1. Teorema lui Menelaus in plan Demonstratia teoremei in plan (clasa a VII-a). DC EC F B DB EA = 1.

Σχετικά έγγραφα
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Vectori liberi-seminar 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Lectia VII Dreapta si planul

Dreapta in plan. = y y 0

Curs 1 Şiruri de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Subiecte Clasa a VIII-a

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

GEOMETRIE VECTORIALĂ, ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ. PROBLEME REZOLVATE. Gabriel POPA, Paul GEORGESCU c August 20, 2009, Iaşi

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

OANA CONSTANTINESCU. ( a carei ecuatie matriceala este data in raport cu un reper cartezian R = {O; ē 1,, ē n }.

Algebra si Geometrie Seminar 9

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

TRIUNGHIUL. Profesor Alina Penciu, Școala Făgăraș, județul Brașov A. Definitii:

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

CAPITOLUL 2 VECTORI LIBERI. 2.1 Segment orientat. Vector liber

Concursul Interjudeţean de Matematică Academician Radu Miron Vaslui, noiembrie Subiecte clasa a VII-a

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Axiomatica Hilbert a spaţiului euclidian

Subiecte Clasa a VII-a

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

ELEMENTE DE GEOMETRIE. Dorel Fetcu

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!)

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

ELEMENTE DE GEOMETRIA COMPUTAŢIONALĂ A CURBELOR Interpolare cu ajutorul funcţiilor polinomiale

a carei ecuatie matriceala este data in raport cu R.

Curs 2 Şiruri de numere reale

LUCRARE DE DIPLOMĂ CENTRE REMARCABILE ÎN TRIUNGHI

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

EDITURA PARALELA 45. Matematică de excelenţă pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă. clasa a VIII-a. mate 2000 excelenţă

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

b = CA, c = AB, atunci concluzia rezultă din regula triunghiului de adunare a vectorilor:

3. REPREZENTAREA PLANULUI

CAPITOLUL 6 GEOMETRIE LINIARĂ ÎN SPAŢIU Sisteme de coordonate în plan şi în spaţiu. I. Coordonate carteziene

Lectia IV Produsul vectorial a doi vectori liberi

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Integrala nedefinită (primitive)

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2018 Clasa a V-a. 1. Scriem numerele naturale nenule consecutive sub forma:

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

MARCAREA REZISTOARELOR

1.4 Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial

29 Iunie Aplicaţii ale numerelor complexe în Geometrie. Absolvent: Haliţă Diana-Florina. Coordonator ştiinţific: Prof. Dr.

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

riptografie şi Securitate

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Transcript:

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU OANA CONSTANTINESCU In acest material generalizam teorema lui Menelaus din planul euclidian la spatiul euclidian trei dimensional, prezentand doua metode de demonstratie, una adaptata gimnaziului si una adaptata liceului, mai exact folosind calculul vectorial. Din multitudinea de demonstratii existente nu am ales cele mai elegante, ci acele demonstratii care se pot face la clasa, eventual in cadrul unui optional.. Teorema lui Menelaus in plan Demonstratia teoremei in plan (clasa a VII-a). Theorem. Intr-un plan dat se considera triunghiul ABC si o dreapta d ce taie dreptele suport ale laturilor triunghiului in punctele D BC, E CA, F AB, diferite de varfurile triunghiului. Atunci F A F B DB DC EC EA =. Remark 2. Pentru a simplica demonstratia teoremei reciproce, am folosit aici rapoarte de segmente orientate. Sfatuim introducerea cu atentie a acestei notiuni, pentru a evita confuziile. Avand doua segmente orientate P Q si RS cu aceeasi directie, notam cu P Q raportul lungimilor acestora, daca RS cele doua segmente sunt la fel orientate, respectiv opusul raportului lungimilor lor, daca cele doua segmente au orientari opuse. Avantajul este ca, atunci cand cunoastem de exemplu F A, pozitia punctului F pe AB este unic F B determinata.

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 2 Proof. Fie CG AB, G ED. Se aplica teorema fundamentala a asemanarii pentru: BF D, CG BF DB = F B ; EC AEF, GC AF = GC DC GC EA F A. Folosind ambele relatii de mai sus rezulta DB EC = F B. DC EA F A Theorem 3. (Reciproca teoremei lui Menelaus) Fie ABC si punctele D, E, F respectiv pe BC, CA, AB, diferite de varfurile triunghiului. Daca F A (.) F B DB DC EC EA =, atunci punctele D, E, F sunt coliniare. Proof. Presupunem prin reducere la absurd ca D, E, F nu sunt coliniare. Fie DE AB = {F }. Motivam existenta acestui punct prin reducere la absurd. Daca presupunem ca DE AB, din T. Thales in ABC rezulta ca DB = EA F A. Folosind (.) rezulta =. Imposibil. DC EC F B

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 3 Aplicand teorema lui Menelaus pentru ABC si transversala D E F, rezulta F A DB EC =. Folosind si (.) deducem F B DC EA F A F B = F A F B. Din unicitatea punctului care imparte un segment orientat dat intr-un raport dat, rezulta F = F. Remark 4. In clasa a VII-a nu este obligatorie folosirea rapoartelor de segmente orientate. Va trebui sa ne folosim de intuitie pentru a motiva ca F, F sunt simultan intre A si B sau simultan de aceeasi parte a lui A, ori a lui B, pe dreapta AB. O demonstratie riguroasa ar presupune utilizarea consecintelor axiomelor de ordine. Demonstratie vectoriala - clasa a IX-a. Theorem 5. Intr-un plan dat se considera A A 2 A 3 si punctele B, B 2, B 3 astfel incat B A = λ B A 2, B 2 A 2 = λ 2 B 2 A 3, B 3 A 3 = λ 3 B 3 A, λ i R \{}, i {, 2, 3}. Atunci punctele B, B 2, B 3 sunt coliniare daca si numai daca λ λ 2 λ 3 =.

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 4 Remark 6. Pentru demonstratia vectoriala a acestei teoreme nu ne mai folosim de guri, deoarece lucram intr-un subspatiu liniar 2-dimensional al spatiului liniar al vectorilor liberi. Proof. B A = λ B A 2 (A, A 2 ; B ) = λ. Numarul (A, A 2 ; B ) se numeste raportul simplu al punctelor A, A 2, B. Se cunosc urmatoarele rezultate. (.2) (.3) (A, A 2 ; B ) = λ r B= r A λ r A2 ; λ λ (A 2, A 3 ; B 2 ) = λ 2 r B2= r A2 λ 2 r A3 ; λ 2 λ 2 (A 3, A ; B 3 ) = λ 3 r B3= r A3 λ 3 r A. λ 3 λ 3 B, B 2, B 3 sunt coliniare (si distincte) α R a.i. B B 3 = α B 2 B 3 r B3 r B = α ( r B3 r B2 ) r B = α r B2 + ( α) r B3. Presupunem ca B, B 2, B 3 sunt coliniare. Inlocuind r B, r B2, r B3 din (.2) in (.3), se obtine: ( r A λ r A2 = α λ λ ( α) ) + r A2 λ2 r A3 λ 2 λ 2 ( r A3 λ3 r A λ 3 λ 3 Alegem A originea reperului in raport cu care am considerat vectorii de pozitie. devine ( ) ( ) α + λ α A A 2 + αλ2 A A 3 = 0. λ 2 λ λ 3 λ 2 Deoarece vectorii A A 2 si A A 3 sunt necoliniari (deci liniar independenti), rezulta (.4) { α λ 2 + λ λ = 0, α λ 3 αλ 2 λ 2 = 0. Eliminand α din cele doua ecuatii, rezulta λ λ 2λ 3 =. ). Relatia precedenta

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 5 Presupunem ca λ λ 2 λ 3 =. Putem considera numarul α = λ (λ 2 ). λ Acesta e solutie a primei ecuatii a sistemului (.4) si folosind λ λ 2 λ 3 = rezulta ca verica si a doua ecuatie a sistemului. Deci ( ) ( ) α + λ α A A 2 + αλ2 A A 3 = 0. λ 2 λ λ 3 λ 2 Folosind relatiile (.2) obtinem Deci B apartine dreptei B 2 B 3. ( α) A B 3 + α A B 2 = A B. Exercise 7. [M.E. Panaitopol, L. Panaitopol, Probleme calitative de geometrie plana, Editura Gil, Zalau, 996] Fie ABC, D simetricul centrului de greutate al triunghiului fata de mijlocul lui [AB] si E simetricul lui C fata de B. Demonstrati ca A, D, E sunt coliniare. Proof. Notam cu G centrul de greutate al ABC si M mijlocul laturii [AB]. Ne propunem sa folosim reciproca teoremei lui Menelaus pentru M BC si punctele A, D, E situate pe dreptele suport ale triunghiului ales. Vom demonstra ca EB EC DC DM AM AB =. Intr-adevar EB EC = 2, AM AB = 2 si DM = MG = 3 MC, deci DC DM = 4. Produsul rapoartelor de mai sus devine si din RTM rezulta ca punctele A, D, E sunt coliniare. Exercise 8. Se considera patrulaterul convex ABCD. Dreptele AB, DC se intersecteaza in F, iar dreptele AD, BC se intersecteaza in E. Sa se arate ca mijloacele segmentelor [AC], [BD], [EF ] sunt coliniare. [M.E. Panaitopol, L. Panaitopol, Probleme calitative de geometrie plana, Editura Gil, Zalau, 996] Notam cu M mijlocul lui [AC], cu N mijlocul lui [BD] si cu P mijlociul lui [EF ]. Cum depistam triunghiul pe ale carui laturi/prelungiri de laturi se aa cele trei puncte?

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 6 Fie E mijlocul lui [AB], B mijlocul lui [AE] si A mijlocul lui [EB]. Observam ca [ME ] si [MB ] sunt respectiv linii mijlocii in ACB si ACE. Rezulta ca ME CB si MB CE, deci din axioma paralelelor deducem ca punctele E, M, B sunt coliniare. In plus ME MB = 2 CB 2 CE Analog B, A, P, respectiv A, N, E sunt coliniare si P B P A! = 2 F A 2 F B, NA = NE 2 DE 2 DA

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 7 Dorim sa aplicam reciproca teoremei lui Menelaus pentru E B A si punctele M, P, N. Deci determinam valoarea produsului de rapoarte ME MB P B P A! NA NE = CB CE F A F B DE DA Aplicand teorema lui Menelaus in ABE si transversala F C D rezulta CB CE DE DA F A F B =, deci si ME MB P B P A! NA NE =. Din reciproca teoremei lui Menelaus in triunghiul mentionat anterior rezulta ca punctele M, N, P sunt coliniare. 2. Teorema lui Menelaus in spatiu Teorema lui Menelaus in spatiu - clasa a VIII-a. Theorem 9. Daca un plan π intersecteaza dreptele suport ale muchiilor AB, BC, CD, DA ale tetraedrului ABCD respectiv in punctele E, F, G, H, diferite de varfurile tetraedrului, atunci (2.) EA EB F B F C GC GD HD HA =. [D. Branzei, S. Anita, C. Cocea, Planul si spatiul euclidian, Editura Academiei, Bucuresti, 986]

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 8 Cazul I: BD π Planul π taie respectiv planele (ABD) si (BCD) dupa drepte paralele cu BD: EH BD si F G BD. Se aplica teorema lui Thales de doua ori: ABD, EH BD EA EB = HA HD ; CDB, F G BD F B F C = GD GC. Din cele doua relatii se obtine (2.).

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 9 Cazul II: BD π = {M} M (BDA) π = EH, M (BDC) π = F G Se aplica teorema lui Menelaus succesiv in: ABD, H E M EA EB MB MD HD HA = ; CBD, G F M F B F C GC GD MD MB =. Inmultind cele doua relatii obtinem (2.). Theorem 0. (Reciproca teoremei lui Menelaus) Fie punctele E, F, G, H situate respectiv pe dreptele suport ale laturilor AB, BC, CD, DA ale tetraedrului ABCD, diferite de varfurile tetraedrului. Daca are loc relatia (2.2) EA EB F B F C GC GD HD HA =, atunci punctele E, F, G, H sunt coplanare.

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 0 Consideram α = (EF G) si vom demonstra ca H α. Caz : DB α In aceasta situatie rezulta F G = α (BCD) BD. Planele distincte α si (ABD) au punctul E comun, deci intersectia lor este o dreapta a prin E, a BD. Fie a AD = {H }. Folosind teorema directa pentru punctele coplanare E, F, G, H rezulta (2.3) Din (2.2) si (2.3) rezulta deci H = H. EA EB F B F C GC GD H D H A =. HD HA = H D H A, Caz 2: BD α = {M} M (BCD) (EF G) = F G, M BD, deci BD F G = {M}. Pentru pozitia relativa a dreptelor EM si AD avem doua posibilitati. Caz (a): EM AD = {H }. In aceasta situatie se aplica succesiv teorema Menelaus pentru ABD, E H M, BDC, F G M, obtinandu-se doua produse de rapoarte egale cu. Inmultind aceste rapoarte se obtine EA F B GC H D = EB F C GD H A. Folosind si (2.2) rezulta ca in demonstratia anterioara ca H = H.

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU Caz (b): EM AD Vom demonstra ca aceasta situatie este imposibila. Aplicand T. Menelaus in BCD si transversala F G M, cat si T. Thales in ABD, EM AD, rezulta F B F C GC GD MD MB =, EB EA = MB MD. Inmultind aceste doua relatii si comparand rezultatul cu (2.2) se obtine HD HA contradictie cu ipoteza. = D = A, in Formulare si demonstratie vectoriala a teoremei Lui Menelaus in spatiu. Theorem. Fie A A 2A 3A 4 un tetraedru si punctele B i, i, 4 denite prin (A i, A i+; B i) = λ i R \{}, i, 4, A 5 = A. Atunci punctele B, B 2, B 3, B 4 sunt coplanare daca si numai daca λ λ 2λ 3λ 4 =. Proof. (2.4) (A i, A i+; B i) = λ i R \{}, i, 4 A B i = A A i λi A A i+,, 4, A 5 = A. λ i λ i si (2.5) Punctele B, B 2, B 3, B 4 sunt coplanare daca si numai daca α 2, α 3, α 4 R a.i. α 2 +α 3 +α 4 = A B = α 2 A B 2 + α 3 A B 3 + α 4 A B 4.

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 2 Folosind (2.4) relatia (2.5) este echivalenta cu λ (2.6) ( + α2 ) α 3 A A 2 + ( α2λ2 ) α 4 A A 3 + ( α3λ3 ) A A 4 = 0. λ λ 2 λ 3 λ 2 λ 4 λ 3 Presupunem ca punctele B i sunt coplanare, i, 4. Rezulta ca α 2, α 3, α 4 R cu α 2 + α 3 + α 4 = si are loc relatia (2.6). Deoarece vectorii A A 2, A A 3, A A 4 sunt necoplanari (liniar independenti) rezulta ca (2.7) λ λ + α2 α 3 λ 3 α2λ2 α 4 λ 4 λ 2 = 0, λ 2 = 0, α3λ3 λ 3 = 0. Din prima ecuatie determinam α 2 si il inlocuim in a doua ecuatie. Din aceasta din urma determinam α 3 si il inlocuim in a treia ecuatie. Astfel obtinem (2.8) α 2 = λ ( λ 2 ) λ, α 3 = λ λ 2 ( λ 3 ) λ, α 4 = λ λ 2 λ 3 ( λ 4 ) λ Folosind α 2 + α 3 + α 4 =, prin calcule obisnuite rezulta λ λ 2 λ 3 λ 4 =. Presupunem ca λ λ 2 λ 3 λ 4 =. Consideram numerele relae α 2, α 3, α 4 date de relatiile (2.8). Deoarece λ λ 2 λ 3 λ 4 = se verica prin calcul ca α 2 + α 3 + α 4 =. Dar aceste numere sunt solutiile sistemului (2.7), deci are loc relatia (2.6) (2.5): A B = α 2 A B 2 + α 3 A B 3 + α 4 A B 4. Dar aceasta relatie implica faptul ca punctul B apartine planului determinat de punctele necoliniare B 2, B 3, B 4. Exercise 2. Fie tetraedrul ABCD si punctele M, N, P denite prin AM = 2 MB, NB = 3 NC, CP = P D. a) Demonstrati ca dreapta AD taie planul (MNP ) intr-un punct Q si precizati pozitia acestuia pe AD. b) Fie punctul R dat prin RD = 6 7AD. Aratati ca segmentele [AD] si [QR] au acelasi mijloc.

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 3 a) In cazul in care ar exista {Q} = (M N P ) AD, ar rezulta ca punctele M, N, P, Q sunt coplanare. Observam ca (A, B; M) = 2, (B, C; N) = 3, (C, D; P ) = Notam (D, A; Q) = α. Folosind teorema lui Menelaus rezulta ca 6α =, deci α = 6. Putem demonstra acum existenta lui Q astfel. Consideram punctul Q dat de QD = 6QA. Folosind reciproca T. Menelaus rezulta ca punctele M, N, P, Q sunt coplanare, deci Q (MNP ) AD. Demonstram prin RA ca AD (MNP ), deci {Q} = (MNP ) AD. El este situat pe (AD) la o septime de D si sase septimi de A. b) Din (D, A; Q) = 6 rezulta r Q = 6 7 r D + 7 r A. Din RD = 7AD rezulta RD = 6 RA, deci (D, A; R) = 6 r R = 7 r D + 6 7 r A. Mijlocul segmentului [AD] are vectorul de pozitie 2 ( r A + r D ) iar mijlocul lui [QR] are vectorul de pozitie 2 ( r Q + r R ) = 2 ( r A + r D ), deci cele doua mijloace coincid.

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 4 Tema. Generalizati teorema in spatii ane de dimensiune nita arbitrara n 2. M. Craioveanu, I.D. Albu, Geometrie ana si euclidiana. Exercitii, Editura Facla, Timisoara, 982 Compuneti cate o problema de geometrie plana, respectiv in spatiu, in care sa aplicati teorema lui Menelaus si reciproca ei. Realizati gurile folosind Geogebra. Demonstrati analitic teorema lui Menelaus in plan, la nivelul clasei a XI-a. References [] D. Branzei, S. Anita, C. Cocea, Planul si spatiul euclidian, Editura Academiei, Bucuresti, 986. [2] C. Nastasescu, C. Nita, I. Chitescu, D. Mihalca, Matematica. Trunchi comun si curriculum diferentiat. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2008. [3] M.E. Panaitopol, L. Panaitopol, Probleme calitative de geometrie plana, Editura Gil, Zalau, 996.