METODE DE DIAGNOSTICARE A PLASMEI
|
|
- Θεοδόσιος Κοντολέων
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 S.D.Anghl Fizica lasmi şi alicaţii Caitolul VIII METODE DE DIAGNOSTICARE A PLASMEI Duă cum ris chiar din dfiniţia stării d lasmă, a st un mdiu foart comlx, cu mult grad d librtat ntru comonntl i şi cu mulţi aramtri car trbui luaţi în considrar atunci când s intnţionază laborara unui modl fizic sau matmatic. Măsurara aramtrilor fizici ai stării d lasmă într-o maniră clară, rcisă şi mai als rroductibilă st o oraţiun xtrm d dificilă. Est aroa imosibilă măsurara sau dtrminara cu xactitat a tuturor mărimilor fizic car caractrizază o lasmă. Evoluţia în tim şi saţiu a uni lasm oat fi caractrizată numai cu un anumit grad d incrtitudin doarc unl rocs voluază xtrm d raid. Aici utm să xmlificăm instalaţia d lasmă focalizată în car lasma îşi modifică într-un intval d tim foart scurt atât oziţia în saţiu, cât şi valoril unor aramtri caractristici (dnsitata d lasmă, tmraturil comonntlor). P lângă forma, dimnsiunil şi localizara lasmi, rzintă intrs o sri întragă d alţi aramtri car o caractrizază: concntraţia, tmraturil cintic al comonntlor, tmraturil d xcitar, ionizar, rotaţional, vibraţional tc., conductibilitata trmică, tnsorul dilctric, rzistivitata, frcvnţa d ciocnir, frcvnţa d lasmă, radiaţia lasmi, coficintul d absorbţi radiativă, stabilitata sau instabilitata, tc. Acastă mar varitat d aramtri caractristici imlică şi o mar divrsitat d mtod d măsurar sau dtrminar a lor. Mtodl rin car s ralizază acst dtrminări sunt cunoscut sub dnumira d mtod d diagnosticar. În gnral, mtodl d diagnosticar s ot clasifica în mai mult catgorii, dintr car amintim: (1) mtod otico-sctral; () mtod lctric; (3) mtod d radiofrcvnţă şi (4) mtoda smnallor ntrmic. În lucrara d faţă n rounm să facm doar o rzntar a câtorva dintr l, fără rtnţia d a l uiza, doarc lor l sunt ddicat lucrări car s ocuă doar d diagnosticul lasmi. 8.1 Mtod otico-sctral Duă cum sugrază şi dnumira acsti clas d mtod d diagnosticar, a s bazază radiaţia lctromagntică a lasmi, radiaţi car curind un sctru foart larg d lungimi d undă: radiaţii X, ultraviolt, vizibil sau chiar radiaţii în gama radio sau micround. Poat că rima mtodă d diagnosticar a 149
2 Caitolul VIII Mtod d diagnosticar a lasmi lasmi a fost ca fotografică, rin car s-au utut dtrmina forma, oziţia şi zonl caractristic al lasmi. Cu timul anilor, mtodl au voluat şi s-au divrsificat şi robabil că voluţia lor va continua măsura dzvoltării thnologiilor modrn Diagnosticul sctroscoic Acastă mtodă d diagnosticar s bazază folosira mtodlor sctroscoii otic cu ajutorul cărora s analizază linii şi bnzi d misi în scial în domniil ultraviolt şi vizibil. Dacă lasma s află la chilibru trmodinamic local (LTE) misia sctrală a i st ractic indndntă d rorităţil articullor comonnt şi a st dscrisă d lga corului ngru a lui Planck. Pntru a uta dtrmina tmratura lasmi ar trbui să facm măsurători absolut al nrgii radiat d lasmă în unitata d intrval sctral, ca c st ractic imosibil. D aca, mtodl sctroscoic s bazază măsurători rlativ al unor mărimi sctroscoic. Mtoda invrsii linii sctral ncsită o sursă sctrală adiţională, cu tmratura d cor ngru mai mar dcât ca a lasmi. Ea st alicabilă lasmlor rlativ rci cum ar fi flacăra, arcul lctric sau lasma culată caacitiv. Sursa sctrală adiţională trbui să fi calibrată, ntru a s cunoaşt cu xactitat tmratura corsunzătoar uni anumit intnsităţi d misi la o anumită lungim d undă. Princiiul acsti mtod st rzntat în Fig.8.1. Fig.8.1 Princiiul invrsii linii sctral. Enrgia totală misă la o anumită lungim d undă d sursa calibrată oat fi modificată rin rglara tmraturii sursi (modificara intnsităţii curntului d alimntar). Dacă tmratura sursi T s st mai mică dcît tmratura lasmi T, atunci radiaţia sursi st absorbită d lasmă şi misia lasmi st mai mică dcât fără sursă (misi st sctrul continuu). În momntul în car T s = T, întraga radiaţi misă d sursă st absorbită d lasmă, din misia lasmi disar radiaţia cu lungima d undă studiată şi sctrul continuu nu st altrat. Dacă T s > T, o art din radiaţia sursi st absorbită d lasmă, rstul o travrsază şi linia atomică aar ca o absorbţi st sctrul continuu. În momntul în car linia d misi s transformă într-o lini d absorbţi, tmratura lasmi st gală cu a sursi Una dintr mtodl folosit scară largă ntru dtrminara tmraturilor d xcitar nivl atomic, vibraţional sau rotaţional st ca car s bazază măsurara intnsităţilor rlativ al liniilor sctral d misi atomică, rsctiv al liniilor din bnzil vibraţional sau rotaţional. 150
3 S.D.Anghl Fizica lasmi şi alicaţii Evidnt, ultiml două mtod s ot alica doar în cazul lasmlor car au în comoziţia gazului matri rimă şi gaz molcular. Lga lui Boltzmann xrimă raortul oulaţiilor a două nivl m şi n al unui atom sau ion, nivl car au ondril statistic g m şi g n şi nrgiil intrn - E m şi -E n (limita continuumului st E = 0): Em En m g m = (8.1) n g n N N In gnral s rfră utilizara otnţiallor d xcitar al nivllor m şi n (V xc = 0 ntru nivlul fundamntal), rlaţia (8.1) dvnind: Vm Vn V nm N m gm N g g m g = = (8.) n n n Dacă N st numărul total d articul şi N 1 st oulaţia nivlului fundamntal (ntru car V 1 = 0), atunci: V V3 Vm N 1 = = N N i g1 + g + g g m +... (8.3) i g1 Exrsia din arantză rrzintă funcţia d artiţi, B(T), a ansamblului d articul: BT ( ) = g (8.4) i i V i Din rlaţiil (8.1), (8.3) şi (8.4) s obţin următoara xrsi ntru oulaţia nivlului m (în rlaţia (8.1) s va considra n = 1): V m N N BT g m = m (8.5) ( ) Intnsitata radiaţii fotonic mis la tranziţia d nivlul m nivlul n (m n) va fi dată d rlaţia: I = N A hν = mn m mn nm m m N BT g A h mn ν ( ) V nm (8.6) în car A mn st robabilitata d misi sontană, iar h st constanta lui Planck. Dat fiind dificultăţil xrimntal car aar în măsurara intnsităţilor absolut al radiaţiilor mis d un ansamblu d articul, rcum şi cl lgat d valuara numărului total d articul, N, şi a funcţii d artiţi, B(T), rlaţia (8.6) nu oat fi utilizată ca atar ntru dtrminara tmraturii uni comonnt a lasmi. Ea stă însă la baza unor mtod xrimntal d dtrminar a tmraturii. 151
4 Caitolul VIII Mtod d diagnosticar a lasmi Dtrminara tmraturii d xcitar din intnsitata rlativă a radiaţii sctral s bazază xrimara raortului intnsităţilor absolut a două radiaţii cu frcvnţ difrit, mis d aclaşi sistm d articul: I mn N m Amn hνnm = (8.7) I N A hν q q q Dacă s xrimă raortul N m /N, d o art din rlaţia (8.7) şi d alta din rlaţia (8.), s obţin rlaţia: I I mn q A A q mn ν ν q nm gm = g Vm V (8.8) Logaritmând acastă rlaţi şi xrimând otnţiall d ionizar în V, s obţin rlaţia: lg I g A mn q ν q 5040 = ( Vm V) (8.9) I q gmamn ν nm T în car rodusl d forma ga sunt robabilităţi d tranziţi şi l sunt tablat (ca d altfl şi otnţial d xcitar) ntru divrs scii atomic. Dacă acst informaţii sunt accsibil, atunci, măsurând intnsităţil şi lungimil d undă a două radiaţii fotonic al acliaşi scii atomic, rlaţia (8.9) oat fi folosită ntru dtrminara tmraturii d xcitar lasmi. Din xrinţa d ână acum s-a constatat că mtoda ofră rzultat acctabil numai dacă V m - V 1V. Dtrminara tmraturii d xcitar din rrzntara grafică Boltzmann. Dacă în loc d robabilităţil d tranziţi ga s folossc forţl (tăriil) oscilatorilor, f, într car xistă rlaţia: nm gmamn = 8 π ν gnf 3 nm (8.10) mc atunci, rlaţia (8.6) dvin: 3 V m Imnc 8π Nh g f m BT = 3 (8.11) n nmνnm ( ) Dacă în acastă rlaţi s trc d la frcvnţl radiaţiilor la lungimil lor d undă şi aoi s logaritmază, ţinându-s cont d rfrinţa ntru xrimara otnţialului în V, s obţin xrsia: I mnλ 3 nm 5040 lg = const. g f T V m (8.1) n nm 15
5 S.D.Anghl Fizica lasmi şi alicaţii Fig.8. Drata Boltzmann ntru dtrminara tmraturii. Măsurîndu-s intnsităţil şi lungimil d undă al radiaţiilor mis d o sci atomică din lasmă şi cunoscându-s cllalt mărimi car aar în rlaţia (8.1), s oat rrznta grafic trmnul din stânga al rlaţii în funcţi d otnţialul d xcitar (Fig.8.). Acst grafic st o drată, din anta căria s oat dtrmina tmratura scii rsctiv conform rlaţii: T = 5040 K (8.13) tgβ Analiza sctroscoică a liniilor d misi oat furniza o sri d informaţii util dsr aramtri lasmi şi rorităţil i. Astfl, din dsicara liniilor sctral datorată fctului Stark s ot dtrmina intnsităţil câmurilor lctric în difrit zon al lasmi sau concntraţiil d ioni car gnrază câmuri lctic intns. Cl mai ronunţat fct Stark st rznt în lasml car conţin atomi hidrognoizi. Un alt fct din car s ot obţin informaţii st lărgira linii sctral. În funcţi d mcanismul rin car ar loc acst rocs (lărgira naturală, lărgira Dolr, lărgira datorată intracţiunilor dtrminat d câmuril lctric din lasmă tc.) s ot dtrmna dnsităţil d ioni, vitza d drift a lasmi sau tmratura ionică. Din măsurara radiaţii d frânar (Brmsstrahlung) misă d lctroni s ot calcula tmraturil şi dnsităţil lctronilor. Din măsurători d absorbţi în lasmă a radiaţii luminoas s ot dtrmina concntraţiil articullor nutr, cu condiţia ca radiaţia incidntă să corsundă uni tranziţii rzonant a nutrilor. Toat mtodl otico-sctral dscris antrior (cu xcţia mtodi bazat absorbţia luminii) nu rsuun intracţia dirctă cu lasma şi d aca l intră în catgoria mtodlor asiv Mtod lasr 153
6 Caitolul VIII Mtod d diagnosticar a lasmi Mtoda fascicullor lasr st o mtodă d diagnosticar activă doarc, ca şi mtoda bazată absorbţia luminii, rsuun o rturbar a stării iniţial a lasmi. Probabil că ca mai folosită dintr mtodl bazat intracţia radiaţiilor otic cornt şi monocromatic st intrfromtria otică. Cu ajutorul i s oat dtrmina concntraţia articullor lasmi fără a fi ncsară cunoaştra tmraturii i. În Fig.8.3 st rzntată schma d rinciiu a instalaţii intrfromtric d ti Mach-Zhndr. Fig.8.3 Intrfromtrul Mach-Zhndr. S sursă lasr; L 1,L lntil; O 1,O 4 oglinzi smitransarnt; O,O 3 oglinzi cu rflxi totală; F filtru intrfrnţial; E cran. Indicl d rfraţi al lasmi, n r, dfinit ca raortul dintr vitza d fază în vid şi vitza d fază în lasmă a radiaţii luminoas st: ω 1 n r = (8.14) ω Dacă frcvnţa radiaţii luminoas st mult mai mar dcât frcvnţa d lasmă ω ω ), atunci indicl d rfracţi s oat aroxima rin rlaţia: ( nr ω 1 (8.15) ω şi, ţinând sama d xrsiil frcvnţlor d lasmă şi a radiaţii lasr, rlaţia (8.15) dvin: n λ nr 1 = (8.16) 8π c ε m o 154
7 S.D.Anghl Fizica lasmi şi alicaţii în car λ st lungima d undă a radiaţii lasr. Dacă lungima drumului gomtric străbătut d fascicolul lasr rin lasmă st l, atunci dlasara a figurii d intrfrnţă, car st o mărim măsurabilă, va fi: l( n 1) = r (8.17) λ Înlocuind xrsia (8.16) în rlaţia (8.17) s obţin o rlaţi d forma: = const. lλ (8.18) n Cunoscând dimnsiunil gomtric al lasmi şi lungima d undă a radiaţii lasr şi măsurând dlasara figurii d intrfrnţă dtrminată d rznţa lasmi, din rlaţia (8.18) s oat calcula dnsitata d lctroni n. Există şi alt fct otic baza cărora s ot dtrmina unii aramtri ai lasmi. Astfl, xistnţa gradinţilor d concntraţi a articullor din lasmă dtrmină modificara dircţii d roagar a fascicolului lasr (fctul schlirn ). Astfl, într variaţia concntraţii şi variaţia razi d curbură r a traictorii fascicolului lasr xistă rlaţia: r n = sinϕ (8.19) r n în car ϕ st unghiul d dvir al fascicolului lasr. Din măsurara unghiului d rotaţi θ a lanului d olarizar a radiaţii incidnt în rznţa unui câm magntic longitudinal (fct Faraday) ca urmar a unui arcurs d lungim l rin lasmă: θ = const. λ B l (8.0) s oat dtrmina dnsitata d lctroni n. n 8. Mtod lctric 8..1 Vizualizara voluţii în tim a unor aramtri ai lasmi Unl dintr mtodl d măsură folosit în circuitl lctric şi lctronic ot fi folosit şi ntru măsurara unor aramtri şi mărimi caractristic al lasmi. În Fig.8.4 Est rzntat un inch-z îmrună cu cîtva dintr acst mtod. Plasma st rodusă rin închidra întrruătorului raid S urmată d dscărcara uni batrii d condnsatori d înaltă tnsiun şi caacitat mar. În incinta d dscărcar s va rodoc o lasmă sub forma unui cilindru gol, car îşi va micşora raza foart raid, lasma voluând sr axul i. Cu ajutorul circuitlor rzntat în figură ot fi urmărit voluţiil în tim al curntului rin dscărcar, tnsiunii dintr lctrozi şi câmului magntic gnrat d curnţii din lasmă. 155
8 Caitolul VIII Mtod d diagnosticar a lasmi Cntura Rogowski (R) st un transformator d curnt d formă toroidală, cu diamtrul torului D 1 şi având N 1 sir cu diamtru d 1. Duă cum s oat obsrva, rin cntrul i trc conductorul d alimntar a unuia dintr lctrozii dscărcării. Când rin acsta trc un curnt tranzitoriu cu intnsitata momntană i, tnsiuna lctromotoar indusă în cntură va fi: u R dφ d i d 1 µ o π 1 = N = N = const dt dt D 1 1. π 1 4 di dt (8.1) Acastă tnsiun st intgrată d circuitul R 1 C 1 şi aoi st alicată circuitul d dflxi vrticală o osciloscoului O 1. Tnsiuna măsurată cu osciloscoul st roorţională cu intnsitata curntului rin lasmă şi oat fi urmărită voluţia lui în tim. Smnalul bază d tim ntru toat cl tri osciloscoa st dclanşat sincron d cătr un imuls rovnit d la întrruătorul raid S, în momntul închidrii. Fig.8.4 Urmărira voluţii în tim a unui inch-z. Rzistnţl R 3 şi R 4 formază un divizor d tnsiun, astfl încât osciloscoul O va fi vizualizată voluţia în tim a tnsiunii într lctrozii car mnţin lasma. Cu M a fost notată sonda magntică folosită ntru unra în vidnţă a câmului magntic din lasmă sau din aroira i. Ea st o bobină cu N sir cu diamtru d. Variaţia intnsităţii curntului rin lasmă va gnra un câm magntic variabil car, la rândul său, va induc la bornl sondi o tnsiun lctromotoar dată d rlaţia: 156
9 S.D.Anghl Fizica lasmi şi alicaţii u M dφ d d π = N = N B = const dt dt. 4 db dt (8.) Acastă tnsiun st intgrată d cătr circuitul R C, astfl încât osciloscoul O va monitoriza voluţia în tim a inducţii magntic în unctul în car s află lasma. Dacă sonda magntică st astfl orintată încât să fi snsibilă la comonnta tangnţială, B θ, a câmului magntic, atunci tnsiuna indusă în a va fi nulă ână în momntul în car stratul conductor d lasmă va trc rin locul în car s află a. 8.. Mtoda sondlor lctric Ida d a folosi un mic lctrod mtalic introdus într-un anumit unct din lasmă ntru dtrminara unor aramtri intrinsci ai lasmi îşi ar robabil origina în thnicil folosit ntru dtrminara surafţlor chiotnţial din lctroliţi. In anul 194 Langmuir şi Mott-Smith au rous o thnică riguroasă d sondă car, ultrior, a dvnit una dintr cl mai folosit ntru diagnosticara lasmlor. Sonda Langmuir-Mott-Smith st un mic lctrod mtalic car oat ava formă lană, sfrică sau cilindrică, introdus într-un anumit unct al lasmi şi căruia i s alică o difrnţă d otnţial lctric faţă d unul din lctrozii tubului d dscărcar. Condiţia snţială car trbui să o îndlinască o sondă st aca d a nu dvni un lmnt rturbator ntru lasmă, adică rznţa i să nu modific aramtrii şi comortara acstia (d xmlu să nu dvină un al trila lctrod al dscărcării). Dacă s lucrază în anumit condiţii d rcauţiun, ot fi obţinut situaţii în car sonda dtrmină numai o rturbaţi locală şi limitată a lasmi, fără a afcta mărimil c trbui dtrminat. Folosira sondi dvin astfl una dintr uţinl mtod car rmit dtrminara locală a mărimilor d intrs în fizica lasmi, cum ar fi: dnsitata şi tmratura urtătorilor d sarcină (lctroni, ioni), otnţialul lctric al lasmi, otnţialul rţilor tubului, câmul lctric, distribuţia saţială a otnţialului, distribuţia nrgtică a urtătorilor d sarcină. Dacă sonda s introduc în coloana ozitivă a uni dscărcări lctric în curnt continuu, atunci schma d olarizar a lctrozilor tubului şi a sondi st ca rzntată în Fig.8.5, în car E a şi E s sunt surs d tnsiun continuă rglabilă. Cu V A, V S şi V P au fost notat otnţiall faţă d catod al anodului, sondi şi rsctiv lasmi. Dacă otnţialul lasmi s raortază la otnţialul anodului, atunci difrnţa U o =V P -V A mai st cunoscută şi sub dnumira d otnţial saţial. D asmna, difrnţa U=V S -V A st otnţialul sondi faţă d otnţialul anodului şi a oat fi măsurată cu ajutorul voltmtrului V. Cu ajutorul rlaţiilor d mai sus oat fi xrimată difrnţa dintr otnţialul sondi şi otnţialul lasmi -V=V S -V P =U-U o car st o mărim car nu oat fi măsurată dirct. Dar, doarc U o st constant (dacă E a s mnţin constant şi 157
10 Caitolul VIII Mtod d diagnosticar a lasmi sonda nu rturbă lasma), rzultă că V = U, variaţi car oat fi măsurată xrimntal. Fig.8.5 Schma lctrică ntru ridicara caractristicii d sondă. Potnţialul sondi, V S, oat fi făcut mai mar, mai mic sau chiar gal cu otnţialul lasmi, V P, astfl încât utm aranja ca sarcinil lctric car sunt transortat la sondă să fi numai ioni ozitivi, numai lctroni sau să fi şi lctroni şi ioni ozitivi. Mrgând acastă id, nu st gru să n dăm sama că intnsitata curntului d sondă, I S, st datorată fi ionilor ozitivi, fi lctronilor, fi amblor tiuri d urtători d sarcină. Dndnţa funcţională a intnsităţii curntului din circuitul d sondă, I S, d tnsiuna U (sau tnsiuna V) oartă dnumira d caractristică voltamrică d sondă (Fig.8.6). Rrzntara sub forma I S =f(v) st idntică din unct d vdr al asctului curbi, cu dosbira că origina axi U s mută la nivlul linii unctat. Fig.8.6 Caractristica uni sond siml. Rgiuna AB a caractristicii d sondă st rgiuna ionică, în car otnţialul sondi st ngativ faţă d cl al lasmi (d obici câtva sut d 158
11 S.D.Anghl Fizica lasmi şi alicaţii volţi). In acastă situaţi, ionii ozitivi din lasmă sunt acclraţi cătr sondă iar lctronii sunt frânaţi, astfl încât la curntul d sondă articiă doar rimii. Atunci când sonda st utrnic ngativată, în jurul i s formază un strat d sarcină saţială ozitivă car va dtrmina aariţia saturaţii curntului d sondă. La tnsiuni d ngativar mai mici, stratul d sarcină saţială s diminuază, şi o art din lctroni (ci cu nrgi cintică mai mar) vor înving otnţialul rtardant din saţiul lasmă-sondă, contribuind şi i la formara curntului d sondă. Est cazul orţiunii BC a caractristicii d sondă, numită rgiuna curntului ionic şi lctronic. Astfl s va obţin situaţia în car, dşi otnţialul sondi faţă d lasmă st ngativ, totuşi curntul d sondă va fi nul (unctul N) doarc lctronii din lasmă sunt mai nrgtici dcât ionii. Dacă s micşorază şi mai mult ngativara sondi faţă d lasmă, ractic întrgul curnt d sondă s va datora lctronilor, obţinându-s orţiuna CD a caractristicii d sondă, numită şi rgiuna curntului lctronic. Când otnţialul sondi dvin ozitiv faţă d otnţialul lasmi, în jurul acstia s formază o sarcină saţială ngativă car cranază sonda, dtrminând saturara curntului d sondă (rgiuna EF). Obţinra acsti orţiuni d caractristică cal xrimntală st o roblmă dificilă car dind utrnic d gomtria sondi. Pntru dtrminara aramtrilor lasmi s folossc în gnral toat cl atru rgiuni al caractristicii d sondă. Datorită fatului că lucrara d faţă îşi roun doar familiarizara cu mtoda în cauză, rcum şi condiţiilor concrt d fctuar a xrimntului, în tratara noastră vom ala doar la rgiuna curntului lctronic (CDEF) a caractristicii d sondă. In gnral, dacă urtătorii d sarcină au o distribuţi maxwlliană a vitzlor, Langmuir a arătat că ntru oric ti d urtători şi oric ti d sondă, intnsitata curntului în circuitul d sondă, în cazul câmurilor lctric rtardant, st dat d cuaţia: V I = ja s (8.3) în car A s st aria sondi, - sarcina lctronului, V - otnţialul sondi raortat la otnţialul lasmi, k - constanta lui Boltzmann, T - tmratura comonnti ntru car s calculază curntul d sondă, iar j st dnsitata curntului d articul datorat mişcării dzordonat a acstora şi st dat d rlaţia: j= n (8.4) πm în car n şi m sunt dnsitata d articul, rsctiv masa uni articul din scia rsctivă. In cazul orţiunii CD a caractristcii din Fig.8.6, curntul d sondă s datorază în rincial lctronilor car s dlasază în câmul rtardant din saţiul lasmă-sondă şi, din combinara rlaţiilor (8.3) şi (8.4), rzultă: 159
12 Caitolul VIII Mtod d diagnosticar a lasmi I = An s πm V Logaritmând xrsia rcdntă s obţin: (8.5) V ln I = const. (8.6) Fig.8.7 Dci, având în vdr fatul că cuaţia (8.6) rrzintă o drată cu anta / şi că V = U, tmratura lctronilor oat fi calculată baza dndnţi lni = f(u), (Fig.8.7), cu ajutorul rlaţii: U 1 T = = (8.7) k ln I s ktgα D rmarcat fatul că, doarc în calcul intrvin logaritmul natural al valorii curntului d sondă, st indifrnt în c unităţi s măsoară acsta. Doar mărimil, k şi U trbui măsurat în aclaşi sistm d unităţi. Din roicţia axa U a unctului d intrscţi a rlungirilor orţiunilor rctilinii CD şi EF (Fig.8.6) s obţin otnţialul saţial, U o, al lasmi. Când U=U o, V=0 şi, din intrscţia roicţii susamintit cu caractristica d sondă s obţin curntul I o corsunzător lui V=0. Punând V=0 şi I =I s =I o în cuaţia (8.5), s obţin: I = A n o s πm (8.8) din car, cunoscând aria sondi şi tmratura lctronilor calculată din rlaţia (8.7), s oat dtrmina dnsitata lctronilor, n, în zona d lasmă invstigată. 8.3 Mtod d radiofrcvnţă şi micround 160
13 S.D.Anghl Fizica lasmi şi alicaţii Duă cum am arătat în Caitolul III lasmi aflat într-un câm lctric altrnativ i s oat atribui o imdanţă lctrică comlxă car-i confră atât un comortamnt rzistiv (disiativ), cât şi unul ractiv. Comortamntul ractiv oat fi inductiv sau caacitiv, în funcţi d tiul d lasmă gnrată. Pornind d la acastă ralitat, oricări lasm în curnt altrnativ i s oat asocia o schmă lctrică chivalntă având în comonnţa sa rzistnţ, bobin şi condnsatori. Valoril rzistnţi, inductanţi şi caacităţii dind d unii dintr aramtrii lasmi: dnsităţil d ioni şi lctroni, frcvnţl d ciocnir al articullor din lasmă, dimnsiunil gomtric al zonlor lasmi tc. El ot fi dtrminat folosind mtodl consacrat d măsură în curnt altrnativ, dintr car cl mai utilizat sunt mtodl d unt. Acsta s folossc mai als ntru lasml gnrat la rsiuni mici. Fig.8.8 Atnuara şi absorbţia rzonantă în lasmă. GS gnrator d smnal; AE antnă d misi; AR antnă d rcţi; R - rctor Pntru lasml ntru car dnsităţil d lasmă sunt curins într şi 10 m -3 şi frcvnţl d lasmă s află în domniul Hz (domniul undlor milimtric şi microundlor) s folossc mtod d măsurar scific acstor tiuri d und. Una dintr acsta s bazază unra în vidnţă a ragului frcvnţi d roagar a oscilaţiilor d micround rin lasmă. Exrimntul st schiţat în Fig.8.8. Frcvnţa oscilaţiilor gnratorului d smnal st rglabilă şi a st balată ână când rctorul nu mai rimşt smnal. În acst momnt ω = ω şi ar loc absorbţia rzonantă a undlor lctromagntic. Ţinând cont că într frcvnţa d lasmă şi dnsitata d lasmă xistă rlaţia f = 9 n, din condiţia d rzonanţă s oat calcula dnsitata lasmi. Mtoda dă rzultat bun mai als în cazul lasmlor omogn. În cazul lasmlor car rzintă variaţii al dnsităţii, dacă fascicolul d micround întâlnşt în drumul său o zonă d lasmă cu o dnsitat car dăşşt valoara critică, transmisia dvin nulă chiar dacă dnsitata lasmi înaint şi duă acastă zonă st mai mică. Est clar că într-o astfl d situaţi rzultatul măsurătorilor st viciat. O altă mtodă car s bazază transmisia microundlor rin lasmă st intrfromtria d micround. Instalaţia xrimntală (Fig.8.9) st asmănătoar cu ca folosită în cazul dtcţii absorbţii rzonant, cu dosbira că s mai adaugă o a doua cal d transmisi sr rctor a unui smnal d 161
14 Caitolul VIII Mtod d diagnosticar a lasmi micround (d rfrinţă), cal car conţin un atnuator şi un dfazor, ambl calibrat. Pntru ca roagara rin lasmă să aibă loc st ncsar ca ω ω. Fig.8.9 Intrfrnţa d micround. A atnuator; D dfazor. Dacă grosima stratului d lasmă străbătut d radiaţia d micround st l, atunci difrnţa d fază dintr cl două smnal rcţionat st: π l l c π ω ϕ = = 1 l = ( nr 1) l T c ct (8.9) v v c und v st vitza microundlor rin lasmă iar n r st indicl d rfracţi al i. Indicl d rfracţi al lasmi st dat d rlaţia: ω 1 n r = (8.30) ω astfl încât difrnţa d fază dintr cl două smnal va ava xrsia: ω ω ϕ = 1 l c 1 (8.31) ω Folosind mtoda intrfromtrii d micround s fac două sturi d măsurători: în absnţa lasmi şi în rznţa i. În absnţa lasmi, amlitudina şi faza smnalului d rfrinţă s rglază astfl încât smnalul total la rctor să fi nul. Prznţa lasmi va dtrmina dfazara smnalului transmis rin a faţă d smnalul d rfrinţă. Dacă rglajl cala smnalului d rfrinţă rămân nschimbat faţă d cazul în car lasma ra absntă, atunci rctorul va înrgistra un smnal nnul. Prin rglara atnuării şi a fazi smnalului d rfrinţă s va găsi situaţia în car smnalul total înrgistrat d rctor st nul. Cunoscând dfazajul, din rlaţia (8.31) s oat dtrmina frcvnţa d lasmă iar din xrsia acstia s calculază concntraţia lasmi. Dacă lasma st nomognă, concntraţia lasmi astfl calculată va fi o concntraţi mdi. 16
15 S.D.Anghl Fizica lasmi şi alicaţii Proagara undlor lctromagntic rin lasmă s fac cu atnuar, conform rlaţii: ω ω ν cω k = 1+ i c ω (8.30) ω cω 1 ω k fiind numărul d undă. Doarc coficintul ărţii imaginar a numărului d undă, k im, rrzintă atnuara unitata d lungim, din măsurara atnuării introdus d lasmă s oat dtrmina frcvnţa d ciocnir. Intrfromtria d micround st dosbit d utilă şi la monitorizara variaţii dnsităţii lasmlor nstaţionar. În Fig.8.10 st xmlificată o variaţi în tim a dnsităţii lasmi şi forma la dtctor a două smnal cu frcvnţl d 90 GHz şi 70 GHz. Fig.8.10 Influnţa variaţii în tim a dnsităţii lasmi asura roagării microundlor. La încutul voluţii în tim a lasmi dnsitata i st mică şi frcvnţa d lasmă st sub frcvnţa smnalului. P măsură c a crşt, işira dtctorului înrgistrază trcri succsiv rin zro, d ficar dată când dlasara fazi crşt cu π/. Când concntraţia ating o valoar ntru car ω = ω smnalul transmis rin lasmă st nul (absorbţi rzonantă) şi smnalul 163
16 Caitolul VIII Mtod d diagnosticar a lasmi la işira dtctorului va fi gal cu smnalul d rfrinţă. Aclaşi smnal s înrgistrază şi în intrvalul d tim în car concntraţia st mai mar dcât ca corsunzătoar absorbţii rzonant, doarc unda st arţial rflctată şi arţial absorbită d cătr lasmă. În momntul în car concntraţia lasmi scad din nou sub valoara corsunzătoar absorbţii rzonant, dtctorul va înrgistra din nou un smnal mai dstins. 164
Eşantionarea semnalelor
Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k =
Διαβάστε περισσότεραSenzorul Hall (1) m e (2) Astfel viteza de mişcare a unui electron este datorat forţei
Snorul all Snorul all Constructi, snorul all st o lăcuţă aralliiică foart subţir in matrial smiconuctor, urtător sarcini oiti şi ngati (lctroni şi goluri). Efctul all în lăcuţă in nu numai concntraţia
Διαβάστε περισσότεραI 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I
urs 5 4/5 ar ca scop sparara unui circuit complx in blocuri individual acsta s analiaa sparat (dcuplat d rstul circuitului) si s caractriaa doar prin intrmdiul porturilor (cuti nagra) analia la nivl
Διαβάστε περισσότερα2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII
2.CARACTERIZAREA GEERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două
Διαβάστε περισσότεραTeorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale
Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului
Διαβάστε περισσότερα2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII
2.CRCTERIZRE GEERLĂ RDIOCTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două fiind
Διαβάστε περισσότεραFizica Plasmei şi Aplicaţii Probleme
Fizica Plasmi şi Aplicaţii Problm. Exprimaţi valoara prsiunii atmosfric în difrit unităţi d măsură (N/m, Torr, mm Hg, atm) şi stabiliţi rlaţiil dintr l?. Calculaţi dnsitata unui gaz idal (în m - ) în următoarl
Διαβάστε περισσότερα10 Determinarea coeficientului de convecție termică la un fascicul de țevi
rmothnică Sintză lucrări d laborator 10 Dtrara coficintului d convcți trmică la un d țvi Lucrara d laborator rzintă modul în car s dtră coficintul d convcți trmică la un d țvi. Scoul lucrării st însuşira
Διαβάστε περισσότεραÎn spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ
PROBLMA 5 În spctrul d rotaţi al molculi HCl s-au idntificat linii spctral conscutiv cu următoarl lungimi d undă: λ 6.4 m; λ 69. m ; λ 8. 4 m ; λ 96. 4 ; λ. 6 m ; 4 5 a Prsupunând molcula un rotator rigid
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr. 2 VERIFICARILE METROLOGICE ALE MIJLOACELOR DE MASURARE
Lucrara d laborator nr. 2 VERIFICARILE METROLOGICE ALE MIJLOACELOR DE MASRARE 1. SCOPL LCRARII Scopul lucrarii îl rprzinta: cunoastra principallor mtod d vrificar mtrologica a unor mijloac d masurar, analogic
Διαβάστε περισσότεραSistem analogic. Sisteme
Sistm Smnall pot fi supus prlucrarii in scopul obtinrii unor alt smnal, sau al obtinrii unor paramtri ai acstora. Prlucraril s aplica unui smnal intrar x(t) si s obtin un alt smnal, isir, y(t). Moulara/moulara,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONARE-MEMORARE
II.4. CIRCUITE DE CALCUL ANALOGIC Capitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONAREMEMORARE III.1. CIRCUITE DE MULTIPLEXARE III.1.1. GENERALITĂŢI Un multiplxor analogic (MUX) st un bloc funcţional
Διαβάστε περισσότεραModele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice
Modl matmatic pntru îmbunătăţira calităţii sistmlor lctric Lct.univ.dr.ing. Ghorgh RAŢIU. Introducr Ţinând sama d tndinţl modrn al proictării sistmlor lctric (chipamntlor lctric) d înlocuir a uni proictări
Διαβάστε περισσότεραL4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte
L4. Măsurara rzistnţlor prin mtoda d punt. Obictul lucrării În prima part a lucrării s utilizază punta simplă (Whatston) ca mtodă d prcizi ridicată, pntru măsurara rzistnţlor cuprins într 0-0 0 Ω, ralizându-s
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada de Fizică Etapa pe judeţ 19 februarie 2012 Barem Pagina 1 din 8
Olimiada d Fiziă 9 fbruari Pagina din 8 Subit Parţial Puntaj subit a) E( t) E sin t E sin t ost E sin t E sin t E sin t Prin urmar, radiaţia inidntă st omusă din tri radiaţii monoromati, u ulsaţiil ω,
Διαβάστε περισσότερα6.4.Convecţia. unde T s -temperatura termodinamică a suprafeţei corpului solid, -temperatura termodinamică medie a fluidului, 6.
Trmothnică 77 6..Convcţia Convcţia căldurii st fnomnul lmntar d transfr trmic car s manifstă în mdii fluid şi la supafaţa d sparaţi a fazlor. Est caractristică mdiilor în mişcar, căldura fiind transportată
Διαβάστε περισσότεραLucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.
Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Facultata d Hidrothică, Godzi şi Igiria Mdiului Matmatici Suprioar, Smstrul I, Lctor dr. Lucia MATICIUC SEMINAR 9. Cap. V Şiruri şi srii d
Διαβάστε περισσότεραTERMOSTAT ELECTRONIC DIODA SENZOR
EPSCOM Rady Prototyping Colccţ ţia Hom Automation EP 0261... Cuprin Przntar Proict Fişa d Aamblar 1. Funcţionar 2 2. Schma 2 3. PCB 3 4. Lita d componnt 3 5. Tutorial dioda miconductoar 4 5 Rgimul trmic
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραCURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
CURS ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Obictiv: însuşira concptului d cont d profit şi pirdr; însuşira concptului d rntabilitat; dtrminara soldurilor intrmdiar d gstiun; stabilira
Διαβάστε περισσότεραFIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Bazele fizice ale mecanicii cuantice ş.l. d. Maius COSTACHE 1 BAZELE FIZICII CUANTICE Mecanica cuantică (Fizica cuantică) studiază legile de mişcae ale micoaticulelo (e -, +,...) şi ale sistemelo
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραMiliohmetru cu scală liniară şi citire analogică şi/sau digitală
Miliohmtru cu scală liniară şi citir analogică şi/sau digitală YO7AQM Laurnţiu CODREANU C.S.M. - Pitşti În practica radioamatorilor constructori s impun adsori ncsitata utilizării şi dsori a ralizării
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCapitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară
Mamaici spcial Problm c solţia apioll I EUAŢII DIFERENŢIALE Să d ingrz caţia difrnţială d ordinl înâi liniară g cos d Solţi: Ecaţia omognă aaşaă s: - g sa g d ln - ln cos ln sa Pnr rzolvara caţii cos nomogn
Διαβάστε περισσότεραPLASMA ŞI PARAMETRII EI
S.D.Anghl Fizica plasmi şi aplicaţii Capitlul I PLASMA ŞI PARAMETRII EI 1.1 C st stara d plasmă? Pntru că dfiniţi a acsti nţiuni nu st tcmai uşr d frmulat, vm da la încput câtva xmpl d stări al matrii
Διαβάστε περισσότεραVIII Subiectul 1:Fascinația apei
Olimpiada Națională d Fizică Timișoara 6 Proba tortică Pagina din V Subictul :Fascinația api A. La o fabrică d îmbutlir a api minral plat, apa cu dnsitata dpozitată în rzroar mtalic cu diamtru mar, prăzut
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα4.6. Caracteristicile motoarelor de curent continuu
Maşia lctrică d curt cotiuu 8D 017 4.6. Caractristicil motoarlor d curt cotiuu Pricipall caractristici al motoarlor d curt cotiuu sut: caractristica mcaică = ( M ) caractristica curtului = ( I i ) caractristica
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραLEGI CLASICE DE PROBABILITATE
7. LEGI CLASICE DE PROBABILITATE Fi (Ω, K, P u câmp d probabilitat şi f : Ω R, o variabilă alatoar. Am văzut că varibili f i s poat asocia o fucţi d rpartiţi F, cotiuă la stâga şi o fucţi caractristică
Διαβάστε περισσότερα5.7 Modulaţia cu diviziune în frecvenţă ortogonală
5.7 Modulaţia cu diviziun în frcvnţă ortogonală Transmisiuna datlor cu dbit mar prin modulaţia multinivl a unui purtător, p un canal cu distorsiuni d amplitudin şi d fază, st afctată d intrfrnţa simbolurilor.
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραFIZICĂ. Oscilatorul amortizat si oscilatorul fortat. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Oscilarul amriza si scilarul fra ş.l. dr. Marius COSACHE 3.4 Mişcara scilari amrizaă Oscilarii rali frţ d frcar > amliudina scilaţiilr scad în im Oscilar rsr k, PM d masă m şi frţă d frcar F f rrţinală
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραDETERMINAREA CONSTANTEI PLANCK DIN STUDIUL EFECTULUI FOTOELECTRIC EXTERN
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ ATOMICĂ ŞI FIZICĂ NUCLEARĂ BN-031A DETERMINAREA CONSTANTEI PLANCK DIN STUDIUL EFECTULUI FOTOELECTRIC EXTERN DETERMINAREA
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραComplemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.
Analiza matmatică clasa axi-a, problm rzolvat Complmnt tortic Limit d funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct d acumular a lui D; DfiniŃii al limiti DfiniŃia lim f = l, l R, dacă pntru oric vcinătat V
Διαβάστε περισσότερα3. ERORI DE MÃSURARE
6 Mtrologi, Stadardizar si Masurari 3.. Dfiira rorii d masurar 3. ERORI DE MÃSURARE Î practica, s obsrva ca îtotdaua valoara umrica rala a ui mari fizic masurat st difrita d valoara m idicata d aparatul
Διαβάστε περισσότερα2. JONCŢIUNEA pn. Fig. 2.1 Joncţiunea pn
JOCŢUE pn ntroducr Joncţiuna pn st rgiuna din vcinătata suprafţi d contact dintr două smiconductoar cu tip d conducţi difrit, una d tip p şi ata d tip n Linia d dmarcaţi dintr c două rgiuni s numşt joncţiun
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραMircea Radeş. Vibraţii mecanice. Editura Printech
Mirca Radş Vibraţii mcanic Editura Printch Prfaţă Lucrara s bazază p cursuril d Vibraţii mcanic prdat la Univrsitata Polithnica Bucurşti, la facultata I.M.S.T. (97-6), la cursul postunivrsitar d Vibraţii
Διαβάστε περισσότεραSeria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραFIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU. Soluţii, indicaţii, schiţe de rezolvare
FZCA CAPTOLL: LCTCTAT CNT CONTN Souţii, indicţii, schiţ d rzovr. răspuns corct c;. răspuns corct d; 3. răspuns corct b; 4. răspuns corct ; 5. răspuns corct c ( t nrgi ctrică) ; 6. răspuns corct ( putr
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραDifractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE ANALIZĂ ELASTO-PLASTICĂ DE ORDINUL AL II-LEA A STRUCTURILOR ÎN CADRE 2.1. INTRODUCERE
MEODE DE AAIZĂ EASO-PASICĂ DE ORDIU A II-EA A SRUCURIOR Î CADRE.. IRODUCERE Prin acctara mtoi stărilor limită ca mtoă roictar în majoritata courilor roictar a structurilor în car, şi ca urmar a zoltărilor
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραTIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α
TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLR Dzitgaa -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu şi a ui catităţi apciabil d gi Q Z X 4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7 V s îtâlşt
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότερα3 FUNCTII CONTINUE Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale Spaţiul euclidian R p. Pentru p N *, p 2 fixat, se defineşte R
3 FUNCTII CONTINUE 3.. Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale. 3... Saţiul euclidian R Pentru N *, fixat, se defineşte R = R R R = {(x, x,, x : x, x,, x R} de ori De exemlu, R = {(x, y: x, yr} R 3
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραCum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice
Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl
Διαβάστε περισσότεραCursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραEDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα