Analiza predictiva. Presupune realizarea de estimari asupra evolutiei viitoare a fenomenelor de marketing, utilizand ca metode de lucru:
|
|
- Θάλεια Βουρδουμπάς
- 8 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Aalza predcva
2 Aalza predcva Presupue realzarea de esmar asupra evolue voare a feomeelor de markeg, ulzad ca meode de lucru: Aalza serlor damce (uvaraa) Regresa (bvaraa sau mulvaraa) lara; logsca; Modelarea. hperbolca;
3 Crer de clasfcare ale aalze predcve Gradul de cuprdere la care se face prevzuea: vel de produs (marca); vel de grup de produse (le sau gama); vel de uae ecoomca; vel de ramura de acvae; velul ecoome aoale (prevzue macro ecoomca); Ara geografca clusa procesul de prevzue: vel local; vel regoal; vel aoal; vel eraoal.
4 Crer de clasfcare ale aalze predcve Orzodul de prevzue poae f: scur (o peroada/ a); medu (paa la 5 peroade/a); lug (pese 5 peroade/a); Ale crer: Precza rezulaelor (prevzu caave s calave); Tpul de dae ulzae; Cosderarea flueelor uor facor perurbaor (meode edogee s exogee);
5 Laurle Markov Meoda laurlor Markov repreza o modalae de prevzue cu ulae lmaa, ce u presupue c exsea ue ser croologce, c exsea ue asocer. Propreaea Markov: sarea voare depde doar de sarea prezea s de o marce a probablalor de schmbare a sar (sarea voare u depde de sar recue) vorul ese codoal depede de recu. Probablaea ue aume sar de a depde de sarle aeroare: P ( s k s, s, K, s k ) P ( s k s k )
6 Laurle Markov Probablaea ue săr poae f calculaă cu ajuorul urmăoare formule: P(s P(s P(s, s k k, K, s s s k k ) P(s )P(s )P(s, s k Peru a def laţul Markov rebue specfcae : probablaea de razţe: probablaea ţală: k k, K, s s s k, s, K, s k ) K ) K P(s π k )P(s s, s )P(s a j P(s s P ( s ) j ), K, s ) k )
7 Laurle Markov Marcea probablalor de raze ese alcaua pe baza probablale de rasformare (schmbare a sar) a fecare varable: Exemplu: ulzarea clasca markeg evolua coe de paa (marcea probabla de raze ese alcaua pe baza uu dcaor de loalae / raze a respodelor peru o auma marca). Pe paţa şampoaelor dermao cosmece exsă re produse (006): Selegel, T gel ş Nzoral, cu coele de paa: Selegel 5% Ducray 35% Nzoral 40%
8 Laurle Markov Idcele de loalae. Selegel Ducray Nzoral 0,85 0,75 0,8 Probablale de raze (cumparaor care s vor schmba sampoul lua urmaoare): Produsul părăs Selegel Reoreăr Ducray Nzoral Selegel x Ducray 0.5 x 0.0 Nzoral x
9 Laurle Markov Marcea probablalor de raze. 0, , ,8 Selegel 5 0, , * 0,05 Coele de paa la : 30,5 Selegel 30,5% Ducray 3,75% Nzoral 36,75%
10 Aalza serlor damce Cuoscua leraura de specalae s sub deumrea de aalza serlor de mp. Presupu ulzarea uor dae sorce (regsrar ale evolue uu feome mp). Repreza cea ma facla meoda (logsc s maemac) de realzare a prevzulor. Prevzuea ava: peroada urmaoare varabla vesgaa s va pasra velul acual: P + Y
11 Meoda modfcar proceuale Meoda modfcăr proceuale (MMP) urmăreşe să evalueze schmbarea proceuală a varable îre peroade succesve de mp. P MMP + + Y 0 ude: MMP repreza meda modfcăr proceuale peru prmele peroade, ar Y 0 ese valoarea observaă d prma peroada a varable prevzoae.
12 Meoda modfcar proceuale Exemplu: Presupuad u volum al desfacerlor (vazar) peru berea Tuborg prmele 6 lu ale aulu coform abelulu de ma jos, se vor esma vazarle d lua ule. Lua Iauare Februare Mare Aprle Ma Iue Vazar (hl)
13 Meoda modfcar proceuale Exemplu: Presupuad u volum al desfacerlor (vazar) peru berea Tuborg prmele 6 lu ale aulu coform abelulu de ma jos, se vor esma vazarle d lua ule. MMP Y Y MMP Y ule (7 )
14 Meoda modfcar proceuale moble Meoda modfcăr proceuale moble (MMPM) are u grad ma mare de precze deca MMP s ese ulzaa cazul care se observa ede (red ur) dae. MMPM presupue calculul prealabl al dclor care exprmă modfcarea proceuală a varable de la o peroadă la ala. De asemeea, presupue calculul prealabl al medlor moble ale schmbarlor proceuale (MPM), dupa formula: MPM Y Y Y + Y Y Y Y Y Y
15 Meoda modfcar proceuale moble Meoda modfcăr proceuale moble (MMPM) presupue ulzarea formule de prevzue: P + ( MMP ) Y + Peru peroada m care urmeaza celor peroade observae (dae sorce), formula se rasforma dupa: P MMP Y m + + m Y
16 Meoda medlor moble Meoda medlor moble (MM) ese ulzaa auc cad se dorese acordarea ue mporae (greua) superoare observalor recee dr u se de dae sorce, faa de cele de la cepuul seulu. Prevzule se fac asupra uu se de valor ajusae (eorece), care locuesc erme al a sere croologce, deermae cu ajuorul formulu: Y ˆ L L - - L presupuea alegerea uu erval de refera L (L < ), la velul carua se vor rapora calculele peru deermarea medlor moble. Se recomada ca L < 8. Y
17 Meoda medlor moble Peru o sere de aplca, se po ulza s dae voare, meoda fd ceraa pe o auma valoare. I aces fel, meoda u prevede evolua uleroara a feomeulu, c valorle asepae, coform red urlor presupuse de valoarle observae. Meoda se bazeaza pe propraea mede armece de compesare a erorlor, dmuad asfel fluea osclalor perodce. Srul obu repreza redul s refleca eda comua, geerala a sere croologce.
18 Meoda medlor moble Exemplu: aalza vazarlor (mloae EURO) luare ale URBB Bucures. Peroada Valor observae ,5 7, 6,8 6,3 6 6,6 7,4 7,8 Valor prevzoae (L5) 6,5 6,9 7, 6,8 6,6 6,6 6,6 6,8 Meoda de calcul: 5 P 3 Y ( ,5) 6, P 4 Y ( ,5 + 7,) 6, P5 Y ( ,5 + 7, + 6,8) 7, 5 5 3
19 Meoda medlor moble Prevzuea se face asupra seulu de dae ajusa, ulzad meode de aalza a serlor damce la alegere (MMP, MMPM, ec.). Meda moble a schmbarlor proceuale (MPM) peru seul de valor ajusae dupa meoda medlor moble ese: MPM Y Y Y + Y Y Y Y Y P MMP Y ˆ Y ˆ 0 3 Y
20 Meoda velar expoeale Meoda velar expoeale ese ma precsa deca meodele aeroare. La radul e, creaza posblaea ca cele ma recee observa sa fe luae î calcul cu poder ma mar. P + αy + ( α)p presupuea alegerea uu coefce de velare α (0 < α < ), valoarea acesua fd sabla fe pr ulzarea medlor moble, fe pr cercar, urmaa de evaluarea acuraee serlor de valor prevzoae (suma paraelor valorlor rezduale).
21 Meoda velar expoeale Exemplu: aalza vazarlor (mloae EURO) luare ale URBB Bucures. Vom aalza re coefce: α 0,5; α 0,33; α 0,5; P 0,5 6 + ( 0,5) 5 Peroada Valor observae ,5 7, 6,8 6,3 6 6,6 7,4 7,8 Prevzue (α0,5) 5 5,5 6,75 6,9 6,7 6,9 6,9 6,6 6,3 6,4 6,9 7,4 Prevzue (α0,33) 5 5,33 6, 6,48 6,49 6,73 6,75 6,6 6,4 6,47 6,78 7, Prevzue (α0,5) 5 5,5 5,94 6, 6,8 6,5 6,58 6,5 6,38 6,44 6,68 6,96
22 Meoda velar expoeale Valorle asepae peru peroada urmaoare: 7,6 mloae (α 0,5); P 3 0,5 7,8 + ( 0,5) 7,4 7,34 mloae (α 0,33); 7,6 P 3 0,33 7,8 + ( 0,33) 7, 7,8 mloae (α 0,5); 7,34 P 3 0,5 7,8 + ( 0,5) 6,96 Pe care o vom alege? 7,8
23 Meoda velar expoeale Meoda velar expoeale duble (Meoda Brow) ese recomadabla auc cad sera damca poseda î cofguraa sa o eda lara. Necesa doar u mm de 3 valor sorce peru a f mplemeae (sa acuraeea e ese flueaa drec de dmesuea sere sorce ulzae). presupuea ulzarea a do vecor de velare damca α s β (0 < α, β < ).
24 Meoda velar expoeale Peru prevzoarea ue valor uleroare k momeulu acual (), se ulzeaza formula: ude: ar P α + + k a P P β P k - β ( ) P P α α ( α ) P P α X + ( α ) P P α P +
25 Meoda velar expoeale Meoda velar expoeale cu do paramer (Meoda Hol) ese ma flexblaa deca meoda Brow, ruca perme velarea ede folosd u parameru dfer de cel al sere damce ţale. Necesa doar u mm de 3 valor sorce peru a f mplemeae (sa acuraeea e ese flueaa drec de dmesuea sere sorce ulzae). presupuea ulzarea a 3 coefce de velare damc α, β s γ (0 < α, β, γ < ). Meoda ese ulzaa peru a deerma red ul evolue feomeulu, ar pe baza acesua velul uleror al varable prevzoae.
26 Meoda velar expoeale Serle asocae meode Hol au forma: ude α repreza o cosaa subuara asocaa velulu al al sere, β ese u dce asoca redulu sere, ar ε ese asoca erorlor (flueelor) aleaor. T repreza red ul (evolua) asoca sere de valor sorce observae, calcula dupa formula: T P (α + β)t + γ(p - - P - ε ) + ( γ ) P
27 Meoda velar expoeale Prevzuea valorlor, coform meode Hol, presupue ulzarea formule: P αy + ( α)(p + T ) I cazul care seul de dae ese clus s u facor de sezoalae, se ulzeaza meode velar expoeale sezoere a lu Wers. Prevzuea cu ajuorul acese meode se bazeaza pe formula: ( P b m ) S L m P + + m +
28 Meoda velar expoeale Sezoalaea modelul Wers ese esmaa cu ajuorul formule: ude ( ) S β P Y β S + ( ) ( ) T γ P γ P T + ( )( ) T P α T Y α P + +
29 Alegerea meode de prevzue adecvaa Seleca modelulu de prevzue adecva ese realzaa pr compararea valorlor rezduale (deume s varaa eexplcaa), dupa formula: SS E (y y ˆ ) daca meoda ulzaa ese perfeca, auc SS E 0. Alerav, se poaa ulza abaerea mede absolua (AMA) asocaa fecare meode de prevzue: AMA y y ˆ
30 Alegerea meode de prevzue adecvaa Exemplu: prevzuea vazarlor peru a a peroada: MMP Brow Hol Wers Aul X Y ε Y ε Y ε Y ε Ia,8 0, 0,3 0,3 Feb,5,3 0,,7 0,,8 0,3,5 0 Mar 3,,8 0,4 3,3 0, 3,4 0, 3, 0, Apr 3,0,9 0, 3, 0, 3, 0, 3, 0, Ma 4,0 3,8 0, 3,8 0, 3,8 0, 3,7 0,3 Iu 4,5 4,6 0, 4,6 0, 4,4 0, 4,4 0, Iul 5,0 5, 0, 4,8 0, 4,8 0, 5,0 0 Aug 4,8 5,0 0, 5,3 0,5 5,0 0, 5, 0,3 Sep 5,3 5,5 0, 5,5 0, 5, 0, 5, 0, Oc 6,0 5,7 0,3 5,6 0,4 5,8 0, 5,5 0,5
31 Alegerea meode de prevzue adecvaa Suma paraelor valorlor rezduale, respecv abaerea mede absolua: SS E (y y ˆ ) AMA y y ˆ MMP Brow Hol Wers SS E 0,5 0,6 0,47 0,47 AMA, 0, 0, 0,7
32 Modele auoregresve (AR) Modelele auoregresve repreza o varaa uvaraa a regrese lare, care valoarea curea ese esmaa ulzad ua sau ma mule valor aeroare ale sere (ser croologce). Modelul AR: Y ˆ δ + α Y + α Y α Y + ude p repreza ordul de auoregrese (velarea expoeala repreza u model AR de ord ), δ ese u dce asoca red ulu sere, ar ε ese asoca erorlor (flueelor) aleaor. δ ( - p α ) Y - p - p ε
33 Modele auoregresve (AR) Box & Jeks au demosra ca ua dre cele ma efcee modalae de rezolvare a modelelor auoregresve ese pr ulzarea medlor moble (Movg Averages MA). Varaele meode Box Jeks: ARMA ulza peru ser saoare (ser cu propreaea ca meda s varaa u se modfca semfcav mp pracc, o sere de p Brow, care u exsa red s sezoalae). ARIMA ulza peru ser damce ( I ve de la Iegrae).
34 Modele auoregresve (AR) Meoda Box Jeks presupue recerea pr 3 faze peru deermarea modelulu ulza prevzue:. Idefcarea modelulu. Esmarea paramerlor modelulu 3. Valdarea modelulu I geeral, peru realzarea ue auoregres efcee, su recomadae ser croologce lug u auor recomada mm 50 de observa, al char 00.
35 Modele auoregresve (AR) Idefcarea modelulu: Damcaea ue ser (modelul ARMA sau ARIMA) ese deermaa ulzad u grafc de auocorelae, care va prezea sezoalae cazul care grafcul ese couu
36 Modele auoregresve (AR) Idefcarea modelulu: Grafcul de auocorelae repreza pe abcsa recerea mpulu, ar pe ordoaa coefceul de auo corelae corespuzaor, calcula dupa formula: R h N h (Y Lle (valorle) de demarcae peru auocorelae su calculae dupa formula (α corespude probabla de garaare a rezulaelor): Y )(Y σ ± α + h Y )
37 Modele auoregresve (AR) Idefcarea modelulu: Modelul ARMA (fara sezoalae s red): ( p α L ) Y ( + β L )ε Modelul ARIMA (ser damce): q ( p d α L ( ) - L) Y ( + β L )ε q
38 Modele auoregresve (AR) Idefcarea modelulu: esmarea paramerlor α s β ervalul [ ;] se realzeaza pr aproxmare (recomadabl cu u program sasc, ge SPSS); L repreza vecorul prmlor paramer esma peru o sere croologca smpla sau care clude sezoalae (operaorul de lag). Esmarea paramerlor modelulu: paramer p s q su esma cu ajuorul grafculu de auocorelae (valoarea maxma a lu α (probablaea de garaare a rezulaelor) peru care coefce de auocorelae u depasesc valoarea prag). paramer α su esma pr aproxmare, folosd meoda celor ma mc parae (recomadabl cu u program sasc, ge SPSS);
39 Modele auoregresve (AR) Idefcarea modelulu: esmarea paramerlor α s β ervalul [ ;] se realzeaza pr aproxmare (recomadabl cu u program sasc, ge SPSS); L repreza vecorul prmlor paramer esma peru o sere croologca smpla sau care clude sezoalae (operaorul de lag). Esmarea paramerlor modelulu: paramer p s q su esma cu ajuorul grafculu de auocorelae (valoarea maxma a lu α (probablaea de garaare a rezulaelor) peru care coefce de auocorelae u depasesc valoarea prag). paramer α su esma pr aproxmare, folosd meoda celor ma mc parae o lare (recomadabl cu u program sasc, ge SPSS).
40 Modele auoregresve (AR) Valdarea paramerlor modelulu: Se realzeaza pr esarea poeze ule ca valorle rezduale su depedee, vecorul acesora avad o mede s o varaa edfere semfcav sasc mp. I cazul care paramer u su valda, rebue reve la pasul. Valoarea esul Sude asoca paramerlor modelulu ese: z c α s Z Z c Z : se accepa poeza ula (paramerul NU ese vald); alfel, se accepa poeza alerava (paramerul ese vald); α
41 Modele auoregresve (AR) Exemplu: prevzuea vazarlor peru a a peroada: Aul Ia Feb Mar Apr Ma Iu Iul Aug Sep Oc Y (Vazar ml. $) 0 4 4, ,5 9 0
42 Modele auoregresve (AR) Valoarea coefcelor de grad 3, esmaa de care SPSS: δ 0,934 α 0,534 α 0,398 α 3,06 Ecuaa de auoregrese deve asfel: Y ˆ - 0, , 534 Y 0, 398 Y +, 06 Y Y ˆ δ + α Y + α Y α Y p - - p ε - 3
43 Modele auoregresve (AR) Peru peroada vom avea: Y ˆ -0, , , ,06 8,5,8 Tesarea semfcae paramerlor: α 3, 06 z c 3, 8 s α 0, peru α0,05 z,96 > z c > z > poeza alerava va f accepaa (paramerul ese vald)
44 Modele auoregresve (AR) Tesarea semfcae paramerlor: α 0, 398 α 0, 534 z c, 005 z c, 684 s 0, 396 s 0, 37 α peru α0,05 z,96 > z ( 0,96) z c (,005) z (,96) > poeza ula va f accepaa (paramerul NU ese vald) Y ˆ - 0, 934 +, 06 Y Y ˆ -0,934 +,06 8,5 8,7 α - 3
45 Aalza auocorelae Tesul Durb Waso ecesa calculul paramerulu d, dupa formula: d T ( U ˆ T U ˆ U ˆ ) Daca d<d L sau d>d T, auc ese accepaa poeza ula (d L s d T su luae d abelele asocae esulu Durb Waso). Tesul Geary ese de aura eparamerca s are ca puc de plecare calculul umarulu schmbarlor de sem sera valorlor rezduale δ. Daca δ m < δ < δ max (abelae), auc poeza ula ese accepaa.
46 Regresa Regresa repreza o clasa semfcava de meode de prevzue, care valoarea ue varable (deuma depedea) ese prevzoaa folosd valorle alor varable (depedee), de ale care valor depde. Depedea varable prevzoae rebue demosraa, ulzad u coefce de corelae (corelaa rebue sa fe cel pu mede, dar se recomada ulzarea corelalor puerce sau foare puerce).
47 Regresa Formele regrese: fuce de umarul de varable ulzae: bvaraa (o sgura varabla depedea); mulvaraa (doua sau ma mule varable depedee); fuce de forma relae dre varable (defcaa cu ajuorul aalze grafce): lara; logsca; polomala; rgoomerca;
48 Regresa lara Regresa lara bvaraa: y a + bx
49 Regresa lara Paramer regrese (meoda celor ma mc parae): paa (b): ermeul lber (a): ) x ( x y ) )( x ( x y b x b y a
50 Meoda regrese mulple Perme aalza relae lare dre o varabla depedea s ua sau ma mule varable depeede Obecv: explcarea s prevzuea varae varable depedee fuce de covaraa e cu varablele depedee. Y ˆ α + β ˆ X + ˆ + + ˆ + + β X... β X... β X Paramer β su esma ulzad meoda celor ma mc parae (u model cu varable va avea evoe de perech de dae sorce peru screrea uu ssem de ecua). Exemplu: cererea de buur/servc (depedea) fuce de facor deerma (veur, cfra de afacer, pre, ec.) ˆ
51 Meoda regrese mulple Meoda celor ma mc parae peru o regrese lara de gradul : ) x x ( - x x ) x x ( y ) (x - x ) y (x β ) x x ( - x x ) x x ( ) y (x - x ) y (x β x β β x y α
52 Meoda regrese mulple Esmarea semfcae sasce a paramerlor ese ulzaa peru a se verfca fapul ca varaa varable depedee u ese daoraa amplar (evemeelor aleaoare), c ese rezulaul varae uea sau ma mulor varable depedee. Realzaa cu ajuorul esulu Sude, care umarul de grade de lberae al valor eorece (abelae) se deerma cu coform: Nvelul de semfcae ( velul de cofdea)/
53 Meoda regrese mulple Esmarea semfcae sasce a paramerlor ese ulzaa peru a se verfca fapul ca varaa varable depedee u ese daoraa amplar (evemeelor aleaoare), c ese rezulaul varae uea sau ma mulor varable depedee. Realzaa cu ajuorul esulu Sude, care umarul de grade de lberae al valor eorece (abelae) se deerma cu coform: Nvelul de semfcae ( velul de cofdea)/
54 Meoda regrese mulple Tesarea semfcae (reprezeava) paramerlor de regrese: c β s β β ± s ˆ β T, j Eroarea sadard a uu parameru esma araa cu ca poae sa vareze acesa jurul valor sale ca urmare a eror aleaoare. j j
55 Meoda regrese mulple Tesul F ese ulza peru a deerma semfcaa reprezeavaea) varae varable depedee explcaa de varaa varablelor depedee cosderae. Ulzeaza formula: F c ( Y ˆ ( Y ˆ Y ( ) Y )(k k ) )
56 Meoda regrese mulple Coefceul (raporul) de corelaţe mulplă R repreza gradul care varablele depedee, per asamblu, explca varaa varable depedee. Ulzeaza formula: R y, x, x,..., x k ( y ˆ ) y ( y y )
57 Meoda regrese mulple Peru a puea caracerza proporţa varaţe varable depedee daoraă varaţe seulu de varable varable depedee ale modelulu se calculează coefceul de deermare mulplă R (păraul raporulu de corelaţe mulplă), care araă proporţa d varaţa oală a varable Y care ese explcaă de varablele depedee X, X,...Xk. Î afara coefceţlor de corelaţe mulplă, î aalza corelaţe dre varable se ma po calcula ş coefceţ de corelaţe parţală, ce caracerzează esaea legăur dre două varable, î poeza că celelale varable rămâ cosae
58 Meoda regrese mulple Exemplu: Esmarea velulu vazarlor de elefoae moble plecad de la suprafaa comercala a magazulu s umarul de asse de vazare. Vâzăr (bucăţ) Număr vâzăor (persoae) Suprafaţa comercală
59 Meoda regrese mulple Ssemul de 3 ecuaţ smulae cu 3 ecuoscue, peru deermarea esmaorlor α, β ş β ese. α β α + β x + β x + β x + β x x x + + β x x β x x y x x y y 0α + 75β + 368β α + 43β + 67β α + 67β β 5754
60 Meoda regrese mulple Dupa rezolvarea ecuae vom obe: β 0, ; β 0,04437; α 4,709098; Ŷ 4,703 +0,97X + 0,04X Coefceul de corelae mulpla ese: R ( y ˆ y ) y, x, x,..., x k ( y y ) 0,989085
61 Meoda regrese mulple Valorle rezduale: Y ŷ y ε y ŷ (y ŷ), , , ,5869 0, , , , , , , , , ,0498, , , , , , , , , , , , , ,859044
62 Meoda regrese mulple Valdaea valorlor prevzoae: F ( Y ˆ ( Y ˆ Y ( ) k ) c Y )(k ) 57,7556 Valoarea abelaa a lu F peru o probablae de garaare a rezulaelor de 95% s 5 de grade de lberae: 3,3 > F c 57,7 > F 3,3 > se accepa poeza alerave (valoarea coefceulu de corelae mulpla ese semfcav dfera de zero), dec regresa ese valda.
63 Aalza mulcolara Colaraea repreza relaa lara dre doua varable depedee ale uu model. Prezea sa poae duce la dsorsu seroase ale paramerlor modelulu. Sugeraa de prezea erorlor sadard mar sau de sesvaea exageraa a paramerlor. Evdeaa ulzadu se cele re ese Farrar s Glauber.
64 Prmul es Farrar s Glauber Se bazeaza pe compararea marce de corelae a modelulu cu marcea uae, cu ajuorul esulu χ χ c ((m 6 ) + 5) lde[z Valoarea eoreca a lu χ se regasese abelele sasce ale repare χ, cosderadu se /(m )(m ) grade de lberae. Daca χ > χ, auc se cocluzoeaza ca exsa mulcolarae la velul modelulu (regrese) aalzae. T Z]
65 Al dolea es Farrar s Glauber Perme defcarea varablelor cel ma afecae de colarae Se bazeaza pe compararea marce de corelae a modelulu cu marcea uae, cu ajuorul esulu Fsher. F c (r ( ) (m m )) Valoarea eoreca a lu F se regasese abelele sasce ale repare Fsher, cosderadu se m+ s m grade de lberae. Daca F c > F, auc se cocluzoeaza ca poeza orogoala re varablele depedee u ese accepaa.
66 Al relea es Farrar s Glauber Perme sablrea semfcae sasce a coefcelor de corelae Coefce de corelae parala re X s X j se deerma pe baza formulu: r j Apo se calculeaza valoarea esulu Sude dupa formula: j r j r r Daca j >, auc se cocluzoeaza ca poeza ula ese respsa. j r (m ) ( r jj j )
Sondajul statistic- II
08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte
Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu
METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA
METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE Auor: Dénes CSALA Crcuul R-L sere în regm ranzoru Se conseră un crcu orma nr-un rezsor e rezsenţă R ş o bobnă e nucvae L
Licență 2015 CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE
UIVERSITATEA DI CRAIOVA Faculaea de Ecoome ș Admrarea Afacerlor Programul de ud: Sacă ș Prevzue Ecoomcă Lceță 5 CUOŞTIŢE DE SPECIALITATE Dcplele cupre î volum ECOOMETRIE SODAJ ŞI ACHETE STATISTICE DEMOGRAFIE
Universitatea POLITEHNICA din Bucureş ti FIABILITATEA, MENTENABILITATEA Ş I DISPONIBILITATEA PRODUSELOR MATERIALE MANAGEMENTUL CALITĂŢII.
Uversaea POLITEHNICA d Bucureş Capolul 4 FIABILITATEA, MENTENABILITATEA Ş I DISPONIBILITATEA PRODUSELOR MATERIALE 4.. NOŢ IUNI PRIVIND DEPENDABILITATEA PRODUSELOR Cocepul de depedablae. Coform sadardulu
ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE
ANALIZA SPECRALĂ A SEMNALELOR ALEAOARE. Scopul lucrăr Se sudază caracerzarea în domenul recvenţă a semnalelor aleaoare de p zgomo alb ş zgomo roz ş aplcaţle acesea la deermnarea modulelor răspunsurlor
CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.
Cap PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METODE GENERALE DE CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î aces paragraf vom reamii oţiuea de primiivă, proprieăţile primiivelor şi meodele geerale de calcul ale acesora Defiiţia
9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL
9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas
www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont
w. ww lua so ab me lar m.co t me la sit po dis ion du c, bli pu via lar ca do w. ww me.co m, de la ion nta t do cu me on t ed hn iqu tec les en ce s, rι fιr ma rq ue se t lo go s, so nt la pr op riι tι
Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. dr. Gabriela-Victoria ANGHELACHE Lector univ. dr. Florin Paul Costel LILEA
Metode ş procedee de ajustare a datelor pe baza serlor croologce utlzate î aalza tedţe dezvoltăr dfertelor dome de actvtate socal-ecoomcă Prof. uv. dr. Costat ANGHELACHE Uverstatea Artfex/ASE - Bucureșt
Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
Fiabilitatea şi indicatori pentru măsurarea nivelului acesteia. Suport de curs master MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008
Fablaea ş ndcaor penru măsurarea nvelulu acesea Supor de curs maser MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008 Fablaea repreznă o caracerscă calavă a produselor, fnd asocaă, în general, produselor de naura mjloacelor
Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
STATISTICA INTERVALE DE INCREDERE VERIFICAREA IPOTEZELOR
CURSUL II STATISTICA INTERVALE DE INCREDERE VERIFICAREA IPOTEZELOR STATISTICĂ ATEATICĂ ŞI BIOSTATISTICĂ Saca maemacă ee rcala alcaţe a eore robablăţlor Procedeele ace coau, î eeţă, î elaborarea uor coclu
METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE
METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A 0. LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE Asura feomeelor de masă studate de statstcă acţoează u umăr de factor rcal ş secudar, eseţal ş eeseţal, sstematc ş îtâmlător, obectv ş subectv,
8. Alegerea si acordarea regulatoarelor
8. Alegerea s acordarea regulaoarelor Elemenele care caracerzează un regulaor auoma ş pe baza cărora se po compara înre ele dferele regulaoare, în scopul aleger celu ma adecva p, sun urmăoarele: naura
Program: Statistică descriptivă
nveseşe în oamen! Proec cofnanţa dn Fondul Socal European prn Programul Operaţonal Secoral Dezvolarea Resurselor Umane 7 3 Axa prorară Educaţa ş formarea profesonală în sprjnul creşer economce ş dezvolăr
Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Curs 3. Biostatistica: trecere in revista a metodelor statistice clasice
Curs 3. Bostatstca: trecere revsta a metodelor statstce clasce Bblo: W.Ewes, G.R. Grat Statstcal methods boformatcs, Sprger, 005 Cap. -3, cap.5 Structura Teste de asocere (depedeță) Teste de cocordață
VII.3.5. Metode Newton modificate
Meode de Opmzare Curs 4 VII.3.5. Meode Newon modfcae În ulmul algorm prezena în cursul recu în suaţa în care hessana Hf(x ) nu era pozv defnă se folosea drep drecţe de deplasare v = - f(x ) specfcă meode
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
STATISTICĂ MARINELLA - SABINA TURDEAN LIGIA PRODAN
MARINELLA - SABINA TURDEAN LIGIA PRODAN STATISTICĂ STATISTICĂ CUPRINS Captolul NOŢIUNI INTRODUCTIVE... 5. Momete ale evoluţe statstc... 5. Obectul ş metoda statstc... 5.3 Noţu fudametale utlzate î statstcă...
cele mai ok referate
Permur www.refereo.ro cele m o refere.noue de permure. Fe A o mulme f de elemee, dc A{,, 3,, }. O fuce becv σ:aàa e umee permure ubue de grdul. P:Numrul uuror permurlor de ord ee egl cu!..produul compuere
Analiza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
2. Metoda celor mai mici pătrate
Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
E C O N O M E T R I E (Abordări speciale)
E C O N O M E T R I E (Abordăr specle C U P RI N S Iroducere Alz regresolă GeerlăŃ Meod celor m mc păre8 Meod celor m mc păre, eemplu relz 9 4 Evlure semfcńe ecuńe de regrese lră ş coefceńlor e 5 Modelul
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
TEMA 12 SERII DE TIMP
TEMA SERII DE TIMP Obiecive Cunoaşerea concepelor referioare la seriile de imp Analiza principalelor meode de analiză şi prognoză cu serii de imp Aplicaţii rezolvae Aplicaţii propuse Cuprins Concepe referioare
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale
Sema.Iegaea ecațlo deețale Resosabl: Maela Vasle maela.a.vasle@gmal.com Cosm-Șea Soca cosm.soca9@gmal.com Obecve Î ma acge aces laboao sdel va caabl să: ezolve ssem de eca deeale dee meode. să ezolve obleme
Statistica matematica
Statstca matematca probleme de dfcultate redusa ) Dtr-o popula e ormal repartzat cu dspersa ecuoscut se face o selec e de volum. Itervalul de îcredere petru meda m a popula e cu dspersa ecuoscut s s este
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate
Y CURS 0 Regresa lară - aproxmarea ue fuct tabelate cu o fucte aaltca de gradul, pr metoda celor ma mc patrate 30 300 90 80 70 60 50 40 30 0 y = -78.545x + 33.4 R² = 0.983 0 0. 0.4 0.6 0.8. X Fe o fucţe:
Analiza univariata a datelor
Aalza uvarata a datelor Chestu orgazatorce Nota: Exame fal (mart, 13 ma): 70% Proect semar: 30% Suport curs: Cătou I. (coord.), Băla C., Dăeţu T., Orza Gh., Popescu I., Vegheş C., Vrâceau D. "Cercetăr
CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.
CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte
Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa
Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,
Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare
IV6 Sseme de ecuţ lre IV6 Defţ Noţ Ssemele de ecuţ lre erv prope î oe domele memc plce Î uele czur, ele pr î mod url, d îsăş formulre proleme Î le czur, ssemele de ecuţ lre rezulă d plcre uor meode umerce
Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Teoria aşteptării- laborator
Teora aşteptăr- laborator Model de aşteptare cu u sgur server. Î tmpul zle la u ATM (automat bacar care permte retragerea de umerar s alte trazacţ bacare electroce) avem î mede 4 de cleţ pe oră, adcă.4
Metode Numerice de Rezolvare a Ecuațiilor Diferențiale
Curs - Meode Numerce de Rezolvare a Ecuațlor Derențale Aplcaț în Ingnera Elecrcă As. Dr. ng. Levene CZUMBIL Laboraorul de Cerceare în Meode Numerce Deparamenul de Elecroencă Ingnere Elecrcă E-mal: Levene.Czumbl@em.ucluj.ro
2. Sisteme de ecuaţii neliniare
Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub
Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ
Curs 9 Teorema limiă cerală 9 Teorema limiă cerală Euţ Teorema Limiă Cerală TLC) ese ua dire cele mai imporae eoreme di eoria probabiliăţilor Iuiiv, orema afirmă că suma uui umăr mare de v a idepedee,
VII. STATISTICĂ 7.1. INDICATORII TENDINŢEI CENTRALE Mărimile medii Media aritmetică
VII STATISTICĂ 7 INDICATORII TENDINŢEI CENTRALE 7 Mărmle med Meda velurlor dvduale ale ue varable (caracterstc) statstce este epresa stetzăr îtr-u sgur vel reprezetatv a tot ceea ce este eseţal, tpc ş
def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA
LUCRARE DE LABORATOR NR. MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA. OBIECTIVELE LUCRARII Isusrea uor otu refertoare la: - eror
Curs 3. Spaţii vectoriale
Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Noţiuni de verificare a ipotezelor statistice
Noţu de verfcare a potezelor statstce Verfcarea potezelor statstce este legată de compararea dfertelor poteze asupra ue populaţ statstce (ş u asupra uu eşato) cu datele obţute pr îcercăr expermetale Dacă
CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE
CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale
Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode
Productia (buc) Nr. Salariaţi Total 30
Î vederea aalze productvtăţ obţute î cadrul ue colectvtăţ de salaraţ formată d 50 de persoae, s-a extras u eşato format d de salaraţ. Datele refertoare la producţa zle precedete sut prezetate î tabelul
1. Modelul de regresie
. Modelul de regrese.. Câteva cosderete de ord geeral La fel ca ş î multe alte dome, î domeul ecoomc ş î partcular î cel al afacerlor se îtâlesc deseor stuaţ care presupu luarea uor decz, care ecestă progoze
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D
ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x
SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β
SERII RDIOTIVE. IETI DEZITEGRĂRILOR Sr radoacvă- ansamblu d lmn radoacv car drvă unl dn all prn dzngrăr α ş β ca rzula al lg ransmuaţ radoacv -prn dzngrar α, numărul d masă scad cu 4 unăţ ş numărul aomc
METODE DE OPTIMIZARE. Lucrarea 8 1. SCOPUL LUCRĂRII 2. PREZENTAREA TEORETICĂ 2.1. METODA CELOR MAI MICI PĂTRATE 2.2. COEFICIENTUL DE CORELAŢIE
Lucrarea 8 METODE DE OPTIMIZARE. SCOPUL LUCRĂRII Prezetarea uor algort de optzare, pleetarea acestora îtr-u lbaj de vel îalt î partcular, C ş folosrea lor î rezolvarea uor problee de electrocă.. PREZENTAREA
Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
3. INDICATORII STATISTICI
3. INDICATORII STATISTICI 3.. Necestatea folosr dcatorlor statstc. Idcator statstc prmar. Idcator statstc dervaţ Am văzut că obectul de studu al statstc îl costtue feomeele ş procesele de masă. Acestea
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
2. CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE (CAN)
MEE Cap.: Coveoae Aalog-Numece. CONVERTOARE ANALOG-NMERICE (CAN)! Fe o esue [ 0, ef ), > 0 poae f epezeaă cu ajuoul ue se de pue de foma: ef ef, { 0,}! îseamă că poae f epezea, î pcpu, exac, î apo cu ef,
8.3. Estimarea parametrilor
8.3. Estmarea parametrlor Modelarea uu feome aleatoru real, precum trafcul ofert de o sursă formaţoală, ue reţele de comucaţ, îseamă detfcarea uu model probablstc, M, varablă aleatore sau proces aleatoru,
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â
rs r r â t át r st tíst P Ó P ã t r r r â ã t r r P Ó P r sã rs r s t à r çã rs r st tíst r q s t r r t çã r r st tíst r t r ú r s r ú r â rs r r â t át r çã rs r st tíst 1 r r 1 ss rt q çã st tr sã
ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR
CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5
Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Το άτομο του Υδρογόνου
Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.
Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea