TERMOSTAT ELECTRONIC DIODA SENZOR

Σχετικά έγγραφα
Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Eşantionarea semnalelor

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I


EPSICOM EP V COMPACT POWER SUPPLY. Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

2. JONCŢIUNEA pn. Fig. 2.1 Joncţiunea pn

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Miliohmetru cu scală liniară şi citire analogică şi/sau digitală

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ

Sistem analogic. Sisteme

Curs 4 Serii de numere reale

6.4.Convecţia. unde T s -temperatura termodinamică a suprafeţei corpului solid, -temperatura termodinamică medie a fluidului, 6.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1


DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Transformări de frecvenţă

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

L4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

SISTEME DE ORDINUL 1 MODEL, FUNCłIE DE TRANSFER, SIMULARE, IDENTIFICAREA PRAMETRILOR

EPSICOM LASER PROIECTOR EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

MOSFET POWER AMPLIFIER AV400 V 2.1

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

SURSĂ DE ALIMENTARE CU FET- URI

METODE DE DIAGNOSTICARE A PLASMEI

V O. = v I v stabilizator

MARCAREA REZISTOARELOR

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

Senzorul Hall (1) m e (2) Astfel viteza de mişcare a unui electron este datorat forţei

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

EPSICOM. MULTI-PURPOSE INVERTER V 3.2 INVERTOR 12Vcc-220Vca EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

FIZICĂ. Oscilatorul amortizat si oscilatorul fortat. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

NE555 TIMER TEMPORIZATOR CU NE555

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

Capitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONARE-MEMORARE

EPSICOM GENERATOR CU NE 555 EP Colecţia Începători. Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

CURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

Transformata Laplace

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Integrala nedefinită (primitive)

VARIATOR DE TENSIUNE ALTERNATIVĂ

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

Subiecte Clasa a VII-a

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 1 Şiruri de numere reale

Circuite cu diode în conducţie permanentă

EPSICOM POWER VALVE AMPLIFIER EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Fizica Plasmei şi Aplicaţii Probleme

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

riptografie şi Securitate

DETERMINAREA CONSTANTEI PLANCK DIN STUDIUL EFECTULUI FOTOELECTRIC EXTERN

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Electronică anul II PROBLEME

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU. Soluţii, indicaţii, schiţe de rezolvare

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

5.1. Noţiuni introductive

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0


EPSICOM WATER LEVEL INDICATOR EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

SURSĂ DE ALIMENTARE STEP-UP V

Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

Principiul Inductiei Matematice.

5.7 Modulaţia cu diviziune în frecvenţă ortogonală

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

Transcript:

EPSCOM Rady Prototyping Colccţ ţia Hom Automation EP 0261... Cuprin Przntar Proict Fişa d Aamblar 1. Funcţionar 2 2. Schma 2 3. PCB 3 4. Lita d componnt 3 5. Tutorial dioda miconductoar 4 5 Rgimul trmic TERMOSTAT ELECTRONC DODA SENZOR Avantaj Prt/Calitat Livrar rapida Dign ndutrial Proict Modificabil Adaptabil cu alt modul Modul uor d aamblat di ntrant di pntru afacri Hobby & Proict Educational www.picom.com/kit a diviion of EPSCO Manufacturing

Caractritici: Rglaj tmp.: -45+145 C Alimntar: 12 / 200mA Aplicaţii: Ar conditionat, cntral trmic, răcitoar, laborator, r, acvarii, vntilaţii,... Funcţionar Dpndnţa d tmpratură a caractriticii tatic a uni diod miconductoar t foart putrnică, curntul prin dioda cu iliciu dublându- la ficar 6 C, variaţia tniunii p diodă, la curnt contant, fiind d 2m/ C (vzi cuația Maxwll-Boltzmann). Elmntul d bază în chmă t o diodă cu iliciu, cu rol d nzor d tmpratură, prin car trc un curnt gnrat d ura d curnt contant ralizată cu tranzitoarl Q1 ( foloșt numai joncțiuna bază-mitor) şi Q2. Tniuna citită d p diodă t amplificată şi comparată cu o tniun d rfrinţă tată din R19. Smnalul rzultat t filtrat şi aplicat p baza unui tranzitor Q3 c aclanşază un rlu. Pntru a vita actionăril rapid al rlului, dranjant, praguril d aclanşar şi rvnir al rlului unt rglat din P2, C4, întârziind totodată comanda p baza tranzitorului. Schma lctrică 31 Sararilor Strt 200570 Craiova, Dolj, Romania 0723.377.426, 0743.377.426

Amplaara componntlor Lita d componnt Nr.Crt. Componnta Dnumir aloar Cant 1 C1 Condnator 470µF 1 2 C4,C2 Condnator 10µF 2 3 C3 Condnator 100nF 1 4 D1 Punt rdroar BRDGE 1 5 D2 Ld LED 1 6 D3,D4 Diodă 1N4148 2 7 D5 Diodă 1N4007 1 8 J1 Conctor CON2 1 9 J2 Conctor CON3 1 10 LS1 Rlu RELEU 12 1 11 Q2,Q1 Tranzitor BC327 2 12 Q3 Tranzitor BC337 1 13 R1 Rzitnță 100Ω 1 14 R2 Rzitnță 750Ω 1 15 R3,R10,R12,R16 Rzitnță 10KΩ 4 16 R19 Potnțiomtru 10KΩ 1 17 R4 Rzitnță 1,2KΩ 1 18 R5 Rzitnță 1KΩ 1 19 R6,R7,R11 Rzitnță 100KΩ 3 20 R8 Rzitnță 1MΩ 1 21 R18 Smirglabil 1MΩ 1 22 R9 Rzitnță 56KΩ 1 23 R13 Rzitnță 2,2KΩ 1 24 R14 Rzitnță 1,5KΩ 1 25 R15 Rzitnță 330Ω 1 26 R17 Rzitnță 470KΩ 1 27 U1 U1 LM317 1 28 U2 U2 LM324 1 Act produ livrază în varianta circuit imprimat, circuit imprimat + componnt au în varianta aamblată în copuri ducațional. Dacă doriţi ă aflaţi mai mult dpr produl noatr, vizitaţi itul www.picom.com Dacă aţi întâmpinat problm cu oricar dintr produl noatr au dacă doriţi informaţii uplimntar, contactaţi-n prin -mail offic@picom.com Pntru oric întrbări, comntarii au propunri d afacri nu zitaţi ă n contactaţi p adra offic@picom.com 31 Sararilor Strt 200570 Craiova, Dolj, Romania 0723.377.426, 0743.377.426

Diodl miconductoar Caractritica tatică a uni diod miconductoar t dcriă d rlaţia: = T 1 und: t curntul invr d aturaţi, T =k B T/ t potnţialul trmic (k B contanta Boltzman, T tmpratura abolută, arcina lctronului). La tmpratura camri, potnţialul trmic, proporţional cu tmpratura în grad Klvin, t d aproximativ 25m. Coficintul d mii m ar valoara 1 pntru diodl cu grmaniu şi aproap 2 pntru cl cu iliciu. În rgiuna >> T, und dioda t dchiă şi rlaţia antrioară dvin: Logaritmând în baza zc obţinm: log m T = 0, 43 m T adică o rlaţi liniară; valoara curntului crşt d zc ori la ficar variaţi a tniunii gală cu 2,30 mt. Caractritici tatic pntru o diodă cu grmaniu şi una cu iliciu Dpndnţa d tmpratură a caractriticii pntru o diodă cu grmaniu În figuril d mai u unt rprzntat caractriticil tatic (cu intnitata în cară logaritmică ) pntru o diodă cu grmaniu şi una cu iliciu; aşa cum przic rlaţia, graficl unt (aproximativ) linii drpt. S obrvă pantl difrit datorat valorilor lui m şi curntul d aturaţi mult mai mar la dioda cu grmaniu La prima vdr -ar păra că dpndnţa d tmpratură a caractriticii tatic t una implă : crştra potnţialului trmic T proporţional cu tmpratura ar micşora panta caractriticilor din din figura d mai u, rotind drptl în nul orar. Lucruril unt mai complicat, doarc curntul d aturaţi nu t contant ci crşt cu tmpratura. Atfl, în afara rotaţii, drptl ufră şi o tranlaţi în u. Pntru grmaniu, dpndnţa curntului d aturaţi ar xpria: 2 0,78 T 9000 2 T

Rzultă d aici, un coficint d variaţi d 11% p grad. La dioda rală apar, înă, şi alt componnt al curntului, car au o variaţi mai lntă cu tmpratura. Din act motiv, dpndnţa măurată a curntului invr d aturaţi la diodl cu grmaniu pun în vidnţă o variaţi a actuia d aproximativ 7 % p grad, adică o dublar a a la ficar variaţi d 10. Combinând fctul aupra lui cu fctul factorului T, variaţia caractriticii cu tmpratura, pntru o diodă cu grmaniu în conducţi dirctă, poat fi urmărită p figura d mai u). Efctul variaţii lui t dominant: dacă mnţinm tniuna contantă curntul crşt practic xponnţial cu tmpratura, dublându- la ficar crştr cu 10 grad. Putm privi lucruril, înă, şi altfl, mnţinând curntul contant, obţinm o cădr a tniunii p diodă d aproximativ 2 m p grad. Din grafic rzultă că dpndnţa tniunii cu tmpratura t uficint d liniară pntru ca dioda ă fi utilizată ca nzor d tmpratură. Pntru diodl cu iliciu, rcombinara golurilor cu lctronii ar loc prdominant în zona d trcr; din act motiv, curntul d aturaţi dpind d tmpratură conform rlaţii: 1,21 1,5 2T 6900 1,5 T T car dtrmină o crştr d aproximativ 8% p grad. În conducţi dirctă atât dpndnţa lui cât şi factorul afctază caractritica tatică, aşa cum obrvă în figra d mai jo. La crştra tmpraturii, mărira lui produc o T tranlaţi în u a caractriticii, p când factorul dtrmină o rotir a i în n orar, micşorându-i panta. La tmpraturi apropiat d tmpratura camri, mnţinând contantă tniuna p diodă obţinm o variaţi a curntului d aproximativ 7 % p grad, aproap gală cu ca d la diodl cu grmaniu. Dacă mnţin contant curntul, tniuna p diodă cad aproximativ liniar cu crştra tmpraturii; pntru curnţi d ordinul miliamprilor la curnt contant, cădra tniunii p diodl cu iliciu t d aproximativ 2 m p grad, ca şi la cl cu grmaniu. nflunţa tmpraturii aupra caractriticii uni diod cu iliciu Concluzi ndifrnt d tipul lor, în conducţi dirctă, la tniun contantă, curntul diodlor crşt practic xponnţial cu tmpratura, cu aproximativ 7 % p grad, dublându- la ficar încălzir cu 10 grad. Dacă mnţin curntul contant, tniuna p diodă cad liniar cu tmpratura cu aproximativ 2 m p grad.