STATISTICA INTERVALE DE INCREDERE VERIFICAREA IPOTEZELOR

Σχετικά έγγραφα
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Sondajul statistic- II

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

cele mai ok referate

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Licență 2015 CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Integrala nedefinită (primitive)

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE

Analiza predictiva. Presupune realizarea de estimari asupra evolutiei viitoare a fenomenelor de marketing, utilizand ca metode de lucru:

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

5.1. Noţiuni introductive

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 4 Serii de numere reale

riptografie şi Securitate

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

2. Metoda celor mai mici pătrate

Noţiuni de verificare a ipotezelor statistice

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Το άτομο του Υδρογόνου

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

2.1 Parametrii circuitelor logice

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Elemente de teoria probabilitatilor

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 1 Şiruri de numere reale

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Universitatea POLITEHNICA din Bucureş ti FIABILITATEA, MENTENABILITATEA Ş I DISPONIBILITATEA PRODUSELOR MATERIALE MANAGEMENTUL CALITĂŢII.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Statistica matematica

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont


Problemas resueltos del teorema de Bolzano

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

页面

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Teoria aşteptării- laborator

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Tema 2. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Analiza bivariata a datelor

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Subiecte Clasa a VII-a

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

M p f(p, q) = (p + q) O(1)

Probabilități și Statistică 1.1. Metoda Monte-Carlo


Elemente de teorie a informaţiei. 1. Câte ceva despre informaţie la modul subiectiv

Transcript:

CURSUL II STATISTICA INTERVALE DE INCREDERE VERIFICAREA IPOTEZELOR

STATISTICĂ ATEATICĂ ŞI BIOSTATISTICĂ Saca maemacă ee rcala alcaţe a eore robablăţlor Procedeele ace coau, î eeţă, î elaborarea uor coclu lauble rvoare la colecvăţ mar de feomee, e baa cuoaşer uu umăr rerâ dre aceea ş eraolăr reulaelor Legle care au la baa ac ş care erm acee geeralăr u eorema lmă cerală ş legea umerelor mar Îr-o ermare uvă, avem reulaul că, dacă o varablă aleaoare ξ ee uma uu umăr mare de varable aleaoare deedee, fecare varablă aleaoare avâd o odere mcă î umă, auc fucţa de rearţe a varable aleaoare ξ ee foare aroaă de o fucţe de rearţe ormală Erma ma rguro ş ma geeral, avem urmăoarea eoremă: Teorema lmă cerală (ALeauov) Fe ξ, ξ,, ξ varable aleaoare deedee ξ a, D ξ 3 ş ( ξ m ) 3 Fe ( ) ( ) k k k k 3 3 Noăm ( ), ρ ( ) ρ ( ) ρ câd k, ρ( ) Dacă lm 0, auc fucţa de rearţe a varable k ( a a ) ξ ξ ξ a ( ) de, câd, căre fucţa Φ ( ) a lu Lalace k k Φ ( ) e d π Teorema lmă cerală ee eorema fudameală a eore erorlor Lalace, Gau ş alţ maemace, udd rearţa erorlor, au aju la coclua că fucţa de rearţe ormală oae f luaă dre model eorec eru cercearea robablcă a aroae uuror feomeelor aur Teorema lu Cebâşev Dacă ζ ζ,, ζ, u varable aleaoare (dcree au coue) deedee ale căror der u ma mc decâ o coaă C, auc orcare ar f umărul ov ε, robablaea egalăţ Cur

( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ ε de căre, auc câd umărul varablelor aleaoare de căre f Demoraţe: Să coderăm varabla aleaoare oeraorulu de calcul a mede avem ( ζ ) ζ ζ ζ ζ ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) Alcâd egalaea lu Cebâşev varable aleaoare ζ e obţe: Avâd î vedere laraea ζ ζ ζ D ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ε ζ ζ ζ P a deare, d roreăţle oeraorulu D Dec ( ζ ) D( ζ ) D( ) ζ ζ ζ D ζ C C C D ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ P ε Trecâd la lma eru C ε obţem ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ lm P ε ş cum robablaea u oae deăş, ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ lm P ε ε C Cel ma frecve, î raccă, varablele aleaoare ζ au aceaş mede µ ş coclua eoreme deve lm ζ ζ ζ P µ ε Î eeţă, eorema lu Cebâşev ableşe că, deş varablele aleaoare deedee o lua valor îdeărae faţă de medle lor, meda armecă a uu umăr ufce de mare de afel de C Cur 3

varable aleaoare a cel ma robabl valor aroae de u umăr coa ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) (au µ auc câd medle varablelor u egale îre ele) Ca urmare, îre comorarea fecăre varable aleaoare ş comorarea medlor lor eă dfereţă eeţală Puem ue foare rec ce valoare va lua meda armecă a aceor varable aleaoare Elcaţa aceu fa coă î aceea că abaerle dverelor varable aleaoare u de eme dfere ş, ca urmare, e comeeaă îre ele TEORIA SELECŢIEI Poulaţ ş elecţ Ifereţa acă Î raccă avem adeea evoe ă facem judecăţ aura uor mar colecţ de reulae oble eermeal or a alor caăţ, dar u uem au ee erem de cum, ă eamăm oae acee dae Î afel de caur, î loc ă eamăm îregul e de dae e care îl umm î cele ce urmeaă oulaţe, ragem coclule duă eamarea a o are d ele, alee la îâmlare, are e care o umm elecţe Procedeul de obţere a robelor ee um o elecţe, ar rocedeul de eraolare a coclulor la îreaga oulaţe ee cuocu ca fereţa acă Vom codera că o caracercă daă a oulaţe ee o varablă aleaoare e u câm de robablae (, K, P) Ω î care elemeele lu Ω u char elemeele oulaţe, ar P ee o robablae cuocuă au u Eumerarea valorlor obervae ale caracerc urmăre ş a frecveţelor lor relave defeşe rearţa acă a elecţe Teorema lu Leauov, umă ş eorema fudameală a ac maemace, care jufcă ularea meode elecţe ableşe că fucţa de rearţe acă a caracerclor elecţlor de la fucţa eorecă de rearţe a caracerc udae câd volmul elecţe de la Eemlu Puem dor ă ragem coclu dere evoluţa reee ue ul de germe aologe la u medcame da ş, î ace co, eamăm reulaele abogramelor făcue îr-u eşao de ale îr-o eroadă receă (lule de ară), comaraă cu aceeaş eroadă a aulu recede Deş reulaele obţue e referă la ale ş ma rec uma la o are d ele, coclule le edem la cara îreg oulaţ Cur 4

Eemlu Reulaele rvd aborbţa uu medcame duă admrarea orală r deermarea velurlor d lama ale medcameulu la u lo de voluar ăăoş le coderăm ca reulae robable eru îreaga oulaţe ce clude ş oeţal aceţ Poulaţa oae f fă au fă, î ulmul ca, umărul dvlor oulaţe N- e ma umeşe ş volumul oulaţe Î mod mlar, umărul de dv au valor d cadrul ue robe ee deum volumul robe au volumul eşaoulu Valablaea coclulor dere oulaţe dede de rereeavaea robe Peru oulaţ fe aceaa îeamă că fecare membru al oulaţe are aceeaş şaă ă fe eleca, câd uem că elecţa ee o elecţe la îâmlare au elecţe aleaoare Degur că elecţa uor voluar ăăoş eru deermarea aramerlor farmacocec a uu medcame u ee d ace uc de vedere o elecţe rereeavă Î caurle î care avem move ă credem că aologa cărea e adreeaă medcameul u afeceaă fucţle meabolce ş de ecreţe, aceaă aromare ee acceaă eru movul că o elecţe corecă ar mlca lour mul ma mar cu cheluel ş m de lucru mul crecue Î raccă, î udle de boechvaleţă, eru reducerea volumulu lourlor e care e fac eărle, e admreaă amâdouă medcameele la oţ membr loulu, î două eroade dfere Fecare comoe al loulu rmeşe uul d medcamee î rma eroadă ş celălal î a doua eroadă Deoarece eroada de admrare oae flueţa ş ea reulaul eermeulu, alegerea dvlor care vor rm î rma eroadă rmul medcame e face î mod aleaor Î caul câd u ma mule eroade, de eemlu I-IV, ş ma mule medcamee A, B, C, D e alcăueşe u abel de felul I II III IV A B D C B C A D C D B A D A C B Cur 5

aşa ul ăra la, ude obervăm că fecare leră aare o gură daă î fecare le ş î fecare coloaă Se umeşe ăra la deoarece, cum e va araa ma deare, î caul î care ma erve ş o ală varablă, de eemlu doa d fecare medcame, e foloec ş lere grece, alcăudu-e ărae greco-lae Deaemeea, udle de boechvaleţă e fac o e voluar ăăoş, ord de la oea că modfcărle de bodoblae aocae ărlor aologce u aceleaş eru cele două medcamee eae, ceea ce, evde, ee uma î are adevăra Î oae eermeele bologce, lafcarea eermeulu rebue făcuă î aşa fel îcâ dfereţele î raame ă u cocdă cu dfereţe î vâră, e, au alţ aramer Dacă, de eemlu, femele d lo rmec rmul medcame ş bărbaţ al dolea, e ue ca dfereţele de e u cofudae cu dfereţele de raame Î ace ca u e oae ue dacă dfereţele obţue e daoreaă raameulu au dfereţe de e Paramer de elecţe a ue varable aleaoare : Dacă rr-u rocedeu oarecare cuafcăm răuul culurlor mcrobee la abocele d eemlul, au dacă luăm î coderaţe coceraţle de medcame î âge, d al dolea eemlu, ş robablăţle ca valorle ă aarţă uor ervale dfere, obţem o varablă aleaoare aocaă cu reulaul eermeulu coreuăor oulaţe Paramer acee varable aleoare u deumţ, r abu de lmbaj, aramer a Dacă î eemlul al dolea ee coceraţa de medcame î âgele bolavulu, la o oră de la admrare, la rmul voluar uem obţe o valoare, eru al dolea voluar o valoare, ec Î ace fel găm valorle, ale varblelor aleaoare deedee,,,,, eda de elecţe ee o varablă aleaoare: Dacă drbuţa lu ee ormală - N ( µ, ), aceaş eru fecare, daoră learăţ oeraorulu E care defeşe meda, obţem ( ) µ µ adcă valoarea eru meda mede de elecţe ee meda oulaţe Dacă la daele eermeale e adaugă o coaă, ( ) a aceeaş coaă: W a a, meda de elecţe creşe cu Cur 6

Cur 7 Smlar, dacă fecare valoare e îmulţeşe cu o coaa k Z, meda de elecţe Z e îmulţeşe cu aceeaş coaă: k k Z Dera de elecţe Ca o măură a abaer daelor faţă de meda de elecţe, e roduce oţuea de dere de elecţe ( ) S Î alcaţle racce, eru reducerea umărulu de calcule, formula e aduce la o ală formă ş aume: ( ) ( ) Dacă k a k Îr-adevăr ( ) ( ) Z k a k a k Z e umeşe abaerea adard de elecţe au devaţe adard, câd u ee ercol de cofue rvd varabla aleaoare la care e referă folodu-e ş oaţa d Se ma uleaă î raccă ş oţule: Dera oulaţe ( ) ş reecv Devaţa adard a oulaţe, recum ş abaerea adard a mede (recurarea SE adard error of mea) defă r raorul SE recum ş coefceul de varae *00 v Covaraa de elecţe Covaraa de elecţe e defeşe r formula ( )( ) Y y Y

Se obervă că aceaa e ma oae cre ş ub ală formă, ma ulă î eul mlfcărlor de calcul î aume alcaţ Y ( y y Y Y ) ( y Y Y Y ) ( ) y y Y y Coefceul de corelaţe de elecţe Coefceul de corelaţe de elecţe e defeşe r formula ρ (, y) ( )( ) y Y y Y Y Y ( ) ( y Y ) ( )( ) ( ) ( y Y ) Proreăţ ale caracerclor de elecţe Prooţe Demoraţe: ( ) Prooţe Coderăm î couare o elecţe de volum dr-o oulaţe cu meda µ dera eda mede de elecţe ee egală cu meda oulaţe ( ) µ ( ) ( ) µ µ eda dere de elecţe ee egală cu dera oulaţe ( ) Demoraţe: ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) Dar, ma deare ( ) ( ) µ Cur 8

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) j ( ) ( j ) j µ µ µ ş îlocud î erea lu ( ) obţem ( ) Prooţe Varabla aleaoare µ Z de, câd ( ) µ µ căre o varablă N ( 0,) Aceaa ee o coecţă a eoreme lmă cerală ş ee alcablă aâ varablelor coue câ ş celor dcree Îr-adevăr alcâd eorema lu Leauov eru varablele aleaoare ( µ µ ) µ µ µ de căre o varablă aleaoare N ( 0,) Prooţe,,,, obţem că: Dacă varabla aleaoare ee ormal drbuă, auc varabla aleaoare V ( ) ee rearaă ( ) Demoraţe: V ( ) ( ) [( µ ) ( µ )] ( µ ) ( µ )( µ ) ( µ ) ( µ ) ( µ )( µ ) ( µ ) ( µ ) ( µ ) µ µ Cur 9

Dar varabla aleaoare µ µ D( ) ( µ ) D, ar cerală ee rearaă N ( 0,) deoarece Dec, V ee o umă de - ărae de varable de N ( 0,) Prooţe Dacă ( ) µ µ ee reaaă o N ( 0,) î coformae cu eorema lmă, ee o elecţe dr-o oulaţe ormal drbuă, auc varabla aleaoare,, µ T ee rearaă Sude cu grade de lberae Demoraţe: ude Z µ µ µ µ ( ) ( ) ee rearaă ( 0,) Z V ( ) Dec, T ee rearaă Sude cu - grade de lberae Prooţe N, ar V ee rearaă ( ) Dae fd două elecţ aleaoare deedee,,,,,, d oulaţ ş ormal drbue N ( µ, ) ş ( µ, ) Sedecor F (, ) Demoraţe: N, varabla aleaoare S F ee rearaă Fher S Cur 0

S Avem îr-adevar F S rooe 354, reecv ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ş ar umăraorul ş umorul u rearae, coform ( ) Emaţ Teora emaţe urmăreşe evaluarea aramerlor ue rearţ î geeral cuocue Valorle umerce obţue e umec emaţ au emaor Se obţ emaţ ucuale î caul î care e foloec daele elecţe eru a obţe valorle aramerlor ş emaţ ale ervalelor de îcredere î caul î care e deermă u erval î care e află, cu o aumă robablae valoarea emaă U emaor al aramerulu θ e va oa cu θˆ O emaţe ee edelaaă dacă ( ˆ θ ) adcă meda emaţe ee egală char cu valoarea eorecă a aramerulu ema θ, Coform roreăţ 35, ( ) µ adcă meda de elecţe ee u emaor edelaa al mede, ar coform roreăţ 35, ( ) edelaa al dere adcă dera de elecţe ee u emaor Problema emăr ervalelor e reduce la gărea uu erval de îcredere ( θ L, θ U ) cu u coefce de îcredere Ee de dor ca afel îcâ P ( θ θ θ ) L U ă fe câ ma mare (de obce ee cur îre 0,9 ş 0,99) ar ervalul ( θ L, θ U ) ă fe câ ma mc Î ablrea ervalelor e uleaă caracercle umerce cuale Se umec cuale de ord β valoarea a varable aleaoare eru care F ( ) P( ) β β β β adcă valoarea varable aleaoare care are la âga e ara β ub curba deăţ de robablae Evde: P P P Cur

Peru a ema u erval e alege, e cec d abelele cualele, de eemlu ş ş e receaă ervalul Î realabl, î fucţe de mărmea eru care e cauă ervalul e receaă cu care d rearţle cuocue rebue lucra Emarea ervalelor de îcredere eru med Caul câd e cuoae dera Se coderă o oulaţe rearaă ormal N ( µ, ) faul că N ( 0,) Evde µ ee rearaă N ( 0,) Dacă e cuoaşe dera e oae folo Se oeaă cu cuala de ordul eru rearţa P F F Aşadar ervalul, ee u erval de emare cu coefceul de îcredere D aume uce de vedere ee recomadabl ă e ulee acele ervale care laă aâ la dreaa câ ş la âga lor aceeaş are, egală cu Deoarece rearţa N ( 0,) ee mercă faţă de aa Oy avem relaţa D relaţle µ * µ * * µ * reulă Aşadar ervalul căua ee µ Cur

( θ ) L, θu, ărmea E E oară umele de eroare ş erveşe la calculul umărulu de eereţe auc câd ee muă eroarea ş e alege u coefce eoda decră ma oae f alcaă ş î caul î care u ee rearaă ormal deoarece ee rearaă ( 0,) N dfere de rearţa varablelor,,, (eorema lmă cerală) Caul câd dera ee ecuocuă Dacă u e cuoae dera î emarea ervalelor e uleaă dera de elecţe care ee u emaor edelaa al dere deoarece ( ) Se coderă E, o elecţe dr-o oulaţe de ul ( µ, ),, N Coform celor arăae aeror mărmea T µ ee rearaă ( ) T ş, ca urmare P ε T ε F F,,,, Deoarece reara Sude ee mercă faţă de orge ş îlocudu-l e T î relaţa aeroară, e obţe µ P T P,,,, ş µ,, Ca urmare ervalul căua ee ( θ ) L, θu,,, Î ace ca eroarea ee,, Cur 3

E, Dacă umărul de eereţe ee 30, e oae folo aromaţa, Emarea ervalulu de îcredere eru dfereţe a două med µ, N µ, Se coderă două elecţ d oulaţ ormal rearae N ( ) ş ( ) Caul derlor, cuocue Coderăm o elecţe aleaoare,,, dr-o oulaţe ( ),,, Coderâd varabla aleaoare ( ) ( ) ( ) µ µ co că d oulaţa ( ) N µ, ş o elecţe N µ, Emaor edelaaţ a medlor µ ş µ u:, ea ee ormal rearaă ar emaţa ş dera e vor f ş D( ) D( ) D( ) ş u deedee ( ) ( µ µ ) a deare, varabla aleaoare D( ) N(0,) ude am ţu ( ) ( µ µ ) ee rearaă Deoarece, P ş reul ( ) µ µ ( ) Aşadar, ervalul de emaţe eru dfereţa medlor ee ( ) ( ) ( ) Θ Θ,, Cur 4

Î ace ca, eroarea ee E Der ecuocue dar reuue egale Î caul î care u cuoaşem derle dar şm că u egale oderaă de elecţe ( ) ( ) ( ) ( ) ulăm dera ca u emaor edelaa eru Avem îr-adevăr, ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( µ µ ) Î couare vom arăa că mărmea T Se obervă că deoarece T ( ) ( µ µ ) ee rearaă T ( ) ee raorul îre o varabla aleaoare rearaă N(0,) ş varabla ( ) ( ) ( ) ee de ul ( ) Cur 5

Cur 6 Dar ee reara ( ) ar ee reara ( ), dec T ee reara ( ) T ş,, T P Deoarece rearţa Sude ee mercă,, reulă că,, µ µ Dec, ( ) Θ Θ,,,, cu eroarea, E Emarea ervalelor de îcredere eru dere Coderăm o elecţe de volum dr-o oulaţe ormală ( ) µ, N Coform celor arăae aeror varabla aleaoare ( ) v ee rearaă ( ) ş ca urmare,, v P Dec, ( ),, ( ) ( ),, Emarea ervalulu de îcredere raorul a două der Se coderă elecţa aleaoare,,, dr-o oulaţe ( ) µ,, N ş o elecţe,,, dr-o oulaţe ( ) µ, N

Coform cu cele arăae aeror, raorul F ee reara (, ) F ş dec P f F f,,,, Reulă că f,, f,,, ar ervalul de emaţe eru raorul derlor ee: ( ) Θ Θ L, U f, f,,,, Alcaţe: Ularea ervalelor de îcredere î udle de comarare a bodoblăţ medcameelor La roducerea î erae de căre u roducăor a uu medcame ce rereă o reroducere a alu medcame deja î u, e ue roblema comarăr bodoblăţ aceora Î raccă e cere ca raorul arlor de ub curbele coceraţlor lamace ale celor două medcamee ă e afle ervalul 0,8 -,5 T µ AUC 0,8, 5 R µ AUC ude dcele T e referă la medcameul ea ş R deemeaă medcameul referţă Auc îă câd arle de ub curbă reă varablăţ ra ş erdvduale coderable (deermărle de bodoblae e fac e lour de crca 0 0 de voluar ăăoş) ee de refera a e deerma u erval de îcredere eru meda are realaă de medcameul ou Pord de la faul ca T ( R T ) ( µ R µ T ) erval de îcredere cu robablaea eru µ T µ R µ µ T R T R T R R T ee rearaă T ( ) R e deduce u T Cur 7

ude am oa R T Duă cum e va arăa ma deare, aceaă emare ee uţ ulă î ca că rereă racc ervarablaea, ar erchmbablaea care eceă boechvaleţă rebue ă e baee e ravarablaea Cur 8

STATISTICĂ ATEATICĂ ŞI BIOSTATISTICĂ Saca maemacă ee rcala alcaţe a eore robablăţlor Procedeele ace coau, î eeţă, î elaborarea uor coclu lauble rvoare la colecvăţ mar de feomee, e baa cuoaşer uu umăr rerâ dre aceea ş eraolăr reulaelor Legle care au la baa ac ş care erm acee geeralăr u eorema lmă cerală ş legea umerelor mar Îr-o ermare uvă, avem reulaul că, dacă o varablă aleaoare ξ ee uma uu umăr mare de varable aleaoare deedee, fecare varablă aleaoare avâd o odere mcă î umă, auc fucţa de rearţe a varable aleaoare ξ ee foare aroaă de o fucţe de rearţe ormală Erma ma rguro ş ma geeral, avem urmăoarea eoremă: Teorema lmă cerală (ALeauov) Fe ξ, ξ,, ξ varable aleaoare deedee ξ a D ξ 3 ş ( ξ m ) 3 Fe ( ), ( ) k k k k 3 3 Noăm ( ), ρ ( ) ρ ( ) ρ câd k, ρ( ) Dacă lm 0, auc fucţa de rearţe a varable k ( a a ) ξ ξ ξ a ( ) de, câd, căre fucţa Φ ( ) a lu Lalace k k Φ ( ) e d π Teorema lmă cerală ee eorema fudameală a eore erorlor Lalace, Gau ş alţ maemace, udd rearţa erorlor, au aju la coclua că fucţa de rearţe ormală oae f luaă dre model eorec eru cercearea robablcă a aroae uuror feomeelor aur Teorema lu Cebâşev Dacă ζ ζ,, ζ, u varable aleaoare (dcree au coue) deedee ale căror der u ma mc decâ o coaă C, auc orcare ar f umărul ov ε, robablaea egalăţ Cur 9

( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ ε de căre, auc câd umărul varablelor aleaoare de căre f Demoraţe: Să coderăm varabla aleaoare oeraorulu de calcul a mede avem ( ζ ) ζ ζ ζ ζ ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) Alcâd egalaea lu Cebâşev varable aleaoare ζ e obţe: Avâd î vedere laraea ζ ζ ζ D ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ε ζ ζ ζ P a deare, d roreăţle oeraorulu D Dec ( ζ ) D( ζ ) D( ) ζ ζ ζ D ζ C C C D ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ P ε Trecâd la lma eru C ε obţem ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ lm P ε ş cum robablaea u oae deăş, ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) ζ ζ ζ lm P ε ε C Cel ma frecve, î raccă, varablele aleaoare ζ au aceaş mede µ ş coclua eoreme deve lm ζ ζ ζ P µ ε Î eeţă, eorema lu Cebâşev ableşe că, deş varablele aleaoare deedee o lua valor îdeărae faţă de medle lor, meda armecă a uu umăr ufce de mare de afel de C Cur 0

varable aleaoare a cel ma robabl valor aroae de u umăr coa ( ζ ) ( ζ ) ( ζ ) (au µ auc câd medle varablelor u egale îre ele) Ca urmare, îre comorarea fecăre varable aleaoare ş comorarea medlor lor eă dfereţă eeţală Puem ue foare rec ce valoare va lua meda armecă a aceor varable aleaoare Elcaţa aceu fa coă î aceea că abaerle dverelor varable aleaoare u de eme dfere ş, ca urmare, e comeeaă îre ele TEORIA SELECŢIEI Poulaţ ş elecţ Ifereţa acă Î raccă avem adeea evoe ă facem judecăţ aura uor mar colecţ de reulae oble eermeal or a alor caăţ, dar u uem au ee erem de cum, ă eamăm oae acee dae Î afel de caur, î loc ă eamăm îregul e de dae e care îl umm î cele ce urmeaă oulaţe, ragem coclule duă eamarea a o are d ele, alee la îâmlare, are e care o umm elecţe Procedeul de obţere a robelor ee um o elecţe, ar rocedeul de eraolare a coclulor la îreaga oulaţe ee cuocu ca fereţa acă Vom codera că o caracercă daă a oulaţe ee o varablă aleaoare e u câm de robablae (, K, P) Ω î care elemeele lu Ω u char elemeele oulaţe, ar P ee o robablae cuocuă au u Eumerarea valorlor obervae ale caracerc urmăre ş a frecveţelor lor relave defeşe rearţa acă a elecţe Teorema lu Leauov, umă ş eorema fudameală a ac maemace, care jufcă ularea meode elecţe ableşe că fucţa de rearţe acă a caracerclor elecţlor de la fucţa eorecă de rearţe a caracerc udae câd volmul elecţe de la Eemlu Puem dor ă ragem coclu dere evoluţa reee ue ul de germe aologe la u medcame da ş, î ace co, eamăm reulaele abogramelor făcue îr-u eşao de ale îr-o eroadă receă (lule de ară), comaraă cu aceeaş eroadă a aulu recede Deş reulaele obţue e referă la ale ş ma rec uma la o are d ele, coclule le edem la cara îreg oulaţ Cur

Eemlu Reulaele rvd aborbţa uu medcame duă admrarea orală r deermarea velurlor d lama ale medcameulu la u lo de voluar ăăoş le coderăm ca reulae robable eru îreaga oulaţe ce clude ş oeţal aceţ Poulaţa oae f fă au fă, î ulmul ca, umărul dvlor oulaţe N- e ma umeşe ş volumul oulaţe Î mod mlar, umărul de dv au valor d cadrul ue robe ee deum volumul robe au volumul eşaoulu Valablaea coclulor dere oulaţe dede de rereeavaea robe Peru oulaţ fe aceaa îeamă că fecare membru al oulaţe are aceeaş şaă ă fe eleca, câd uem că elecţa ee o elecţe la îâmlare au elecţe aleaoare Degur că elecţa uor voluar ăăoş eru deermarea aramerlor farmacocec a uu medcame u ee d ace uc de vedere o elecţe rereeavă Î caurle î care avem move ă credem că aologa cărea e adreeaă medcameul u afeceaă fucţle meabolce ş de ecreţe, aceaă aromare ee acceaă eru movul că o elecţe corecă ar mlca lour mul ma mar cu cheluel ş m de lucru mul crecue Î raccă, î udle de boechvaleţă, eru reducerea volumulu lourlor e care e fac eărle, e admreaă amâdouă medcameele la oţ membr loulu, î două eroade dfere Fecare comoe al loulu rmeşe uul d medcamee î rma eroadă ş celălal î a doua eroadă Deoarece eroada de admrare oae flueţa ş ea reulaul eermeulu, alegerea dvlor care vor rm î rma eroadă rmul medcame e face î mod aleaor Î caul câd u ma mule eroade, de eemlu I-IV, ş ma mule medcamee A, B, C, D e alcăueşe u abel de felul I II III IV A B D C B C A D C D B A D A C B Cur

aşa ul ăra la, ude obervăm că fecare leră aare o gură daă î fecare le ş î fecare coloaă Se umeşe ăra la deoarece, cum e va araa ma deare, î caul î care ma erve ş o ală varablă, de eemlu doa d fecare medcame, e foloec ş lere grece, alcăudu-e ărae greco-lae Deaemeea, udle de boechvaleţă e fac o e voluar ăăoş, ord de la oea că modfcărle de bodoblae aocae ărlor aologce u aceleaş eru cele două medcamee eae, ceea ce, evde, ee uma î are adevăra Î oae eermeele bologce, lafcarea eermeulu rebue făcuă î aşa fel îcâ dfereţele î raame ă u cocdă cu dfereţe î vâră, e, au alţ aramer Dacă, de eemlu, femele d lo rmec rmul medcame ş bărbaţ al dolea, e ue ca dfereţele de e u cofudae cu dfereţele de raame Î ace ca u e oae ue dacă dfereţele obţue e daoreaă raameulu au dfereţe de e Paramer de elecţe a ue varable aleaoare : Dacă rr-u rocedeu oarecare cuafcăm răuul culurlor mcrobee la abocele d eemlul, au dacă luăm î coderaţe coceraţle de medcame î âge, d al dolea eemlu, ş robablăţle ca valorle ă aarţă uor ervale dfere, obţem o varablă aleaoare aocaă cu reulaul eermeulu coreuăor oulaţe Paramer acee varable aleoare u deumţ, r abu de lmbaj, aramer a Dacă î eemlul al dolea ee coceraţa de medcame î âgele bolavulu, la o oră de la admrare, la rmul voluar uem obţe o valoare, eru al dolea voluar o valoare, ec Î ace fel găm valorle,, eda de elecţe ee o varablă aleaoare:,,, ale varblelor aleaoare deedee, Dacă drbuţa lu ee ormală - N ( µ, ), aceaş eru fecare, daoră learăţ oeraorulu E care defeşe meda, obţem ( ) µ µ adcă valoarea eru meda mede de elecţe ee meda oulaţe Dacă la daele eermeale e adaugă o coaă, ( ) a aceeaş coaă: W a a, meda de elecţe creşe cu Cur 3

Cur 4 Smlar, dacă fecare valoare e îmulţeşe cu o coaa k Z, meda de elecţe Z e îmulţeşe cu aceeaş coaă: k k Z Dera de elecţe Ca o măură a abaer daelor faţă de meda de elecţe, e roduce oţuea de dere de elecţe ( ) S Î alcaţle racce, eru reducerea umărulu de calcule, formula e aduce la o ală formă ş aume: ( ) ( ) Dacă k a k Îr-adevăr ( ) ( ) Z k a k a k Z e umeşe abaerea adard de elecţe au devaţe adard, câd u ee ercol de cofue rvd varabla aleaoare la care e referă folodu-e ş oaţa d Se ma uleaă î raccă ş oţule: Dera oulaţe ( ) ş reecv Devaţa adard a oulaţe, recum ş abaerea adard a mede (recurarea SE adard error of mea) defă r raorul SE recum ş coefceul de varae *00 v Covaraa de elecţe Covaraa de elecţe e defeşe r formula ( )( ) Y y Y

Se obervă că aceaa e ma oae cre ş ub ală formă, ma ulă î eul mlfcărlor de calcul î aume alcaţ Y ( y y Y Y ) ( y Y Y Y ) ( ) y y Y y Coefceul de corelaţe de elecţe Coefceul de corelaţe de elecţe e defeşe r formula ρ (, y) ( )( ) y Y y Y Y Y ( ) ( y Y ) ( )( ) ( ) ( y Y ) Prooţe Demoraţe: ( ) Prooţe Proreăţ ale caracerclor de elecţe Coderăm î couare o elecţe de volum dr-o oulaţe cu meda µ dera eda mede de elecţe ee egală cu meda oulaţe ( ) µ ( ) ( ) µ µ eda dere de elecţe ee egală cu dera oulaţe ( ) Demoraţe: ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) Dar, ma deare ( ) ( ) µ Cur 5

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) j ( ) ( j ) j µ µ µ ş îlocud î erea lu ( ) obţem ( ) Prooţe Varabla aleaoare µ Z de, câd ( ) µ µ căre o varablă N ( 0,) Aceaa ee o coecţă a eoreme lmă cerală ş ee alcablă aâ varablelor coue câ ş celor dcree Îr-adevăr alcâd eorema lu Leauov eru varablele aleaoare ( µ µ ) µ µ µ de căre o varablă aleaoare N ( 0,) Prooţe,,,, obţem că: Dacă varabla aleaoare ee ormal drbuă, auc varabla aleaoare V ( ) ee rearaă ( ) Demoraţe: V ( ) ( ) [( µ ) ( µ )] ( µ ) ( µ )( µ ) ( µ ) ( µ ) ( µ )( µ ) ( µ ) ( µ ) ( µ ) µ µ Cur 6

Dar varabla aleaoare µ µ D( ) ( µ ) D, ar cerală ee rearaă N ( 0,) deoarece Dec, V ee o umă de - ărae de varable de N ( 0,) Prooţe Dacă,, ( ) µ µ ee reaaă o N ( 0,) î coformae cu eorema lmă, ee o elecţe dr-o oulaţe ormal drbuă, auc varabla aleaoare µ T ee rearaă Sude cu grade de lberae Demoraţe: ude Z µ µ µ µ ( ) ( ) ee rearaă ( 0,) Z V ( ) Dec, T ee rearaă Sude cu - grade de lberae Prooţe N, ar V ee rearaă ( ) Dae fd două elecţ aleaoare deedee,,,,,, d oulaţ ş ormal drbue N ( µ, ) ş ( µ, ) Sedecor F (, ) Demoraţe: N, varabla aleaoare S F ee rearaă Fher S Cur 7

S Avem îr-adevar F S rooe 354, reecv ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ş ar umăraorul ş umorul u rearae, coform ( ) Emaţ Teora emaţe urmăreşe evaluarea aramerlor ue rearţ î geeral cuocue Valorle umerce obţue e umec emaţ au emaor Se obţ emaţ ucuale î caul î care e foloec daele elecţe eru a obţe valorle aramerlor ş emaţ ale ervalelor de îcredere î caul î care e deermă u erval î care e află, cu o aumă robablae valoarea emaă U emaor al aramerulu θ e va oa cu θˆ O emaţe ee edelaaă dacă ( ˆ θ ) adcă meda emaţe ee egală char cu valoarea eorecă a aramerulu ema θ, Coform roreăţ 35, ( ) µ adcă meda de elecţe ee u emaor edelaa al mede, ar coform roreăţ 35, ( ) edelaa al dere adcă dera de elecţe ee u emaor Problema emăr ervalelor e reduce la gărea uu erval de îcredere ( θ L, θ U ) cu u coefce de îcredere Ee de dor ca afel îcâ P ( θ θ θ ) L U ă fe câ ma mare (de obce ee cur îre 0,9 ş 0,99) ar ervalul ( θ L, θ U ) ă fe câ ma mc Î ablrea ervalelor e uleaă caracercle umerce cuale Se umec cuale de ord β valoarea a varable aleaoare eru care F ( ) P( ) β β β β adcă valoarea varable aleaoare care are la âga e ara β ub curba deăţ de robablae Evde: P P Cur 8

P Peru a ema u erval e alege, e cec d abelele cualele, de eemlu ş ş e receaă ervalul Î realabl, î fucţe de mărmea eru care e cauă ervalul e receaă cu care d rearţle cuocue rebue lucra 4Caul câd e cuoae dera Emarea ervalelor de îcredere eru med Se coderă o oulaţe rearaă ormal N ( µ, ) faul că N ( 0,) Evde µ ee rearaă N ( 0,) Dacă e cuoaşe dera e oae folo Se oeaă cu cuala de ordul eru rearţa P F F Aşadar ervalul, ee u erval de emare cu coefceul de îcredere D aume uce de vedere ee recomadabl ă e ulee acele ervale care laă aâ la dreaa câ ş la âga lor aceeaş are, egală cu Deoarece rearţa N ( 0,) ee mercă faţă de aa Oy avem relaţa D relaţle µ * µ * * µ * reulă µ Cur 9

Aşadar ervalul căua ee ( θ ) L, θu, ărmea E E oară umele de eroare ş erveşe la calculul umărulu de eereţe auc câd ee muă eroarea ş e alege u coefce eoda decră ma oae f alcaă ş î caul î care u ee rearaă ormal deoarece ee rearaă ( 0,) N dfere de rearţa varablelor,,, (eorema lmă cerală) Caul câd dera ee ecuocuă Dacă u e cuoae dera î emarea ervalelor e uleaă dera de elecţe care ee E u emaor edelaa al dere deoarece ( ) Se coderă, o elecţe dr-o oulaţe de ul ( µ, ),, N Coform celor arăae aeror mărmea T µ ee rearaă ( ) T ş, ca urmare P ε T ε F F,,,, Deoarece reara Sude ee mercă faţă de orge ş îlocudu-l e T î relaţa aeroară, e obţe µ P T P,,,, ş µ,, Ca urmare ervalul căua ee ( θ ) L, θu,,,,, Cur 30

Î ace ca eroarea ee E, Dacă umărul de eereţe ee 30, e oae folo aromaţa, Emarea ervalulu de îcredere eru dfereţe a două med µ, N µ, Se coderă două elecţ d oulaţ ormal rearae N ( ) ş ( ) Caul derlor, cuocue Coderăm o elecţe aleaoare,,, dr-o oulaţe ( ),,, Coderâd varabla aleaoare ( ) ( ) ( ) µ µ co că d oulaţa ( ) N µ, ş o elecţe N µ, Emaor edelaaţ a medlor µ ş µ u:, ea ee ormal rearaă ar emaţa ş dera e vor f ş D( ) D( ) D( ) ş u deedee ( ) ( µ µ ) a deare, varabla aleaoare D( ) N(0,) ude am ţu ( ) ( µ µ ) ee rearaă Deoarece, P ş reul ( ) µ µ ( ) Aşadar, ervalul de emaţe eru dfereţa medlor ee ( ) ( ) ( ) Θ Θ,, Cur 3

Î ace ca, eroarea ee E Der ecuocue dar reuue egale Î caul î care u cuoaşem derle dar şm că u egale oderaă de elecţe ( ) ( ) ( ) ( ) ulăm dera ca u emaor edelaa eru Avem îr-adevăr, ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( µ µ ) Î couare vom arăa că mărmea T Se obervă că deoarece T ( ) ( µ µ ) ee rearaă T ( ) ee raorul îre o varabla aleaoare rearaă N(0,) ş ( ) ( ) ( ) varabla ee de ul ( ) Cur 3

Cur 33 Dar ee reara ( ) ar ee reara ( ), dec T ee reara ( ) T ş,, T P Deoarece rearţa Sude ee mercă,, reulă că,, µ µ Dec, ( ) Θ Θ,,,, cu eroarea, E Emarea ervalelor de îcredere eru dere Coderăm o elecţe de volum dr-o oulaţe ormală ( ) µ, N Coform celor arăae aeror varabla aleaoare ( ) v ee rearaă ( ) ş ca urmare,, v P Dec, ( ),, ( ) ( ),, Emarea ervalulu de îcredere raorul a două der Se coderă elecţa aleaoare,,, dr-o oulaţe ( ) µ,, N ş o elecţe,,, dr-o oulaţe ( ) µ, N

Coform cu cele arăae aeror, raorul F ee reara (, ) F ş dec P f F f,,,, Reulă că f,, f,,, ar ervalul de emaţe eru raorul derlor ee: ( ) Θ Θ L, U f, f,,,, Alcaţe: Ularea ervalelor de îcredere î udle de comarare a bodoblăţ medcameelor La roducerea î erae de căre u roducăor a uu medcame ce rereă o reroducere a alu medcame deja î u, e ue roblema comarăr bodoblăţ aceora Î raccă e cere ca raorul arlor de ub curbele coceraţlor lamace ale celor două medcamee ă e afle ervalul 0,8 -,5 T µ AUC 0,8, 5 R µ AUC ude dcele T e referă la medcameul ea ş R deemeaă medcameul referţă Auc îă câd arle de ub curbă reă varablăţ ra ş erdvduale coderable (deermărle de bodoblae e fac e lour de crca 0 0 de voluar ăăoş) ee de refera a e deerma u erval de îcredere eru meda are realaă de medcameul ou Pord de la faul ca T ( R T ) ( µ R µ T ) erval de îcredere cu robablaea eru µ T µ R µ µ T R T R T R R T ee rearaă T ( ) R e deduce u T Cur 34

ude am oa R T Duă cum e va arăa ma deare, aceaă emare ee uţ ulă î ca că rereă racc ervarablaea, ar erchmbablaea care eceă boechvaleţă rebue ă e baee e ravarablaea WJWelake: Ue of cofdece erval aaly of comarave bovalably ral, J Pharm Sc, 6 (8), 340, 97 Cur 35