PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Σχετικά έγγραφα
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

EXAMENE ŞI CONCURSURI

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Curs 4 Serii de numere reale

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Integrala nedefinită (primitive)

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

DETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Varianta 1

Partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ Ediţia a XI-a, 6 7 MAI CLASA a IV-a

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Curs 2 Şiruri de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Curs 1 Şiruri de numere reale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Subiecte Clasa a VII-a

SOCIETATEA DE ŞTIINŢE MATEMATICE DIN ROMÂNIA- FILIALA CLUJ

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI"

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

matricelor pătratice de ordinul 2, cu elemente numere reale; a11 a12 a13, mulńimea matricelor pătratice de ordinul 3, cu elemente

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Clasa a V-a. Clasa a VI-a. Clasa a VII-a

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Probleme pentru clasa a XI-a

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

sistemelor de algebrice liniarel

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Soluţiile problemelor pentru pregătirea concursurilor propuse în nr. 2/2013

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Algebră 1. Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

z a + c 0 + c 1 (z a)

Concursul Interjudeţean de Matematică Academician Radu Miron Vaslui, noiembrie Subiecte clasa a VII-a

Concurs MATE-INFO UBB, 25 martie 2018 Proba scrisă la MATEMATICĂ

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI"

Transcript:

G.-F. Şerba, Aplicaţii la teorema lui Frobeius despre matrice 7 PENTRU CERCURILE DE ELEVI APLICAŢII LA TEOREMA LUI FROBENIUS DESPRE MATRICE George-Flori Şerba 1) Î această lecţie vom prezeta rezolvarea uor exerciţii, î care vom folosi oţiuea de poliom miimal al uei matrice şi teorema lui Frobeius. Petru îceput vom amiti câteva fapte teoretice. Dacă u se specifică altceva, A M K) ude este umăr atural eul şi K poate fi Q, R sau C. Teoremă Hamilto-Cayley). Dacă defiim p A X) = detxi A) = X + a 1 X 1 +... + a 1 X + a poliomul caracteristic al matricei A), atuci p A A) = A + a 1 A 1 +... + a 1 A + a I = O. Defiiţie. Fie A M K) ude K poate fi Q, R sau C. Poliomul moic i.e. avâd coeficietul domiat egal cu 1) de grad miim di K[X] care admite pe A ca rădăciă se umeşte poliomul miimal al lui A şi se otează m A X). Dacă pa) = O 2 petru u poliom oarecare p K[X], atuci p este divizibil cu poliomul miimal al matricei A. Astfel, poliomul miimal divide poliomul caracteristic; î particular, gradul poliomului miimal este mai mic sau egal decât gradul poliomului caracteristic. Aceste fapte sut completate de următoarea teoremă. Teorema lui Frobeius. Polioamele m A şi p A admit aceiaşi divizori ireductibili peste K. De exemplu, dacă = 2, atuci dacă gradm A ) = 1, atuci există a K astfel îcât m A = X a şi p A = X a) 2 ; dacă gradm A ) = 2 atuci m A = p A. De asemeea, dacă =, atuci dacă gradm A ) = 1 atuci există a K astfel îcât m A = X a şi p A = X a) ; dacă gradm A ) = 2 atuci există a, b K u eapărat disticte) astfel îcât m A = X a)x b) şi p A = X a) 2 X b); dacă gradm A ) = atuci m A = p A. Î cotiuare voi prezeta aplicaţii ale acestor proprietăţi. 1) Profesor, Liceul Pedagogic,,D.P. Perpessicius, Brăila

8 Petru cercurile de elevi 1. Olimpiada de matematică, faza aţioală 1988) Fie A M 2 R) cu tra) > 2. Să se arate că, oricare ar fi N, A I 2. Soluţie. Presupuem pri absurd că A = I 2, deci A I 2 = O 2 şi m A X 1). Dacă gradm A ) = 1, atuci m A = X ± 1, deci A ± I 2 = O 2, A = ±I 2, tra) = ±2, fals. Dacă gradm A ) = 2, atuci m A = p A R[X]. Cum X 1 are rădăciile simple x k = cos 2kπ 2kπ + i si, k = 0, 1,..., 1 şi p A are coeficieţi reali, reiese că p A este produsul a doi factori corespuzâd uor rădăcii cojugate: p A X) = X cos 2kπ + i si 2kπ )) X cos 2kπ i si 2kπ deci p A = m A = X 2 2X cos 2kπ + 1. Cum p A = X 2 2trA)X + deta), ar rezulta tra) = 2 cos 2kπ 2, fals. Î cocluzie A I 2, oricare ar fi N. 2. Olimpiada de matematică, faza aţioală 1990) Fie A M R) cu A k = aa, ude a R\{ 1, 1} şi k N. Să se arate că matricea B = A+I este iversabilă. Soluţie. A k aa = O implică m A p = X k ax. Cum p 1) = = 1) k + a 0, rezultă m A 1) 0, deci m A u are rădăcia 1. Î acest caz, coform teoremei lui Frobeius, ici p A u are rădăcia 1. Deoarece p A = 1) deta XI ), deducem 0 p A 1) = 1) deta + I ), adică detb) 0.. Cocursul Iterjudeţea de Matematică,,Gheorghe Lazăr 2008) Să se arate că, dacă A M R) şi A = A + I, atuci deta) > 0. Soluţie. Fucţia f : R R dată de fx) = x x 1 are derivata f x) = x 2 1, cu rădăciile x 1 = 1, x 2 = 1. Aplicăm şirul lui Rolle: f ) < 0, fx 1 ) < 0, fx 2 ) < 0, f ) > 0. Deci, fucţia are o sigură rădăciă reală a, situată î itervalul 1, 2). Rezultă m A X X 1) = X a)x 2 + bx + c), cu ac = 1 şi a > 0, deci c > 0. Astfel m A = X a) s X 2 + bx + c) t şi, coform teoremei lui Frobeius, p A = X a) u X 2 + bx + c) v = 1) deta XI ), cu u + 2v =. Deducem p A 0) = a) u c) v = 1) deta), deci deta) = 1) +u a u c v = 1) 2u+2v a u c v = a u c v > 0. )),

G.-F. Şerba, Aplicaţii la teorema lui Frobeius despre matrice 9 4. Cocursul,,Nicolae Coculescu 2005) Fie matricea A M R) cu A = 4I A. Să se arate că deta + I ) = 2. Soluţie. A 4I + A = O şi X + X 4 = X 1)X 2 + X + 4) implică m A = X 1) s X 2 + X + 4) t. Aplicăm teorema lui Frobeius: p A = X 1) u X 2 + X + 4) v = 1) deta XI ), u + 2v =. Deducem p A 1) = 2) u 4 v = 1) deta + I ), deci deta + I ) = 1) +u 2 u 4 v = 1) 2u+2v 2 u+2v = 2. 5. Cocursul,,Nicolae Coculescu 2009) Cosiderăm A M R) cu A = A 2I. Să se calculeze deta 2 + A + I ). Soluţie. A A + 2I = O, m A X X + 2), X X + 2 = = X 1) 2 X + 2), deci m A = X 1) s X + 2) t. Aplicăm teorema lui Frobeius: p A = X 1) u X + 2) v = 1) deta XI ), u + v =. Avem deta 2 +A+I ) = deta εi ) deta ε 2 I ), ude ε este rădăciă cubică a uităţii, ε = 1 şi ε 2 + ε + 1 = 0. Obţiem succesiv p A ε) = ε 1) u ε + 2) v = 1) deta εi ) p A ε 2 ) = ε 2 1) u ε 2 + 2) v = 1) deta ε 2 I ) p A ε)p A ε 2 ) = ε 1) u ε + 2) v ε 2 1) u ε 2 + 2) v = deta 2 + A + I ) deta 2 + A + I ) = ε ε ε 2 + 1) u ε + 2ε + 2ε 2 + 4) v = u v =. 6. prelucrare GMB) Vom spue că o matrice A M 2 R) are proprietatea P ) dacă există N,, petru care A + A 1 + A 2 = = O 2. Arătaţi că, dacă A M 2 R) are proprietatea P 2010 ) şi se otează B = A 2 + A + I 2, atuci matricea I 2 AB este iversabilă. Soluţie. A 2 A 2 + A + I 2 ) = O 2, deci m A X 2 X 2 + X + 1). Dacă gradm A ) = 1, m A = X şi p A = X 2, deci A = O 2, B = I 2, I 2 AB = I 2 este iversabilă. Dacă gradm A ) = 2, sut posibile cazurile p A = m A = X 2 +X +1, deci A 2 +A+I 2 = O 2, B = O 2, I 2 AB = I 2 este iversabilă; p A = m A = X 2, deci A 2 = O 2, B = A+I 2, I 2 AB = I 2 AA+I 2 ) = = I 2 A, de ude deti 2 AB) = deti 2 A) = p A 1) = 1, adică matricea I 2 AB este iversabilă. 7. Cocursul iterjudeţea,,da Barbilia 2011) Fie u umăr atural impar şi A M R). a) Dacă A 2 = O, să se arate că det2011a + 2I ) 0 det2011a 2I ). b) Dacă A 2 = I să se demostreze că deta I ) 0.

10 Petru cercurile de elevi Soluţie. a) m A X 2, deci p A = X, impar,, de ude obţiem p A = X = 1) deta XI ) = deta XI ). Relaţia cerută este 2011 det A + 2 ) 2011 I 0 2011 det A 2 ) 2011 I şi rezultă imediat di det A 2 ) 2 ) 2011 I = p A = 2 2011 2011 0, det A + 2 ) 2011 I = p A 2 ) = 2 2011 2011 0. b) A 2 I = O, deci m A X 2 1). Dacă gradm A ) = 1, m A = X 1, A = I, deta I ) 2011 = 0 0, sau m A = X + 1, A = I, deta I ) 2011 = 2 2011 0. Dacă gradm A ) = 2, atuci m A = X 2 1 şi p A = X 1) u X + 1) v = = 1) deta XI ), cu u, v 1, de ude deta I ) = p A 1) = 1 1) u 1 + 1) v = 0. 8. Cocursul cetrelor de exceleţă di Moldova, 2011) Dacă matricea A M 2 R) satisface relaţia A A 2 + 4A = 2I 2, să se arate că tra) = 2. Soluţie. Cum X X 2 + 4X 2 = X 1)X 2 2X + 2), rezultă m A X 1)X 2 2X + 2). Dacă gradm A ) = 1, atuci m A = X 1, A = I 2, tra) = 2. Dacă gradm A ) = 2, atuci m A = X 2 2X + 2 = p A, de ude rezultă A 2 2A + 2I 2 = O 2 = A 2 tra))a + deta)i 2. Dacă tra) 2, atuci deducem A = ki 2, k R, de ude k k 2 + 4k 2 = 0, ecuaţie a cărei sigură soluţie reală este 1, i.e. A = I 2 imposibil î acest caz. 9. Cocursul iterjudeţea,,uirea 2005) Fie A, B M 2 C) astfel îcât AB = BA şi există umerele aturale eule m, astfel îcât A m = O 2 şi B = O 2. Să se arate că AB = O 2. Soluţie. A m = O 2 şi B = O 2, deci m A X m şi m B X. Dacă gradm A ) = 1 atuci m A = X, A = O 2 deci AB = O 2 ; aalog dacă gradm B ) = 1. Dacă gradm A ) = 2 şi gradm B ) = 2 atuci m A = X 2 = p A, deci A 2 = O 2 ; aalog B 2 = O 2. Rezultă A + B) 4 = A 4 + 4A B + 6A 2 B 2 + 4AB + B 4 = O 2, deci m A+B X 4. Dacă gradm A+B ) = 1 atuci m A+B = X, A + B = O 2, A = B, deci AB = A 2 = O 2. Dacă gradm A+B ) = 2, atuci m A+B = X 2 = p A+B, deci A+B) 2 =O 2. Dar A + B) 2 = A 2 + 2AB + B 2 = 2AB = O 2, deci AB = O 2. 10. Cocursul iterjudeţea,,uirea 2009) Arătaţi că, dacă matricea A M 2 Z) satisface A 4 = I 2, atuci A 2 = I 2 sau A 2 = I 2.

G.-F. Şerba, Aplicaţii la teorema lui Frobeius despre matrice 11 Soluţie. Vom arăta că această proprietate are loc petru A M 2 R). Di A 4 I 2 = O 2 reiese m A X 1)X + 1)X 2 + 1). Dacă gradm A ) = 1, atuci m A = X 1, A = I 2, sau m A = X + 1, A = I 2 ; î ambele cazuri, A 2 = I 2. Dacă gradm A ) = 2, atuci m A = X 2 1 = p A, deci A 2 = I 2, sau m A = X 2 + 1 = p A, deci A 2 = I 2. 11. Să se arate că, dacă există matrice A M Q) iversabile astfel ca A 1 = A 2 + A, atuci este divizibil cu. Soluţie. Di A 1 = A 2 + A rezultă, pri îmulţire cu A, A + A 2 I = = O, deci m A X + X 2 1). Deoarece X + X 2 1 este ireductibil î Q[X], m A = X + X 2 1. Coform teoremei lui Frobeius, p A are aceiaşi factori ireductibili ca m A, deci p A = X + X 2 1) u, ude u =, adică este divizibil cu. 12. Cocursul iterjudeţea,,cezar Ivăescu 2006) Fie A M R) petru care există λ 0, 4) astfel îcât A = λa + I. Demostraţi că matricea A este iversabilă şi deta) > 0. Soluţie. A λa I = O, deci m A X λx 1). Fie fucţia f : R R dată de fx) = x λx 1. Derivata f x) = x 2 λ are λ λ rădăciile x 1 =, x 2 =. Avem fx 1) = 2λ λ < 0 deoarece 2λ λ <, 4λ < 27 şi 4λ < 4 4 < 27, iar fx 2 ) = 2λ λ < 0. Deci f ) < 0, fx 1 ) < 0, fx 2 ) < 0, f ) > 0, ceea ce arată că ecuaţia x λx 1 = 0 are o sigură soluţie reală pozitivă a x 2, ). Astfel, X λx 1 = X a)x 2 + bx + c), b 2 4c < 0. Dacă gradm A ) = 1, atuci m A = X a, A = ai şi deta) = a > 0. Cazul gradm A ) = 2 este imposibil, deoarece î această situaţie m A ar fi ireductibil de grad 2, iar p A ar fi o putere a lui m A. Dacă gradm A ) =, m A = p A. Obţiem A λa I = O = A tra)a 2 + tra )A deta)i, de ude tra) = 0 altfel poliomul miimal al lui A ar avea grad cel mult 2), apoi tra ) = λ acelaşi argumet) şi, î fial, deta) = 1. 1. Cocursul iterjudeţea,,uirea 2006) Fie o matrice B M 2 R) petru care există k N astfel îcât B k = O 2. Arătaţi că, dacă A M 2 R) este astfel îcât AB = BA, atuci det A + B) = det A. Soluţie. B k = O 2, deci m B X k. Dacă gradm B ) = 1, m B = X, B = O 2 şi det A + B) = det A. Dacă gradm B ) = 2, m B = X 2 = p B, deci B 2 = O 2. Fie P X) = deta + XB) = X 2 detb) + ax + deta) = ax + deta).

12 Petru cercurile de elevi Atuci P 1) = deta + B) = a + det A, P 1) = deta B) = a + det A, deta + B) + deta B) = 2 det A, de ude ) deta + B) + deta B) 2 det A) 2 = 2 deta + B) deta B) = deta 2 B 2 ) = det A) 2. Egalitatea are loc petru det A + B) = det A B), de ude a = 0, adică det A + B) = det A. 14. Cocursul iterjudeţea,,traia Lalescu 201) Arătaţi că, dacă A M 201 R), atuci A 2 + I 201 ) O 201 petru orice N. Soluţie. Presupuem pri absurd că există N cu A 2 + I 201 ) m = = O 201. Atuci m A X 2 + 1), deci m A = X 2 + 1) r şi p A = X 2 + 1) u. Aceasta ar implica gradp A ) = 201 = 2u fals ceea ce arată că presupuerea făcută este falsă. 15. Cocursul iterjudeţea,,maria Ţariă 201) Fie A M R), 2, astfel îcât A 201 + A 2014 = O. Dacă B = A + I, demostraţi că matricea I AB este iversabilă. Soluţie. A 201 A+I ) = O, deci m A X 201 X +1), m A = X s X +1) t, t {0, 1}. Rezultă că p A = X u X + 1) v = 1) deta XI ), u + v =. Apoi I AB = I A A 2 şi deti A A 2 ) = 1) deta 2 + A I ) = = 1) deta x 1 I ) deta x 2 I ), ude x 1 şi x 2 sut soluţiile ecuaţiei x 2 + x 1 = 0, deci x 1 + x 2 = 1 = x 1 x 2. Obţiem deti A A 2 ) = p A x 1 )p A x 2 ) 1) = x u 1x 1 + 1) v x u 2x 2 + 1) v 1) = = x 1 x 2 ) u 1 + x 1 + x 2 + x 1 x 2 ) v 1) = 1) 1) = 1. Deci, matricea I AB este iversabilă. Î îcheiere, propuem ca temă următoarele exerciţii: 1. Cocursul,,Nicolae Coculescu 2009) Fie A M 2 R), r > 0 u umăr real fixat şi tra) > 2r. Să se arate că A r I 2, oricare ar fi N. 2. Olimpiada de matematică, faza locală, Brăila 2010) Cosiderăm A M R), 2 astfel îcât A k A k+1 + A k+2 = O, ude k N impar şi B = I A + A 2. Arătaţi că matricele I AB şi I BA sut iversabile.. Olimpiada de matematică, faza locală, Braşov, 2010) Spuem că o matrice X M 2 C) este ilpotetă dacă există N astfel îcât X = O 2. Fie A, B M 2 C) două matrice eule, ilpotete. Să se demostreze că matricea A + B este ilpotetă dacă şi umai dacă matricele AB şi BA sut ilpotete.

Cocursul,,Argumet, Baia Mare, 201 1 4. Cocursul iterjudeţea,,cristia Calude 2005) Arătaţi că, dacă A M R), A 2 = I şi este impar, atuci deta + I ) deta I ). 5. Olimpiada de matematică, faza aţioală, 199) Există matrice A, B M C) cu AB BA) 199 = I? 6. Cocursul,,Nicolae Coculescu, 2004) Să se rezolve ecuaţia X + X + 2I 2 = O 2, X M 2 R). Bibliografie [1] Io D. Io, O demostraţie elemetară petru o teoremă a lui Frobeius, Gazeta Matematică Seria B, r 11-12/1987. EXAMENE ŞI CONCURSURI CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ,,ARGUMENT Ediţia a V-a, Baia Mare, 9 Noiembrie 201 prezetare de Vasile Pop 1) şi Nicolae Muşuroia 2) Î perioada 8-9 oiembrie 201 s-a desfăşurat la Baia Mare cea de-a cicea ediţie a Cocursului Iterjudeţea de Matematică,,Argumet. Orgaizatorii acestuia au fost membrii catedrei de matematică a Colegiului Naţioal,,Gheorghe Şicai di localitate, î parteeriat cu Ispectoratul Şcolar Judeţea Maramureş. Cu această ocazie a fost lasat cel de-al cicisprezecelea umăr al revistei,,argumet, editat de catedra de matematică a liceului gazdă. Preşeditele cocursului a fost şi de această dată, domul cofereţiar Vasile Pop, de la Uiversitatea Tehică di Cluj Napoca. La cocurs au participat loturile colegiilor aţioale:,,adrei Mureşau Dej,,,Mihai Emiescu Satu Mare,,,Alexadru Papiu Ilaria Târgu Mureş,,,Silvaia Zalău,,,Liviu Rebreau Bistriţa,,,Dragoş Vodă Sighetu Marmaţiei,,,Vasile Lucaciu Baia Mare,,,Gheorghe Şicai Baia Mare, precum şi elevi de gimaziu de la şcolile reprezetative di judeţ. Prezetăm î cotiuare euţurile problemelor de la liceu, o selecţie di cele de la gimaziu şi lista premiaţilor. Clasa a IX-a 1. Se cosideră î pla puctele A 1, A 2,..., A şi puctul M. Se otează cu B 1 simetricul lui M faţă de cetrul de greutate al sistemului de pucte {A 2, A,..., A }. Aalog se defiesc puctele B 2, B,..., B. a) Arătaţi că dreptele A 1 B 1, A 2 B 2,..., A B sut cocurete îtr-u puct I. 1) Cof. uiv. dr., Uiversitatea Tehică Cluj Napoca 2) Profesor, Colegiul Naţioal,,Gheorghe Şicai, Baia Mare