Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

Σχετικά έγγραφα
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

z a + c 0 + c 1 (z a)

Curs 4 Serii de numere reale

Integrala nedefinită (primitive)

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 2 Şiruri de numere reale

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

1Reziduuri şi aplicaţii

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

ELEMENTE DE GEOMETRIA COMPUTAŢIONALĂ A CURBELOR Interpolare cu ajutorul funcţiilor polinomiale

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Conice şi cercuri tangente

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Subiecte Clasa a VIII-a

Criterii de comutativitate a grupurilor

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Integrale cu parametru

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Criptosisteme cu cheie publică III

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

riptografie şi Securitate

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Funcţii Ciudate. Beniamin Bogoşel

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Principiul Inductiei Matematice.

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

Subiecte Clasa a VII-a

1Ecuaţii diferenţiale

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

Ecuatii trigonometrice

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE. Obiective:

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Concurs MATE-INFO UBB, 25 martie 2018 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

8 Intervale de încredere


Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

Transcript:

Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 7 8 Capitolul IX. Integrale curbilinii. Să se calculee Im ) d, unde este segmentul care uneşte punctele cu + i. Metoda calculul integralei curbilinii complexe folosind parametriarea curbei ). Dacă este o curbă de clasă C dată parametric de t), t [a, b], atunci f ) d b Curba are repreentarea parametrică a f t)) d t) x t) t b y t) t, t [, ], a f t)) t) dt. : t) x t) + i y t) t + i ), t [, ]. Înlocuind obţinem Im ) d + i ) 3 3 + 3 i i + 3 t + i t 3 dt ) i 3 ) + ) ) t [ d t + i )] + i ) 3 ) + 3i 3 i 8 ) + i. Metoda calculul integralei curbilinii complexe prin reducerea la două integrale curbilinii reale). Are loc scrierea f ) d u x, y) + iv x, y)) d x + iy) u x, y) dx v x, y) dy) + i v x, y) dx + u x, y) dy), integrala curbilinie complexă se poate reduce la calculul a două integrale curbilinii reale. În caul nostru obţinem Im ) d x y + ixy ) y d x + iy) [ x y y 3) dx xy dy ] + i [ xy dx + x y y 3) dy ],

unde are repreentarea parametrică x t) t y t) t, t [, ]. Calculăm şi Deci [ I x y y 3) dx xy dy ] [ t t ) ) 3 t t [ ) ] t 3 t3 t3 t 3 dt 8 8 dt ) 8 t ) ] dt [ I xy dx + x y y 3) dy ] [ ) t t + t t ) ) ] 3 t dt [ )] t 3 t 3 + t3 dt 6 6 t3 dt ) 6. Im ) d + i.. Să se calculee d, unde :. Curba este un cerc cu centrul O, ) şi de raă. Folosind parametriarea cercului { x θ) xo + ρ cos θ obţinem Înlocuind obţinem i y θ) y O + ρ sin θ, ρ, θ [, π], : θ) x θ) + i y θ) cos θ + i sin θ e iθ, θ [, π]. d π π e iθ dθ i eiθ i e iθ e iθ d e iθ) xπ x 3. Să se calculee unde este: a) segmentul [ i, i] ; d, π e iθ cos θ + sin θ e iθ idθ e iπ e ). b) semicercul cu extremităţile i şi i astfel încât Re ). a) Curba are parametriarea { x t) y t) t, t [, ],

b) Curba are parametriarea { x θ) cos θ : t) i t, t [, ]. y θ) sin θ, θ [ π/, π/], : θ) e iθ, θ [ π/, π/]. Menţionăm că valoarea integralei va depinde de drumul ales care uneşte punctele i cu i.. Să se calculee 3 d, unde este segmentul care uneşte punctele cu i. Curba are repreentarea parametrică { x t) y t) t, t [, ], Înlocuind obţinem : t) x t) + i y t) it, t [, ]. 3 d it) 3 d it) i t 3 dt. 5. Să se calculee Curba este dată parametric, d d, unde : t) e πi t), t [, π/]. π/ πi eπi t) πi e πi t) d e πi t) ) πi π/ xπ e πi e iπ / ) e iπ /, x deoarece e πi t) cos π t)) + sin π t)). 6. Să se calculee d, unde este segmentul care uneşte punctele i cu i. Curba are repreentarea parametrică { x t) y t) t, t [, ], e πi t) dt 3

Înlocuind obţinem : t) x t) + i y t) it, t [, ]. d it) d it) i ) ). 7. Să se calculee d, unde : t) t + it parcursă de la la + i. Curba are repreentarea parametrică d t + it d t + it ) : t) t + it, t [, ], t it ) t + i) dt t 3 it + it i t ) dt t 3 + t it ) dt 8. Să se calculee d, ) t + t i t3 x i 8 3 x 3. unde este segmentul care uneşte punctele şi i reunit cu segmentul care uneşte punctele i şi + i. Curba OA AB, unde A i) A, ) iar B + i) B, ), OA : { x t) y t) t, t [, ], şi AB : { x t) t y t), t [, ], adică Metoda. Obţinem iar Metoda. OA : t) it, t [, ] şi OA AB d d d OA AB : t) t + i, t [, ]. d + d AB it d it) i t dt, t + i d t + i) Să observăm că putem calcula integrala şi astfel: d x iy) d x + iy) d 8i. t i) dt 8 8i, xdx + ydy) + i xdy ydx).

Parametriarea segmentului OA implică x, dx, iar pe AB avem Deci Obţinem OA d OA OA AB ydy d d şi dy. AB tdt, tdt i d d 8i. AB xdx i ydx. AB dt 8 8i, 9. Să se calculee n d, n N, unde este curba care mărgineşte domeniul D { x, y) : x + y a, y > }. Curba, unde {x, y) : x [ a, a], y }, { x, y) : x + y a, y }. Avem parametriările { x t) t y t), t [ a, a], şi { x θ) a cos θ y θ) a sin θ, θ [, π], : t) t, t [ a, a] şi : θ) ae iθ, θ [, π]. Înlocuind obţinem n d n d + n d tn+ ta π n + t a ian+ an+ n + an+ n + a a e n+)iθ dθ tn+ n + ) n+) + e an+ n+)iπ e ) n + ) n+) + an+ n + deoarece cos kπ) ) k, pentru orice k Z. π t n dt + a n e niθ d ae iθ) ta en+)iθ + ian+ t a n + ) i cos n + ) π) ), θπ θ. Să se calculee i ) d, unde este o curbă care uneşte punctele + i şi + 3i. Metoda integrala curbilinie complexă în caul unui integrand olomorf este independentă de drum). 5

Să observăm că în caul general al integralei f ) d, unde este o curbă dată de clasă C care uneşte punctele A x A, y A ) cu B x B, y B ) iar f este o funcţie olomorfă de un domeniu D care conţine curba avem f ) d u x, y) + iv x, y)) d x + iy) u x, y) dx v x, y) dy) + i Deoarece funcţia f satisface condiţiile Cauchy-Riemann u v x, y) x, y), x y v x, y) dx + u x, y) dy). u v x, y) x, y), x, y) D, y x obţinem, echivalent, că au loc condiţiile specifice ca cele două integrale curbilinii reale să fie independente de drum: u x, y)) v x, y)), y x Deci există primitivele F şi F astfel încât F x, y) u x, y), x F x, y) v x, y) y iar integrala devine v x, y)) u x, y)), x, y) D. y x f ) d F x, y) x B,y B ) x A,y A ) şi + i F x, y) F x, y) v x, y), x F x, y) u x, y), y x B,y B ) x A,y A ) [F x B, y B ) F x A, y A )] + i [F x B, y B ) F x A, y A )]. Deci, în caul unei funcţii olomorfe, integrala curbilinie complexă este independentă de drum. Evident, în caul unei curbe închise, integrala curbilinie complexă dintr-o funcţie olomorfă este nulă am obţinut astfel un ca particular al Teoremei Fundamentale a lui Cauchy ). Teorema Fundamentală a lui Cauchy. Fie D un domeniu deschis şi mărginit cu frontiera dată de curba care este formată dintr-un număr finit de curbe simple, închise şi netede. Presupunem că funcţia f este olomorfă de D D. Atunci f ) d. Observaţie. Uneori Teorema Fundamentală a lui Cauchy este enunţată separat pentru domenii simplu conexe şi domenii multiplu conexe. Definiţie. Reamintim că un domeniu D C se numeşte simplu conex dacă orice curbă simplă închisă D are proprietatea că domeniul mărginit de este tot în D. Un domeniu care nu este simplu conex se numeşte multiplu conex. Exemple de mulţimi simplu conexe: mulţimile convexe de exemplu, discul B a, r) { a < r} şi semiplanul {Re > }) şi mulţimile stelate de exemplu, R din care se elimină o semidreaptă). Exemple de mulţimi multiplu conexe: exteriorul unui disc R \B a, r) { a ) > r}, coroana circulară {r < a < r }, un disc din care se scot două discuri interioare B a, r) \ B a, r ) B a, r ). 6

În caul exemplului nostru avem i ) d x y + ixy ) i x + iy) ) d x + iy) [ x y + y ) + i xy x) ] d x + iy) x y + y ) dx xy x) dy ) + i xy x) dx + x y + y ) dy ). Am obţinut două integrale curbilinii şi observăm că fiecare dintre ele este independentă de drum, deoarece x y + y ) y + xy x)) y x iar xy x) x x y + y ). y x Prin urmare x y + y ) dx xy x) dy ) + i xy x) dx + x y + y ) dy ) F x, y),3),) + if x, y),3),), unde primitivele sunt date de calculul standard de la integrale curbilinii reale: F x x, y) x y + y, F x, y) xy x) y şi F x, y) x 3 xy + xy + C, C R, F x, y) xy x, x F y x, y) x y + y, F x, y) x y x y 3 + y + C, C R, adică o primitivă integrandului i ) este x 3 xy + xy ) + i x y x y 3 + y ) + C, C C. ) Integrala din enunţ devine i ) d F, 3) F, ) + i F, 3) F, )). Metoda integrala curbilinie complexă calculată cu ajutorul primitivei). Funcţia f ) i este olomorfă pe C, f admite primitive pe C. Dacă este curba care uneşte punctele + i şi + 3i, atunci i ) d 3 i ) + 3i) 3 i + 3i) + i) 3 + i + i) 56 + 38i. Făcând calculele observăm că primitiva precedentă coincide cu cea dată de relaţia ), adică 3 i x 3 xy + xy ) + i x y x y 3 + y ) + C, C C. Teoremă. Orice funcţie olomorfă pe un domeniu simplu conex D admite primitive pe D. 7

. Să se calculee i ) d, unde este o elipsă de semiaxe şi 3. Să observăm că domeniul mărginit de elipsa este un domeniu simplu conex. Metoda. Se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) i este olomorfă pe C iar curba este închisă. Obţinem i ) d. Metoda. Folosind parametriarea elipsei : x + y 3 avem Înlocuind obţinem π Metoda 3. i ) d π { x θ) xo + cos θ y θ) y O + 3 sin θ, θ [, π], : θ) cos θ + i 3 sin θ, θ [, π]. ) cos θ + i 3 sin θ) i cos θ + i 3 sin θ) d cos θ + i 3 sin θ) cos θ 9 sin θ ) + sin θ cos θ i cos θ + 3 sin θ ) sin θ + 3i cos θ) dθ. Funcţia f ) i este olomorfă pe C, f admite primitive pe C. Având în vedere că este o o curbă închisă capătul iniţial coincide cu capătul final ) obţinem:. Să se calculee i ) d 3 unde este un cerc de centru a şi de raă r. 3 i a) n d, n Z, ). Să observăm că domeniul mărginit de cercul este un domeniu simplu conex. Metoda. Curba este dată de a r, are repreentarea parametrică { x θ) xa + ρ cos θ şi obţinem y θ) y a + ρ sin θ, ρ r, θ [, π] : θ) x θ) + i y θ) x a + r cos θ + i y a + i r sin θ, θ [, π]. adică cercul a r are repreentarea parametrică : θ) a + re iθ, θ [, π]. 8

Înlocuind obţinem, în caul n, a) n d i r n+ π În caul n : Metoda. i π re iθ ) n d re iθ ) π r n e niθ re iθ idθ e n+)iθ n+ en+)iθ dθ i r xπ rn+ n + ) i x n + a) n d π dθ πi. π a d re iθ d re iθ) π e i n+) π e ). re iθ reiθ idθ Să observăm că în caul n se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) a) n este olomorfă pe C iar curba este închisă. Obţinem a)n d, n. Pentru n se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy 3. Într-adevăr, dacă notăm f ), atunci pentru n d πi f a) πi a iar pentru n sau echivalent k : n πi d k a) k )! f k ) a). 3. Să se calculee unde : r, cu a r. d a, Să observăm că în caul a > r se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) a este olomorfă pe C\ {a}, şi pe interiorul cercului care este curbă închisă. Obţinem d a. Dacă a < r, atunci se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy. Într-adevăr, d πi f a) πi, a unde f ). 3 Formula Integrală a lui Cauchy. Fie D un domeniu deschis şi mărginit cu frontiera dată de curba care este formată dintr-un număr finit de curbe simple, închise şi netede. Presupunem că funcţia f este olomorfă de D D. Atunci f a) f ) d, a D. πi a Observaţie. Se poate arăta că dacă f este olomorfă de D, atunci f este de clasă C pe D. În condiţiile de mai sus are loc şi formula f n) a) n! f ) πi a) n+ d, a D, n N. 9

. Să se calculee e d, unde : 3. + ) Putem aplica Formula Integrală a lui Cauchy, deoarece punctul a se află în interiorul cercului f) 3 iar integrandul este de tipul, unde f ) e. Deci a) 5. Să se calculee f ) πi d + ) 3! f 3) ) 8πi 3 e. sh ) d, unde : i. πi) Putem aplica Formula Integrală a lui Cauchy, deoarece punctul a πi se află în interiorul cercului f) de centru A i) A, ) şi raă R iar integrandul este de tipul, unde f ) a) sh ) : e e. Deci f ) πi d f 3) πi) πi ch πi) πi e πi + e πi πi) 3! 3! 3! πi 6 cos π + i sin π + cos π) + i sin π)) πi 3. deoarece sh ) ch ) : e + e, sh ) sh ), sh ) ch ). 6. Să se calculee unde : + i. ch ) π + i) d, Se aplică Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul a i aparţine interiorului cercului f) cu centrul C i) C, ) şi de raă R ) iar integrandul este de tipul, unde +i) π ) f ) ch este olomorfă în interiorului curbei. În concluie ch ) π πi [ π )] 3) d ch + i) 3! i πi π ) 3 sh i π ) π i e π/ e π/ π i 3! i). 7. Să se calculee sin π ) + cos π ) d, unde : 3. ) ) Putem aplica Formula Integrală a lui Cauchy, deoarece punctele a şi a se află în interiorul cercului 3 iar integrandul este de tipul f) a k. Deoarece putem descompune în două fracţii simple ) ),

obţinem scrierea sin π ) + cos π ) d ) ) sin π ) + cos π ) sin π ) + cos π ) d d. Dacă notăm cu f ) sin π ) + cos π ), atunci f ) d πi f ) iar f ) d πi f ), sin π ) + cos π ) d πi f ) f )) ) ) πi sin π) + cos π) sin π) cos π)) πi. 8. Să se calculee, unde : a a, cu a R +\ {/}. Dacă a, /), atunci se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) este olomorfă pe C\ {±, ±i}, şi pe interiorul cercului care este o curbă închisă ce nu conţine punctele ±, ±i ). Obţinem. Dacă a /, + ), atunci se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul aparţine interiorului cercului. Deci, notând cu f ) +) +), obţinem 9. Să se calculee f ) πi d πi f ). n d, n N, a, unde :. a Dacă a >, atunci se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) n a este olomorfă pe C\ {a}, şi pe interiorul cercului care este o curbă închisă ce nu conţine n punctul a ). Obţinem d. a Dacă a <, atunci se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul a aparţine interiorului cercului. Deci, notând cu f ) n, obţinem f ) a d πi f a) πi an.. Să se calculee d + ) n, n N, unde : x + y λy, cu λ >. Curba : x + y λ/) λ/) este cercul cu centrul C, λ/) şi raă R λ/.

Deoarece λ > obţinem că punctul a i aparţine interiorului cercului. Deci putem aplica Formula Integrală a lui Cauchy deoarece integrandul este de tipul f) i), unde f ) n + i) n este olomorfă în interiorului cercului. În concluie d +i) + ) n n i) n d πi n )! f n ) i) πi n )! )n n n + )... n ) + i) n+ πi n n + )... n ) i n )! n.. Să se calculee unde : x + y λx, cu λ R + \ {}. cos π) ) d, Curba : x λ/) + y λ/) este cercul cu centrul C λ/, ) şi raă R λ/. Dacă λ <, atunci a este în afara domeniului mărginit de cercul, se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy şi se obţine că integrala este nulă. Dacă λ >, atunci a este în interiorul cercului, se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy: cosπ) [ ] cos π) ) d +) πi cos π) d )! + ).. Să se calculee i) 3 d, unde este dată de t) cos t + i sin t), cu t [, π]. Deoarece a i este în interiorul cercului, se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy: πi 3 d i)! 3. Să se calculee unde :. + i d, [ ] i. Deoarece a i este în interiorul cercului, se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy: + i d πi i π.. Să se calculee unde : i /. e i + ) d,

Deoarece a i este în interiorul cercului, se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy: e i + ) d 5. Să se calculee e i [ +i) πi e i ] d i)! + i) e d, :. n Deoarece a este în interiorul cercului, se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy: e n d πi n )! [e ] n ) πi n )!.. i 6. Să se calculee Observăm că + e sin d + e sin d + d, unde :. e sin d Pentru prima integrală folosim parametriarea cercului : θ) e iθ, d π e iθ d e iθ) i π e sin d + d. e iθ e iθ dθ πi. unde θ [, π]. Deci Pentru a doua integrală putem aplica Formula Integrală a lui Cauchy, deoarece punctul a se află în interiorul cercului iar integrandul este de tipul f) a, unde f ) e sin. Deci f ) d πi f ). 7. Să se calculee d e π, unde :. ) Să observăm că e π, dacă, π se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul a aparţine interiorului cercului iar f ) este olomorfă pe interiorul curbei. Obţinem e π, dacă < <,, π dacă. f ) d πi! f ). 3

8. Să se calculee, unde este elipsa de semiaxe a şi b din primul cadran. Metoda. Curba AB { } x, y) : x a + y b, x, y are parametriarea Înlocuind obţinem d π/ π/ π/ π/ Metoda. π/ { x θ) a cos θ y θ) b sin θ, θ [, π/], : θ) a cos θ + i b sin θ, θ [, π/]. a cos θ + i b sin θ) d a cos θ + i b sin θ) a cos θ + i b sin θ) a sin θ + i b cos θ) dθ a sin θ cos θ b sin θ cos θ ) + i ab cos θ ab sin θ )) dθ a + b ) sin θ cos θ + i ab cos θ sin θ )) dθ a + b ) sin θ) + i ab a + b ). ) cos θ) dθ a + b ) cos θ) θπ/ sin θ) + i ab θ θπ/ θ Se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) este olomorfă pe C. Obţinem d, unde Γ este curba închisă care mărgineşte sfertul de interior de elipsă din Γ primul cadran, adică Γ, unde AB { } x, y) : x a + y b, x, y, BO este segmentul care uneşte B, b) cu O, ) iar OA este segmentul care uneşte O, ) cu A a, ). Deci avem BO : { x t) y t) t, t [b, ], şi { x t) t OA : y t), t [, a], adică BO : t) it, t [b, ] şi Conform Teoremei Fundamentale a lui Cauchy d OA : t) t, t [, a]. d d + d, unde curbele şi sunt curbele şi respectiv parcurse în sens opus, adică OB şi AO.

Deci OB AO d d deoarece pe OB iar pe AO Obţinem Metoda 3. OB AO x + iy) d x + iy) xdx, OB xdx ydy) + i ydx + xdy) ydy, OB x, dx y, dy. d ydy + xdx OB AO b tdt + a tdt Funcţia f ) este olomorfă pe C, f admite primitive pe C : d B,b) ib a + b ). Aa,) a 9. Să se calculee i + ) d, unde este curba care mărgineşte domeniul D { C : < < }. Să observăm că domeniul D nu este un simplu conex. Curba este o reuniune două cercuri, adică, unde a + b ). : { x θ) cos θ y θ) sin θ, θ [π, ], şi : { x θ) cos θ y θ) sin θ, θ [, π] am considerat sensul frontierei dat de convenţia ca domeniul D să rămână în stânga), Metoda. : θ) e iθ, θ [π, ] şi : θ) e iθ, θ [, π]. Înlocuind partea reală şi partea imaginară obţinem i + ) d i + ) d + i + ) d π Metoda. i cos θ sin θ + ) d cos θ + i sin θ) + π i cos θ sin θ + ) d cos θ + i sin θ). Conform Teoremei Fundamentale a lui Cauchy i + ) d, deoarece funcţia f ) i + este olomorfă pe C. Metoda 3. Funcţia f ) i + este olomorfă pe C, f admite primitive pe C : ) ) i + ) d i + ) d + i + ) d i + + i +, deoarece şi sunt curbe închise. 5

3. Să se calculee, unde : a, cu a R +\ {}. Dacă a, ), atunci se poate aplica Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) este olomorfă pe C\ {±}, şi pe interiorul cercului care este o curbă închisă ce nu conţine punctele ±). Obţinem. Pentru a, + ) se poate aplica Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctele, ± aparţin interiorului cercului. Metoda. Evident, putem descompune în fracţii simple + ) + şi obţinem d + d +, iar pentru fiecare integrală în parte aplicăm Formula Integrală a lui Cauchy şi obţinem πi + πi πi + πi πi. Metoda. Preentăm în continuare o metodă alternativă de calcul. Să considerăm două cercuri centrate în punctele ± şi de rae suficient de mici astfel încât să nu intersectee cercul a >. Deci să notăm : + r şi : r iar cu ) D : B, a) \ B, r ) B, r ) domeniul deschis care e mărginit de curba iar curbele,, sunt parcurse astfel încât domeniul D marginit de ele să rămână în stânga; prin urmare are sens direct trigonometric iar şi au sens invers trigonometric). Să observăm că domeniul D mărginit de curbele,, nu este un simplu conex. Deci conform Teoremei Fundamentale a lui Cauchy 5 + +, adică +, Această metodă de calcul repreintă, de fapt, demonstraţia Teoremei Reiduurilor. 5 Considerăm următorul ca particular al Teoremei Fundamentale a lui Cauchy: fie un domeniu deschis D care este multiplu conex) mărginit cu frontiera dată de reuniunea a trei curbe k, k, 3, simple, închise şi netede. Presupunem că funcţia f este olomorfă de D 3 ) D. Atunci f ) d + f ) d + f ) d. 3 Având în vedere că cele trei integrale curbilinii depind de sensul de parcurgere al curbei k, k, 3, preciăm că, prin convenţie, sensul de parcurgere al curbelor k care mărginesc domeniul mărginit D este luat astfel încât domeniul D să rămână în stânga. 6

unde curbele şi sunt curbele şi respectiv parcurse în sens opus, au sens direct trigonometric. Acum, pentru a calcula integralele avem două metode: fie folosind parametriarea curbelor fie cu Formula Integrală a lui Cauchy. Astfel avem: fie : θ) + r e iθ, θ [, π] şi : θ) + r e iθ, θ [, π] iar conform şi Teoremei Fundamentale a lui Cauchy) d + d + d + + d + d + π r e iθ d r e iθ) πi d + π r e iθ d r e iθ) πi fie d πi + + d πi + πi πi. 3. Să se calculee cos π) unde este o curbă închisă, simplă şi netedă pe porţiuni. Să notăm cu D domeniul dat de interiorul curbei. Dacă ± / D, atunci se aplică Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) cosπ) este olomorfă pe C\ {±}, şi pe interiorul curbei care este o curbă închisă ce nu conţine cos π) punctele ±). Obţinem d. Dacă D, / D, atunci se aplică Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul a aparţine interiorului curbei iar integrandul este de tipul f) cos π) +, unde f ) este olomorfă în interiorului curbei. În concluie cos π) d d, cosπ) + d πi f ) πi πi. Dacă D, / D, atunci se aplică Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctul a aparţine interiorului curbei iar integrandul este de tipul f) cos π), unde f ) este olomorfă în interiorului curbei. În + concluie cos π) d cosπ) + d πi f ) πi πi. Dacă ± D, atunci se aplică Formula Integrală a lui Cauchy deoarece punctele ± aparţin interiorului curbei. Pentru aceasta să considerăm două cercuri centrate în punctele ± şi de rae suficient de mici astfel încât să nu intersectee curba. Deci să notăm : + r şi : r 7

iar cu ) : D \ B, r ) B, r ) domeniul deschis care e mărginit de curba iar curbele,, sunt parcurse astfel încât domeniul D marginit de ele să rămână în stânga; prin urmare are sens direct trigonometric iar şi au sens invers trigonometric). Să observăm că domeniul D mărginit de curbele,, nu este un simplu conex. Deci conform Teoremei Fundamentale a lui Cauchy cos π) d cos π) d cos π) d + cos π) d, unde curbele şi sunt curbele şi respectiv parcurse în sens opus, au sens direct trigonometric. Acum, pentru a calcula integralele folosim Formula Integrală a lui Cauchy. Astfel avem cos π) d cos π) d 3. Să se calculee cosπ) + cosπ) + cos π) d πi cos π) d πi + e iπ + d, : x + y. πi πi. Să observăm că este elipsa x + y care conţine punctele ±i. Se aplică Torema Fundamentală a lui Cauchy şi Formula Integrală a lui Cauchy vei Problema 3). Astfel putem scrie: e iπ + d πi e iπ + πi e iπ π sh π). i i + i i 33. Să se calculee d, : R. + Dacă R <, atunci se aplică Teorema Fundamentală a lui Cauchy deoarece funcţia f ) + este olomorfă pe C\ {±i}, şi pe interiorul curbei care este o curbă închisă ce nu conţine punctele ±i). Obţinem d. + Dacă R >, atunci se aplică Formula Integrală a lui Cauchy vei Problema 3): d + πi + πi. i i + i i 3. Să se calculee Să observăm că cercul conţine punctele şi. n ) m d, :. Se aplică Torema Fundamentală a lui Cauchy şi Formula Integrală a lui Cauchy vei Problema 3). Astfel putem scrie: n ) m d πi [ ] n ) n )! ) m + πi [ ] m ) m )! n. 8