CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL

TENSIUNEA ARTERIALA CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii

1. DEFINITIE PRESIUNE SANGVINA- forta exercitata de coloana de sange pe unitatea de suprafata a peretilor arteriali - masurare directa TENSIUNE ARTERIALA- fenomen parietal - tensiunea dezvoltata in peretii arteriali impotriva PS - masurare indirecta - PS scade- direct proportional cu rezistenta vasculara - GRADIENT DE PRESIUNE- diferentele de PS- determina forta ce mentine circulatia sangvina din zona cu presiune superioara inspre cea cu presiune inferioara

GRADIENT DE PRESIUNE Presiunea: progresiv-pao(100 mmhg) PVC(0-3 mmhg) - în artere- pulsatila PAo: Psistolică=120 mmhg Pdiastolică=70-80 mmhg Pdiferenţială=40-50 mmhg Parteriole: scade progresiv 85mmHg-30/35 mmhg P arterială medie=100 mmhg

GRADIENT DE PRESIUNE în capilare: scade progresiv- Filtrare- Reabsorbţie P= de la 30 la 15 mmhg Fara pulsaţii vene: P progresiv : Venule P= 15 mmhg Venele: presiunea scade pana la val 0 Adr= -2 mmhg

2. Factorii de care depinde PA P=D X R DEBIT CIRCULATOR- 2/3 destinde arterele si creste PA REZISTENTA PERIFERICA- calibru vase mici, vascozitatea sangelui - rezistenta maxima- teritoriu abdominal si musculatura scheletica ELASTICITATEA VASELOR MARI curgerea intermitentacurgere pulsatila VOLUM SANGVIN

2. Factorii de care depinde PA REZISTENTA PERIFERICA rezistenţa opusă de pereţii vasculari circulaţiei sanguine - RAZA - VASCOZITATEA -LUNGIME

2. Factorii de care depinde PA Rezistenţa vasculară periferică ( RPT) Legea Ohm: Flux= ΔP/R Ec. Poiseuille Flux= ΔPπr 4 /8ŋl RPT variază invers proporţional cu raza- (legea puterii a patra) mici modificări ale razei vasului- modificări ale RPT Ex: Dacă raza se dublează (2x)- R scade de 16

2. Factorii de care depinde PA Rezistenţa vasculară periferică ( RPT) Factorii care determină RPT: - arterele mici (posedă musculatură netedă) (2/3 RPT), - arterele mari şi capilarele, - venele (cea mai mică RPT).

2. Factorii de care depinde PA Rezistenţa vasculară periferică ( RPT) Factorii care influenţează RPT: vasomotricitate: Vasoconstr- RPT (SNS, Catecolamine, TxA2, AgII) Vasodil- RPT (SNS-β2rec., SNP, Serotonina, Histamina elasticitatea: - elasticitatea (ateroscleroză) RPT - elasticitatea (tineri) RPT vascozitatea - creste(poliglobulie) RPT - scade (anemie) RPT.

Rezistenţa vasculară periferică ( RPT) Patologic: RPT- TA (HTA) postsarcina- Tintramurală Ventricul Stg.- consumul de O2 - compensator: inima răspunde prin creşterea grosimii miocardului - hipertrofia concentrică (noi sarcomereîn paralel) Tintramurală- MVO2; - în timp h - complianţa cardiaca- - riscul edemului pulmonar; - dezechilibru necesarul O2/ oferta O2 cardiopatie ischemică.

Fox I, Human Physiology, 2012

3. PARAMETRII TENSIUNII ARTERIALE MASURATI TA SISTOLICA - MAXIMA 120 mmhg - depinde de debitul cardiac si complianta arteriala (exprimă modificarea de volum corespunzătoare unei modificări de presiune) - se inregistreaza in sistola TA DIASTOLICA MINIMA 80 mmhg - depinde de rezistenta periferica - elasticitatea arterelor mari (elastice) - se inregistreza in diastola ventriculara

Silverthorn s Human Physiology, 2013

3. PARAMETRII TENSIUNII ARTERIALE CALCULATI TA DIFERENTIALA= Pulsul presiunii ΔTA= TA max-ta min - depinde de volumul sistolic, calibrul arterelor TA MEDIE= presiunea medie in timpul ciclului cardiac - presiunea la care sangele ar circula in flux constant - ΔTA/3+TA diastolica (100 mmhg)

Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014

Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006

Silverthorn s Human Physiology, 2013

Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

4. REGLARE Pe termen scurt - NERVOS- reflexele de la baro si chemotreceptori - HORMONAL- - modifica rezistenta periferica si debitul cardiac Pe termen lung- modifica vol sangvin prin interventia rinichilor- HORMONAL ACTIUNE PARACRINA!!!! Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen scurt - calea NERVOASA- 1. ROL IMP!!! CENTRUL CARDIOVASCULAR 2. REFLEXE BARORECEPTOARE 3. REFLEXE CHEMORECEPTOARE

ROL IMP!!! CENTRUL CARDIOVASCULAR Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009

Reflexele baroreceptoare - sunt de scurta durata - sunt mai sensibile la scaderi ale TA decat la cresteri ale acesteia - sunt sensibile mai degraba la modificari bruste decat graduale ale TA exemplu a importantei reflexelor baroreceptoare- modificarea pozitiei din clino- in ortostatism

TA frecventa potentialelor de actiune de la nivelul Baroreceptorilor din crosa aortica si sinusul carotidian Nv vag si glosofaringian Centrii vasomotori din trunchi Centrii cardioinhibitori Fox I, Human Physiology, 2012 Scadere a frecventei cardiace Hipotensiune arteriala vasodilatatie

Trecerea din clino In ortostatism Scaderea intoarcerii venoase TA rezistenta periferica debit cardiac volumului diastolic FINAL vasoconstrictie frecv cardiace volumului sistolic Trunchiul cerebral debitului cardiac Stimularea barorec TA Fox I, Human Physiology, 2012

chemoreceptori conc O2 conc CO2 TA<80mmHg Tahicardie Vasoconstrictie HTA

Reglare pe termen scurt - calea HORMONALA- HORMONII- pe termen scurt- si pe termen lung Substante locale cu actiune PARACRINA!!!! Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen scurt - calea HORMONALA- 1. SUPRARENALA- ADR SI NORADR- cresc DC si det vasoconstrictie Angiotensina II.- ELIBERARE DE RENINA- rinichi- cand PA scade renina- enzima angiotensina II vasoconstrictie si creste PA eliberare de Aldosteron si ADH- reglare pe termen lung a PA prin cresterea vol sangvin Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen scurt - calea HORMONALA- 3. PEPTID NATRIURETIC ATRIAL- NATRIUREZAreducerea vol sangvin si a PA - determina si vasodilatatie generalizata 4. ADH- hormon antidiuretic- vasopresina- actioneaza la nivel renal Nu are rol esentual in reglarea de scurta durata- DAR- in hemoragii severe- eliberarea ADH si restaureaza PA prin inducerea vasoconstrictiei intense Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen lung- mecanisme renale Modifica vol sangvin Mecanisme renale!!!!baroreceptorii- se adapteaza la epioadele prelungite/cronice de PA crescuta sau scazuta Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen lung- mecanisme renale VOL SG- determinant major al DC- (intoarcere venoasa vol diastolic final, vol bataie) Vol sg-pa Cresterea Vol sg- creste PA- stimularea R pentru a elimina apa Increases Reducerea vol sg- mecanisme renale- de crestere a vol sangvin si a PA Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen lung- mecanisme renale MECANISME RENALE DIRECTE Modifica vol sangvin independent de hormoni Daca vol sg/pa cresc- rata de filtrare glomerulara creste- creste diureza- scade vol sg si PA Daca vol sg/pa scad- conservarea apei in organism Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen lung- mecanisme renale MECANISME RENALE INDIRECTE renina-angiotensina-aldosteron- reducerea PA- determina eliberare de renina- (rinichi) angiotensinogen- angiotensina I- enzime de conversie- angiotensina II Angiotensina II: 1. stimuleaza productia de aldosteron- reabsorbtia de sodiu si stimuleaza direct reabsorbtia renala de sodiu 2. determina eliberarea de ADH- reabsorbtia renala de apa 3. induce senzatia de sete- activarea centrului hipotalamic al setei 4. este un vasocnstrictor puternic- creste PA prin cresterea rezistentei periferice Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

TA TA SI FLUXULUI SANGVIN RENAL RENINA- APARAT JUXTAGLOMERULAR ANGIOTENSINOGEN ANGIOTENSINA I ANGIOTENSINA II SETE ADH ALDOSTERON VASOCONSTRICTIE RETENTIE DE SARE SI APA

Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Fox I, Human Physiology, 2012 5.VALORI NORMALE

Cresteri ale TA VARIATII FIZIOLOGICE 1. Sex: - barbati: TA max - 110-130 mmhg; TA min 60-80 mmhg; - femei: TA max - 100-120 mmhg; TA min 60-70 mmhg; 2. Varsta- creste odata cu varsta - la pubertate= valorile adultului 3. Digestie 4. Ortostatism- presiunea diastolica este mai mare fata de pozitia sezanda

VARIATII FIZIOLOGICE 5. Efort fizic: in timp efort - creste PA sistolica (la 150 mmhg) - scade presiunea diastolica (80 la 60 mmhg) In conditii normale- PA revine la valori normale la 1-5 min dupa effort 6. emotii- adrenalina- creste forta de contractie si creste tonus vascular 7. frig

VARIATII FIZIOLOGICE Scaderea TA 1. Temperatura ridicata 2. Clinostatism - Ortostatism 3. Somn linistit cu 15-30 mmhg- diminuarea centrilor vasomotori

VARIATII PATOLOGICE 1. Cresterea TA- HTA - cresterea rezistentei periferice 2. Scaderea TA- hipotensiune arteriala - TA max<100 mmhg

PULS ARTERIAL Sange propulsat in aorta- sistola- Unda de presiunese deplaseaza pana in zona arteriole- rar pana la nivelul capilarelor Unda de presiune- det o expansiune a peretilor arteriali- palpabil prin comprimare vas pe un substrat rigid!!!! Induratia pasagera a arterei produsa de unda de presiune= PULS ARTERIAL

PULS ARTERIAL EJECTIE RAPIDA- destinderea peretilor arteriali Doar O parte din vol sistolic poate fi transferat vaselor periferice- volumul suplimentar de sange din perioada de ejectie- mareste presiunea arteriala Restul ciclului cardiac- presiunea scade

PULS ARTERIAL Unda de presiune- valoare max si minima Diferenta= pulsul presiunii Amplitudinea puls arterial creste odata cu pulsul presiunii Pulsul presiunii- depinde de volum sistolic si de complianta/distensibilitatea totala a arterelor - cresterea V sistolic- (ef fizic) creste puls presiune - vol sistolic scade- soc- puls scade - vase sclerozate- presiunea si pulsul presiunii cresc Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006

PULS ARTERIAL INREGISTRARE- sfigmografe - sfigmograma - unda anacrota- sistola V - unda catacrota- incizura (sfarsitul SV) inchiderea valvei aortice si refluarea sangelui spre V - unda dicrota- sangele care a izbit valva sigmioda destinde din nou peretele aortei!!! Vizibile pe graficele inregistrate pe vasele marisubclaviculara, umerala

PULS ARTERIAL TRANSMITERE PERIFERIE- sfigmograma se modifica- 1. atenuarea si disparitia componentelor de inalta frecventa a pulsului- incizura nu se transmite dincolo de a femurala 2. Portiunea sistolica a undei pulsului- mai ampla la periferia aortei si in ramurile ei- rigiditate vase+ unda reflectata din zona de bifurcatie a vaselor 3. unda secundara- in portiunea diastolica a pulsului unda sistolica primara reflectata pentru a doua oara de la periferie

PULS ARTERIAL MODIFICARI DE CONTRUR A UNDEI PULS - pronuntate la tineri - scad la varstnici VITEZA DE PROPAGARE PULS tineri in aorta- 5m/s femurala- 8 m/s artere mici- 15 m/s - este superioara vitezei de curgere sange - depinde de distensibilitatatea vaselor, grosimea peretilor vasculari si raza!!! Pereti rigizi si grosi, raza mica- viteza crescuta Vase mici- perete mai rigid vs aorta- viteza mare Ateroscleroza- viteza 8-10 m/s in aorta

PULS ARTERIAL Pulsul nu depaseste zona arteriolelor IN ANUMITE CONDITII- poate fi observat in zona capilare- daca DS creste si puls presiunii f mare (in insuficienta aortica) PULS CAPILAR- daca arterele mici si arteriolele sunt f dilatate

PULS ARTERIAL PULS ARTERIAL- SEMN DE ACTIVITATE CARDIACA LA DISTANTA FRECVENTA RITM AMPLITUDINE DURITATE CELERITATE (ASCUTIME- viteza de crestere a presiunii)