de propozińii mtemtice: xiome, definińii,
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ
CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ În teori Integrlei definite numită şi Integrl Riemnn, s- urmărit c, l numite funcţii rele de o vriilă relă, dte pe mulţimi din R, după o schemă
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότεραÎNCĂLZIREA MATERIALELOR DIELECTRICE
Aplicţi 9 ÎNCĂLZRA MATRALLOR DLCTRC. robleme generle le încălzirii cpcitive Orice mteril ielectric (izolnt in punct e veere electric) se polrizeză cân este introus într-un câmp electric, cee ce se truce
Διαβάστε περισσότεραCURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR
CURS 10+11 MECANICA CONSTRUCŢIILOR Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu CINEMATICA SOLIDULUI RIGID In cadrul cinematicii punctului material s-a arătat ca a studia mişcarea unui punct înseamnă a determina la
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραControl confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραAnexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols
LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols. Scopul lucrării În practica industrială apar frecvent probleme privind sinteza compensatoarelor în cazul unor instalaţii relativ simple, caracterizabile
Διαβάστε περισσότεραTEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραCINEMATICA RIGIDULUI
CNEMATCA GDULU CNEMATCA CPULU GD CNEMATCA CPULU GD 8.. Elementele generle le mişcării corpului rigid 8.. Problemele cinemticii corpului rigid Corpul rigid este un element importnt în tehnică şi semnifică
Διαβάστε περισσότεραProbleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότερα1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune
.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este
Διαβάστε περισσότεραsin d = 8 2π 2 = 32 π
.. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],
Διαβάστε περισσότεραGABRIEL GH. JIGA CULEGERE DE TESTE GRILĂ DE REZISTENȚA MATERIALELOR PENTRU EXAMENE ȘI CONCURSURI
GRIE GH. JIG CUEGERE DE TESTE GRIĂ DE REZISTENȚ MTERIEOR PENTRU EXMENE ȘI CONCURSURI Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor CUVÂNT ÎNINTE După cum este binecunoscut, disciplin Rezistenţ mterilelor
Διαβάστε περισσότερα. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
Διαβάστε περισσότερα