PROBLEME PROPUSE- SET4 Controlul interferenţei intersimbol. Criteriile lui Nyquist Transmisiuni codare corelativă.

Σχετικά έγγραφα
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1


Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza bivariata a datelor

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Curs 4 Serii de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

INTRODUCERE ÎN COMPRESIA DATELOR

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

MARCAREA REZISTOARELOR

Varianta 1

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Tema: şiruri de funcţii

Sisteme de ordinul I şi II

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Probleme rezolvate. = 1, frecvenţele: F

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Subiecte Clasa a VII-a

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

TEMA 10 TESTE DE CONCORDANŢĂ

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

8.4 Circuite rezonante RLC

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ Ediţia a XI-a, 6 7 MAI CLASA a IV-a

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

V O. = v I v stabilizator

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Densitatea spectrală de putere şi trecerea semnalelor aleatoare prin sisteme liniare

Subiecte Clasa a VIII-a

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

Curs 12. Intervale de încredere Intervale de încredere pentru medie în cazul σ cunoscut

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI"

Partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Integrala nedefinită (primitive)

DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. 1. Scopul lucrării Determinarea constantei implicate în seriile spectrale ale atomilor hidrogenoizi.

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Modelare si simulare _Seminar 1 SEMINAR 1

CULEGERE DE PROBLEME


Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Sisteme de conversie analog numerica

Transcript:

PROBLEME PROPUSE- SE4 Cotrolul iterfereţei itersimbol. Criteriile lui Nyquist rasmisiui codare corelativă. Problema Fie modelul adoptat petru trasmisia î bada de bază cu repartizarea filtrării ître emiţător şi receptor di figura SURSA EMIŢĂOR CANAL RECEPOR UILIZAOR S ( ω ) C ( ω ) U ( ω ) ( t) Fig.. ude (t) este zgomot alb, aditiv, gaussia, cu desitatea spectrală de putere 8 costată W ( ω ) =0 W/Hz. Datele trasmise sut biare, atipodale, egal probabile. Perioada de bit este de 0ms. Să se determie expresiile modulelor fucţiilor de trasfer ale emiţătorului şi receptorului dacă se impue caracteristica globală a sistemului de tip cosius ridicat cu α= şi puterea semalului la itrarea î caal P s =0µW. Caalul are fucţia de trasfer C( ) cos 4 ω ω =, 0 ω 4 Problema Fie u sistem de comuicaţie biar care trasmite date cu rata de 4800 biţi/s. Caalul are fucţia de trasfer C( ω ) = jω + 9600π şi este afectat de zgomot alb, aditiv, gaussia cu desitatea spectrală medie de putere W ( ω ) =0 W/Hz. Semalul recepţioat trebuie să fie de tip cosius ridicat, cu factorul de roll-off α=. Să se determie modulul fucţiilor de trasfer ale emiţătorului şi receptorului petru a obţie iterfereţa itersimbol ulă şi detecţie optimă la recepţie. Să se determie de asemeea valoarea raportului A/σ, eergia semalului trasmis şi puterea medie a acestuia dacă se impue o probabilitate de eroare la recepţie de 0-6 ( Q ( 0 6 ) = 4, 75 ). Se presupue o repartizare simetrică a caracteristicii ître emiţător şi receptor, costatele fiid alese astfel îcât caracteristicile celor două filtre să fie egale cu uitatea î origie.

Problema 3 Fie o trasmisiue biară î bada de bază a cărei caracteristică globală este de tip cosius ridicat cu α=. Caalul este caracterizat de zgomot aditiv cu desitatea spectrală medie de putere 4 S ( ω ) = ω3 ω + ω3 iar caalul are pătratul modulului fucţiei de trasfer C( ω ) = ω + ωc Să se determie şi să se reprezite grafic (Matlab) modulele fucţiilor de trasfer ale filtrelor de la emisie şi recepţie petru următoarele cazuri: a) f3 = fc = b) f 3 = fc = c) f3 = fc = d) f3 = fc = e) f3 = fc = f) f 3 = fc = Costatele se aleg astfel îcât fucţia de trasfer a receptorului să aibă modulul egal cu uitatea î origie. Problema 4 Fie o caracteristică de tip cosius ridicat a) demostraţi că fucţia podere asociată este dată απt cos πt q( t) = sic 4α t b) petru α= determiaţi trasformata Hilbert q ) (t) a lui q(t); c) fucţia q ) (t) are proprietăţile ecesare petru a putea fi folosită î trasmisiuile de date? Justificaţi d) determiaţi avelopa semalului BLU-S geerat de q(t). Problema 5 Fie u sistem de comuicaţii care foloseşte impulsul gaussia de forma ( t) = exp( πa t ) q Petru a reduce ivelul iterfereţei itersimbol la o valoare cât mai mică se impue ca q()=0,0, ude este durata de simbol. Lărgimea de badă a

impulsului q() se defieşte di codiţia ( ) Q( 0) Q πw = 0.0, ude Q(ω) este trasforma Fourier a lui q(t). Să se determie valoarea lui W şi să se compare cu cea a uei caracteristici de tip cosius ridicat cu factorul de roll-off de 00%. Idicaţie: Se va demostra că t F exp π = τ exp[ π ( fτ ) ] τ Problema 6 Fie semalul de badă limitată, cu lărgimea de badă W ( ) si πw t W x t = x = πw t W a) Să se determie şi spectrul lui x(t), X(ω), şi să se deseeze modulul acestuia dacă x = ; x = ; x = ; x = 0,( ) 0,, 0 x = ; x0 = ; x = ; x = 0,( ),0, a) Să se deseeze forma lui x(t) î ambele cazuri; b) Dacă impulsul purtător ar fi folosit petru o trasmisie biară, atipodală, cu simboluri egal probabile, să se determie umărul de ivele logice recepţioate şi probabilităţile de apariţie ale acestora. (se presupue că eşatioarea se face la multiplii îtregi ai fiecărui iterval de bit). Problema 7 U caal trece badă, cu lărgimea de badă de 4kHz este utilizat petru a trasmite date cu rata de 9600 biţi /s. Zgomotul asociat caalului este alb, aditiv, gaussia, de medie ulă cu desitatea spectrală medie de putere de 0-0 W/Hz. Să se proiecteze u sistem de modulaţie M-QAM (să se determie umărul de ivele M) şi să se determie puterea medie a semalului emis petru a obţie o probabilitate de eroare de 0-6. Petru modulaţie se foloseşte u impuls de bază de tip cosius ridicat, cu factorul de roll-off de cel puţi 50%. Caracteristica globală este dictată î îtregime de emiţător, la recepţie avâd u filtru trece badă ideal cu frecveţele de tăiere alese astfel îcât caracteristica globală să u fie afectată de acesta. Să se reia problema dacă avem o distribuţie egală a caracteristicii globale ître emiţător şi receptor. 3

Problema 8 U caal telefoic are domeiul de frecveţe alocat ître 600-3000 Hz. a) Să se proiecteze u sistem de modulaţie QPSK cu impuls de bază de tip cosius ridicat care să opereze la rata de 400 biţi/s şi la frecveţa purtătoare 800 Hz (să se determie valoarea lui α). Dacă zgomotul asociat caalului este alb, aditiv, gaussia, cu desitatea spectrală medie de putere de 0-8 W/Hz, să se determie puterea semalului dacă se impue o probabilitate de eroare de 0-5. Caracteristica globală este dictată î îtregime de emiţător, la recepţie avâd u filtru trece badă ideal cu frecveţele de tăiere alese astfel îcât caracteristica globală să u fie afectată de acesta. b) Să se repete puctul a dacă rata de bit este de 400 biţi/s. Problema 9 U caal telefoic vocal are domeiul de frecveţe alocat ître 300 şi 3300 Hz. a) Dacă se doreşte o rată de trasmisie de 400 simboluri/s, să se proiecteze u sistem de modulaţie M-QAM cu impuls de bază de tip cosius ridicat (să se determie M, frecveţa purtătoare şi α) astfel îcât să fie folosit îtregul domeiul de frecveţă alocat. b) Să se repete puctul a dacă se doreşte o rată de bit de 9600 biţi/s. Problema 0 Fie u sistem de trasmise î bada de bază petru care modulul fucţiilor de trasfer ale filtrelor de formare ale emiţătorului şi receptorului sut reprezetate petru frecveţe pozitive î figura, S(ω) C(ω) / / iar 0 0 30 f(khz) 0 0 * * ( ω ) = S ( ω ); C( ω ) C ( ω ) f(khz) Fig. S = a) Să se determie fucţiile podere ale emiţătorului, caalului şi asamblului emiţător caal 4

b) Să se determie frecveţele la care se obţie iterfereţă itersimbol ulă la ieşirea di filtrul de formare al emiţătorului. c) Să se determie frecveţele la care se obţie iterfereţă itersimbol ulă la ieşirea di caal. d) Dacă filtrul de formare al caalului este echivalet cu u filtru trece jos ideal cu frecveţa de tăiere de 0kHz, să se determie frecveţele la care se obţie iterfereţă itersimbol ulă la ieşirea di caal. Problema Fie u sistem de trasmise î bada de bază petru care modulul fucţiilor de trasfer ale filtrelor de formare ale emiţătorului şi receptorului sut reprezetate petru frecveţe pozitive î figura, S(ω) C(ω) / / iar 00 00 300 400 f(hz) 00 00 300 * * ( ω ) = S ( ω ); C( ω ) C ( ω ) f(hz) Fig. S = a) Să se determie fucţiile podere ale emiţătorului, caalului şi asamblului emiţător caal b) Să se determie frecveţele la care se obţie iterfereţă itersimbol ulă la ieşirea di filtrul de formare al emiţătorului. c) Să se determie frecveţele la care se obţie iterfereţă itersimbol ulă la ieşirea di caal. a) Dacă filtrul de formare al emiţătorului este echivalet cu u filtru trece jos ideal cu frecveţa de tăiere de 00Hz, să se determie frecveţele la care se obţie iterfereţă itersimbol ulă la ieşirea di caal. Problema Fie sistemele cu codare corelativă ce folosesc impulsuri purtătoare de tip cosius ridicat cu α=, cu polioamele de codare H D = + D ) H ( D) = ( D) ) ( ) ( ) 3) H ( D) = ( + D) 3 4) H ( D) = ( D) 3 5

a) Să se determie şi să se reprezite grafic (Matlab) fucţia de trasfer globală a sistemului format di emiţător şi caal. Caalul are fucţia de trasfer a uui filtru trece jos ideal cu frecveţa de tăiere ω N. b) Să se determie toate ivelurile posibile ale semalului codat, şi probabilităţile de apariţia ale acestora. c) Să se determie şi să se reprezite grafic petru fiecare di cele 4 cazuri î parte desitatea spectrală medie de putere a semalului codat. Simbolurile emise de sursă sut a {, } egal probabile. Care di cele patru scheme este cea mai favorabilă di puct de vedere al lărgimii de badă ocupate? a 0,. d) Să se reia puctul precedet dacă { } Problema 3 Fie sistemele cu codare corelativă ce folosesc impulsuri purtătoare de t P ω P ω este reprezetat î figura 3. badă emiimă, p( ) ( ), ude ( ) P(ω) Polioamele de codare folosite sut H D + D ω N / ω N 3ω N / ω Fig.3 3 3 ) ( ) = ) H ( D) = D 3 3 3) H ( D) = + D + D + D 4) H ( D) = D + D D a) Să se determie şi să se reprezite grafic fucţia de trasfer globală a sistemului format di emiţător şi caal. Caalul are fucţia de trasfer a uui filtru trece jos ideal cu frecveţa de tăiere ω N. b) Să se determie toate ivelurile posibile ale semalului codat, şi probabilităţile de apariţia ale acestora. c) Să se determie şi să se reprezite grafic petru fiecare di cele 4 cazuri î parte desitatea spectrală medie de putere a semalului codat. Simbolurile emise de sursă sut {, } a egal probabile. Care di cele patru scheme este cea mai favorabilă di puct de vedere al lărgimii de badă ocupate? a 0,. d) Să se reia puctul precedet dacă { } 6

Problema 4 Fie sistemele cu codare corelativă cu polioamele de codare date î problema. Sursa emite simboluri biare, atipodale, egal probabile. Schema de codare este reprezetată î figura 4. SURSA PRECODARE { c k } { k } RANSLAŢIE NIVEL CODARE CORELAIVĂ k b k p { a } { } Fig. 4 a) Petru toate cele 4 polioame să se implemeteze filtrele digitale care realizează precodarea, respectiv codarea corelativă. b) Să se determie petru fiecare caz regula de decizie la recepţie. c) Dacă secveţa geerată de sursă este c k ={-; -; ; -; ; ; -; -; ; } să se determie valorile eşatioaelor p k, a k şi b k, precum şi secveţa rezultată î urma deciziei, presupuâd că biţii, 5 şi 7 (de la stâga la dreapta) sut recepţioaţi eroat. Problema 5 Fie sistemele cu codare corelativă cu polioamele de codare date î problema 3. Sursa emite simboluri c k { 3 ; ; ; 3 }; p( ck ) =. Schema 4 de codare este reprezetată î figura 5. SURSA PRECODARE { c k } { k } CODARE CORELAIVĂ b k p { } Fig. 5 d) Petru toate cele 4 polioame să se implemeteze filtrele digitale care realizează precodarea, respectiv codarea corelativă. e) Să se determie petru fiecare caz regula de decizie la recepţie. f) Dacă sursa emite simboluri biare, atipodale, egal probabile, secveţa geerată de sursă fiid c k ={-3; -; 3; -; ; 3; -3; -3; -; } să se determie valorile eşatioaelor p k, şi b k, precum şi secveţa rezultată î urma deciziei, presupuâd că biţii, 5 şi 7 (de la stâga la dreapta) sut recepţioaţi eroat. Problema 6 a) U caal cu lărgimea de badă de 4KHz se utilizează petru o trasmisiue M-QAM cu codare corelativă de badă miimă cu poliomul de codare H ( D) = + D, cu rata de 38400 biţi/s şi 7

precodare petru combaterea erorilor. Dacă zgomotul asociat caalului este alb, aditiv, gaussia, cu desitatea spectrală medie de putere de 0-0 W/Hz, să se determie umărul miim de iveluri ale modulaţiei M-QAM ecesar petru a putea obţie o probabilitate de eroare de maxim 0-6 cu o putere medie miimă. Care este valoarea puterii medii respective? b) Să se reia puctul precedet dacă se foloseşte soluţia de badă emiimă, cu excesul de badă de 50%. Problema 7 Să se reia problema precedetă dacă lărgimea de badă impusă este 3 de 5kHz, poliomul de codare este H ( D) = + D şi probabilitatea de eroare impusă este de 0-5. Problema 8 Fie o secveţă {a } de v.a.i.i.d. ce sut trasmise folosid MIA digital î bada de bază cu impulsul de bază g( t) = σ ( t) σ t + σ ( t ) semalul trasmis fiid x t a g t ( ) = ( ) a) Să se determie desitatea spectrală medie de putere petru semalul x(t). b) Dacă se doreşte itroducerea uui ul spectral la frecveţa f = se poate utiliza codarea corelativă geerâd secveţa b = a + ka şi trasmiţâd secveţa {a } folosid acelaşi impuls purtător. Să se determie valoarea costatei k şi desitatea spectrală medie de putere rezultată. c) Să se repete puctul precedet dacă se doreşte itroducerea uor uluri spectrale la multiplii frecveţei f =. 4 8