Dinamica punctului material supus la legaturi

Σχετικά έγγραφα
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Dinamica sistemelor de puncte materiale

Curs 4 Serii de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

3.5. Forţe hidrostatice

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Integrala nedefinită (primitive)

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Studiul câmpului magentic produs de o bobină. Verificarea legii lui Biot şi Savart

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale

CURS METODA OPERAŢIONALĂ DE INTEGRARE A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE DE ORDIN II


Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Subiecte Clasa a VIII-a

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0


Integrale cu parametru

Cursul 14 ) 1 2 ( fg dµ <. Deci fg L 2 ([ π, π]). Prin urmare,

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

INTRODUCERE CAPITOLUL II CINEMATICA. II. 1. Cinematica punctului material

z a + c 0 + c 1 (z a)

Mişcarea laminară a fluidelor reale. Se prezintă aspecte legate de calculul vitezei şi al debitului de fluid.

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

riptografie şi Securitate

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Acţiunea fluidelor în repaus asupra suprafeţelor solide

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

CINEMATICA. Cursul nr.2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Algebra si Geometrie Seminar 9

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

Subiecte Clasa a VII-a

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

LUBRIFICATIA. LUBRIFICATIA HD - Aplicatii

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

Ecuatii trigonometrice

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

MARCAREA REZISTOARELOR

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

F. Dacă forţa este CURS 2 MECANICA PUNCTULUI MATERIAL

Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

a carei ecuatie matriceala este data in raport cu R.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

1Ecuaţii diferenţiale

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

Fie I R un interval deschis, G R n, n 1, un domeniu şi f : I G R n. Forma generala a unei ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi este: = f(x, y).

8 Intervale de încredere

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

STATICA FLUIDELOR. Fluid în echilibru (repaus) = rezultanta forţelor care acţionează asupra masei de fluid este nulă.

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

V O. = v I v stabilizator

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:

ΘΕΜΑ 1. Στο φορέα του σχήματος ζητούνται να χαραχθούν τα διαγράμματα M, Q, N. (3 μονάδες)

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Transcript:

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Am studiat miscaea punctuui mateia ibe, adica miscaea punctuui mateia numai sub actiunea foteo exteioae diect apicate. Exista situatii in cae punctu mateia este obigat sa amana pe o anumita aietate (cuba sau supafata). z z M M O y O y x x I. Pe supafata. Coodonatee punctuui tebuie sa satisfaca ecuatia supafetei: (1) h ( t, ) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 1

Dinamica punctuui mateia supus a egatui II. Pe cuba. Coodonatee punctuui tebuie sa satisfaca ecuatia cubei cae este data de intesectia a doua supafete: h h 1 ( t, ) ( t, ) () In ambee cazui spunem ca punctu mateia este supus uno egatui geometice. Definitie: Numim egatua oice estictie de natua geometica (impusa pozitiei punctuui) sau cinematica (impusa itezei punctuui) impusa punctuui mateia afat in miscae. O egatua geometica este o estictie asupa pozitiei punctuui, o eatie inte coodonatee depozitie ae punctuui si eentua timpu t. O egatua cinematica este o estictie asupa itezei punctuui, o eatie inte coodonatee depozitie si de iteza ae punctuui mateia si eentua timpu t. Miscaea punctuui mateia M(m) pe o aietate tidimensionaa Σ (cuba sau supafata) epezinta un sistem mateia in inteactiune, aietatea actionand asupa punctuui cae ae tendinta sa o paaseasca. Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Postuatu ui Cauchy: Exista o fota R a caei actiune asupa punctuui mateia este pefect echiaenta cu actiunea aietatii Σ in sensu ca, daca pe anga fotee diect apicate punctuui mateia adaugam si fota R, atunci punctu se poate considea eibeat de egatui (adica s-a misca ca si cand a fi ibe). Postuatu ui Cauchy se mai numeste si pincipiu eibeaii punctuui mateia de egatui. Confom acestui pincipiu ecuatia difeentiaa a miscaii punctuui mateia este: F R ma F + R (3) - este fota sau ezutanta foteo diect apicate punctuui mateia (fota data) - este fota necunoscuta cae tebuie deteminata odata cu miscaea si cae se numeste fota de egatua sau eactiunea egatuii. Ea depinde de natua aietatii consideate. Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 3

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Spunem ca o aietate (cuba sau supafata) este pefect neteda (pefect ucioasa) daca ea nu se opune aunecaii punctuui mateia pe ea si deci fota R ae doa o componenta nomaa a aietate, nu si una tangentiaa. Asada in cazu unei aietati pefect netede (numita si egatua ideaa) eactiunea R este paaea cu nomaa n a aietate, adica R II n. R n In cazu in cae aietatea este o supafata data de ecuatia (1) atunci: R λ gad h (4) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 4

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Daca punctu mateia se misca pe o cuba data de ecuatiie () atunci eactiunea nomaa R este data de: R N N 1 R N 1 + N λ 1 gad h1 + λ gad h (5) Miscaea punctuui mateia pe o aietate pefect neteda se numeste miscae faa fecae Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 5

Dinamica punctuui mateia supus a egatui In eaitate, pentu o aietate eaa eactiunea R ae atat o componenta nomaa cat si o componenta tangentiaa, componenta tangentiaa opunandu-se aunecaii punctuui pe aietate. F f n N Pe o aietate eaa (in cazu miscaii eae) aem: R N + F f (6) Unde N este eactiunea nomaa coiniaa cu nomaa a aietate (cu n), ia F f este eactiunea tangentiaa cae se opune aunecaii punctuui pe aietate si se numeste fota de fecae. Asada ecuatia de miscae a punctuui mateia pe o aietate este: ma F + N (miscae faa fecae) ma F + N + (miscae cu fecae) F f Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 6

Dinamica punctuui mateia supus a egatui N Miscaea punctuui mateia pe o cuba fixa de casa C 1 Fie M(m) un punct mateia obigat sa se miste pe cuba: Ecuatia difeentiaa a miscaii este: d m F + N + Ff F + N1 + N + F f unde F N F dt h ( C ) : h este fota diect apicata 1 ( x, y, z) ( x, y, z) 1 + N λ 1 gad h1 + λ gad h f este fota de fecae (7) este eactiunea nomaa a cuba ia λ 1, λ sunt constante eae necunoscute (8) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 7

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Fota de fecae este coiniaa cu tangenta a cuba in punctu M, insa de sens conta itzei punctuui M (se opune miscaii): F f F f (9) N Maimea fotei de fecae este data de egea ui Couomb: F M F f k N (1) O F f unde k > este coeficientu de fecae specific cubei (sau supafetei), ia N este moduu eactiunii nomae N. Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 8

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Pentu a ezoa ecuatia (8) aem neoie de conditiie initiae: ) ( ) ( t t si de ecuatiie egatuio, ecuatiie (7). Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 9

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Penduu matematic Definitie: Numim pendu matematic un punct mateia geu afat in miscae pe un cec de aza dint-un pan etica. Admitem ca aceasta miscae se face faa fecae. Ecuatia miscaii: A O θ n N τ A M(m) mg y θ θ ( t), t [, T ] (11) adica miscaea depinde doa de un singu paametu, de unghiu θ. Ecuatia difeentiaa a miscaii este: ma F + N (1) x Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 1

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Adaugam conditiie initiae. Pesupunem ca miscaea incepe de pe axa Ox cu iteza pependicuaa pe aza cecuui. Asada: θ () () ( o Ox) (13) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 11

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Poiectam ecuatia (1) pe tangenta si pe nomaa pincipaa: d a a + ττ n + τ nn a dt n : m d τ : m dt N mg mg sinθ cosθ (14) (15) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 1

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Din ecuatia (14) aem: N m + mg cosθ θ & Tinem cont de faptu ca in miscaea cicuaa: si (15) deine: adica a cae adaugam conditiie initiae: d( & θ ) mg sinθ dt && g θ + sin θ θ () & θ () Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui (16) (17) (18) 13

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Cazu I. Daca osciatiie sunt mici atunci putem face apoximaea: ia ecuatia (17) deine: && g θ + θ g θ ( t) C1 cos t + C sin g t sinθ θ Ecuatia (19) este o ecuatie difeentiaa de odinu II, omogena si ae o soutie geneaa de foma: unde constantee C 1 si C se obtin din conditiie initiae. Se obsea ca miscaea este peiodica de peioada: (19) () T π (1) g Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 14

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Cazu II. Daca osciatiie sunt mai tinem cont de faptu ca mg este conseatia, adica exista V astfe incat: δ L mg gadv mg d + Expimam ucu mecanic eementa: 1N 3 d mg dv dx mg ( mg,) (pentu ca N d ) d ( dx, dy) V mgdx mgx dv Asada dt δ L dv d( T + V ) T + V h Obtinem: 1 m mgx h Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 15

Dinamica punctuui mateia supus a egatui unde h este constanta de integae. Fie A punctu de inatime maxima ( A ): La momentu t aem: () { ) ( 1 1 A A A x x g mgx m mgx m A g x x g A A ) ( Punem conditia ca miscaea sa fie osciatoie: g 4 < < < < < < < < g g g x A Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 16

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Fie α unghiu pe cae- face punctu mateia in pozitia x A. Atunci: da si din () si (3) aem: & θ θ & x A cosα x cosθ dθ g(cosθ cosα ) ± g(cosθ dt (3) cosα ) (4) unde semnu + coespunde cazuui in cae punctu uca, ia semnu - coespunde cazuui in cae punctu coboaa. Integand (4) obtinem: t t g θ θ dθ ± (cosθ cosα ) (5) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 17

Dinamica punctuui mateia supus a egatui t Consideam t si θ si ca miscaea ae oc din punctu de minim inspe punctu de maxim (punctu A). Atunci (5) deine: t g θ cosθ 1 sin (cosθ cosα ) θ dθ Tinem cont ca si (6) deine: g θ sin dθ α sin θ 1 g θ sin θ d α sin (6) θ (7) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 18

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Facem in (7) tansfomaea sinϕ si (6) deine: sin ( θ ) sin ( α ) t g ϕ notatie 1 k 1 sin ( θ ) k dϕ sin ϕ notatie cosϕ dϕ g F( k, ϕ) 13 integaa eiptica de speta I 1 θ θ cos d k (8) Pentu un sfet de peioada θ aiaza de a a α, deci ϕ aiaza de a a π/. Atunci: T π / dϕ π 4 4 F k, g (1 k sin ϕ) g (9) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 19

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Pentu cacuu peioadei T putem dezota in seie: 1 k sin ( 1 k sin ϕ) 1 1/ n n ϕ 1+ k sin 1 3... (n 1) ϕ +... + k 4... n In seia de mai sus pastam doa pimii doi temeni si atunci peioada deine: sin ϕ +... T π / π k 4 (1 + k sin ϕ) dϕ 4 + g g 4 π / π / 1 cos ϕ π π / sin ϕ dϕ dϕ sin ϕ 4 π π sin α α Daca foosim apoximatia: se obtine: T 4 α π 1 + g 16 Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 4 (3) (31)

Dinamica punctuui mateia supus a egatui y O N ϕ α mg x Exempu: Un punct mateia de masa m se misca pe supafata inteioaa a unui ciindu cicua de aza. Consideand supafata ciinduui absout neteda, axa ciinduui eticaa Oz si uand in consideae fota de geutate, sa se detemine miscaea punctuui si pesiunea pe cae acesta o execita asupa ciinduui. La momentu initia iteza punctuui cae se afa pe axa Ox este si face unghiu α cu oizontaa. z Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 1

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Ecuatia ciinduui: f ( x, y, z) x + y (3) Ecuatiie de miscae: ma mg + N f f f N λ gad f λ,, λ (x,y,) x y z In poiectie pe axe aem ecuatiie si conditiie initiae: (33) Ox : Oy : Oz : mx && λx, my && λy, mz && mg, x() ; y() ; z() ; x& () y& () z& () cosα sinα (35) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Din ecuatia (35c) se obtine: gt z t) z() ; + C t z& () + C ( 1 gt z ( t) + ( sinα) t (36) Eiminam λ din ecuatiie (35a) si (35b): mx && my && λx λy y x m( && xy xy &&) d dt ( xy & xy& ) La t aem: x & y xy& C 3 C3 x& ( ) y() x() y& () sinα (35) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 3

Dinamica punctuui mateia supus a egatui x& y xy& sinα Asada: (37) Pentu a afa pe x si y tecem a coodonate ciindice (foosim ecuatia de egatua (3) ). x cosϕ; y sinϕ; z z (38) Inocuind (38) in (37) aem: & ϕ sinϕ sinϕ cosϕ & ϕ cosϕ sinα ϕ t C cosα + & 4 ϕ sinα ϕ cosα t t : ϕ (39) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 4

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Din (38) si (39) putem afa ecuatiie de miscae in pentu coodonatee x si y, acestea adaugandu-i-se ecuatia(36): x t t cos cosα ; y sin cosα (4) Pentu a afa nomaa N tebuie sa cacuam aoaea paametuui λ. Din (4a) si (35a) aem: m cos α t t cos cosα λ cos cosα m cos α λ (41) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 5

Dinamica punctuui mateia supus a egatui Asada N m y cos α (x, ia aoaea absouta a eactiunii nomae este:,) (4) N m cos α m cos x + y N 1443 α (43) Cus 11. Miscaea punctuui mateia supus a egatui 6