Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se oae face rin două eode: -deodularea sincronă -deodularea de anveloă confor abelului urăor: MA(<) MA(>) MAPS MABLU Deodularea sincronă da da da da Deodularea de anveloă da nuai cu reinroducerea urăoarei Deodularea de anveloa se bazeaza e ransforarea senalului MA in senal MIA recandu-l rinr-un circui neliniar s () MA smia() Circui FTJ s() neliniar Deodularea de anveloă consă înr-o redresare ono sau dublă alernanţă a senalului odula, rezulând asfel un senal cu odulaţia iulsurilor în aliudine din care rin filrare rece jos se obţine din nou senalul odulaor. Deci cel ai silu deodulaor de anveloa ese: R C In i s ( ) araa asfel: MA
y 0.5 0 - - 0 x -0.5 - Senalul MA recu rin dioda obine senalul redresa: iar rin filrare rece jos se obine senalul odulaor. In doeniul frecvena ave: S ( ) SMA ( ) SMIA ( ) FTJ Circuiul deecor de anveloa funcioneaza ca redresorul onoalernana cu filru e iesire. Pe fiecare varf al alernanei oziive dioda D se va deschide incarcand condensaorul. Acesa se descarca cu consana de i RC. Daca aliudinea senalului de inrare ese odulaa aunci ensiunea la iesire urarese anveloa acesuia. Consana de i RC a filrului rebuie sa saisfaca doua condiii: - sa fie suficien de are faa de erioada uraoarei enru ca recizia deeciei sa fie ai buna. - Liia suerioara enru RC ese daa de aariia disorsiunilor de urarire ce aar aunci cand descarcarea condensaorului are loc ai len deca scaderea anveloei. Aceasa aare daca frecvena odulaoarei ese are si/sau indicele de odulaie nu ese are
In realiae caracerisica diodei ese neliniara. y = a + ae+ a e + ( ) e () = s () = A+ s () cos MA ( ) ( ) = + = + + = 0... e () A s () cos A s () As () As () Rezula ca deecia ese osibila cu o neliniariae ce conine un eren araic. Penru senal aronic secrul MIA va fi: Se vizualizeaza cu osciloscoul secrul senalului MA si aoi a senalului redresa. Modul de lucru: Se generează un senal odula în aliudine asfel: Senalul odulaor ireuna cu coonena coninua va fi da de generaorul Haeg si va fi un senal aronic cu frecvena de khz ireuna cu o coonena coninua seaa cu asa offse de la asaura generaorului. Iesirea generaorului Haeg va fi conecaa la inrarea AM-IN a generaorului Tekronix CFG 80 care la iesirea Main Ou va furniza senalul MA avand grija sa sea frecvena generaorului Tekronix ul ai are deca cea a senalului odulaor (0KHz). Schea de conecare a aaraelor araa asfel: 3
Haeg Tekronix CFG80 MainOu s () MA s () Ou s () AM-IN R C Vo vizualiza senalul odulaor e canalul a osciloscoului iar e canalul vo vizualiza senalul MA si aoi senalul recuera. Folosind oenioerul de 00K ue une in evidena disorsiunile de deecie. 4
Calculul coonenei de JF a senalului redresa de la deecorul de anveloa Puraoarea enru senalul MIA de la deecorul de anveloa ese: P() π π 4π Iulsurile sun de fa o oriune de cosinus si sun nuai oziive asfel inca rezula o coonena de curen coninu. ese unghiul de deschidere al diodei care are valoarea π daca dioda ese ideala si ese ai ic ca π enru dioda reala. Pulsul generaor araa asfel: P g () cos enru, Pg () = 0 enru R\, j j j e + e j Pg( ) = cose d = e d 5
( ) ( ) j j + Pg ( ) = e e j( ) j( + ) sin ( ) sin + Pg ( ) = + + [ ] Pn ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( n ) g n sin n sin n+ = = + π π ( n ) π + ( ) = ( ) * ( ) = π [ ] δ ( )* ( ) = π [ ] ( ) s P M P n n M P n M n MIA n= n= Coonena de joasa frecvena coresunde lui n=0 de unde rezula: π π P[ 0] = sin coonena de joasa frecvena ese are enru = P[ 0] = π asfel ca ue exrage coonena de joasa frecvena cu FTJ iar enru FTJ ideal () = () π Failiarizarea cu odul de realizare a deeciei senalelor odulae va ofera cheia descuierii counicaiilor cu senale ai colexe 6