2) Numim matrice elementara o matrice:

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "2) Numim matrice elementara o matrice:"

Transcript

1 I TRANSFORMARI ELEMENTARE ) Cre di urmtorele opertii efectute supr uei mtrice este trsformre elemetr: ) dure uei liii l o colo; b) imultire uei liii cu sclrul α = c) schimbre dou liii itre ele; d) dure uei liii l o lt liie 4) Trsformrile elemetre se pot plic: ) umi mtricelor ptrtice; b) oricrei mtrice; c) umi mtricelor iversbile; d) umi mtricelor cu rg eul 7) Dc A,B sut mtrice echivlete (A B) tuci: ) A,B sut mtrice ptrtice; b) rg A = rg B; c) dc determitul lui A = rezult, si det B = ; d) dc det A = rezult c si det B = ) Petru fl ivers uei mtrice A M (R) pri trsformri elemetre, ceste se plic: ) umi liiilor; b) umi coloelor; c) tt liiilor ct si coloelor; d) iti liiilor poi coloelor 3) Petru flre iversei uei mtrice A M (R) pri trsformri elemetre, ceste se plic: ) direct supr lui A; b) supr mtricei trspuse A T ; c) mtricei tste B = [AM I ] ; T d) mtricei tste B = [I M A ] 6) Fie A M (R) si B mtrice tst lui A petru determire lui A - pri trsformri elemetre Dc 3 B M3 tuci: ) A - = 3 b)a - = c) A - = d) A - u exist ) Numim mtrice elemetr o mtrice: ) cu rgul egl cu ; b) cre se obtie di mtrice uitte pri trsformri elemetre; c) cu determitul eul; d) obtiut di mtrice uitte pritr-o sigur trsformre elemetr 5) Fie B o mtrice obtiut pri trsformri elemetre di mtrice A Atuci: ) rg A = rg B; b) rg A rg B; c) rg A < rg B; d) rg A > rg B 8) Fie A M (R) Dc rg A = r, tuci pri trsformri elemetre se obtie: ) cel puti r coloe le mtricei uitte; b) cel mult r coloe le mtricei uitte; c) exct r coloe le mtricei uitte; d) tote coloele mtricei uitte ) Dc A M (R) cu det A = tuci form Guss- Jord socit v ve: ) o sigur liie mtricei uitte I ; b) tote liiile si coloele mtricei uitte I ; c) o sigur colo mtricei uitte I ; d) umi o liie si o colo mricei uitte I 4) Fie A M (R) si B mtrice tst cestei i metod flrii iversei lui A pri trsf elemetreatuci: ) B M (R); b) B M, (R); c) B M, (R); d) B M, (R); 7) Aducd mtrice A l form Guss-Jord obtiem: ) A - ; b) rg A; c) det A; d) A T 3) O mtrice elemetr este obligtoriu: ) ptrtic; b) dreptughiulr; c) iversbil; d) esigulr 6) Mtricele A si B se umesc echivlete dc: ) u celsi rg; b) B se obtie di A pri trsformri elemetre; c) sut mbele ptrtice si de celsi ordi; d) u determiti euli 9) Fie A M (R) cu det A Atuci: ) rg A = ; b) A este echivlet cu mtrice uitte I (A - I ); c) pri trsf elemetre putem determi ivers A - d) form Gus-Jord mtricei A este I ) Metod de flre iversei uei mtrice A cu trsformri elemetre se pote plic: ) oricrei mtrice A M (R) ; b) umi mtricelor ptrtice; c) mricelor ptrtice cu det A ; d) tuturor mtricelor cu rg A 5) Fie A M (R) si B mtrice tst lui A petru determire lui A - pri trsformri elemetre Dc B 3 4 M tuci: ) A - = 3 4 b) A - = c) 4 A - = d) A - u exist 8) Dc mtrice A M,3(R) este echivlet cu mtrice A` = tuci: ) rg A = ; b) rg A = ; c) rg A = 3; d) rg A = rg A`

2 9) Dc mtrice A M 3(R) este echivlet cu mtrice A` = tuci rg A este: ) ; b) 3; c) ; d) ) Dc mtrice A este echivlet cu A` = tuci: ) rg A = 3; b) rg A = ; c) det A ; d) A este iversbil 5) Fie A M 3(R) cu det A = α Atuci form Guss-Jord lui A: ) re celsi rg cu mtrice A, ( ) α R; b) re celsi rg cu mtrice A, umi pt α = ; c) coicide cu I 3 <=> α ; d) re cel mult dou coloe le mtricei uitte I 3 dc α = 8) Metod Guss-Jord de rezolvre sistemelor liire pri trsformri elemetre se plic: ) umi sistemelor ptrtice; b) oricrui sistem liir; c) umi dc rgul mtricei sistemului este egl cu umrul de ecutii; d) dor sistemele comptibile edetermite 3) Aplicd metod Guss-Jord uui sistem liir de ecutii, mtrice extis A este echivlet cu mtrice A 3 `= 3 M Atuci sistemul liir: ) este icomptibil; b) este comptibil edetermit; c) re soluti de bz: x=4, x=, x3=-, x4=; d) re o ifiitte de solutii 34) U sistem liir de ecutii cu 4 ecuoscute, cu rgul mtricei sistemului egl cu, re soluti de bz: X=(,,,- ) T Atuci este: ) dmisibil si edegeert; b) dmisibil si degeert; c) edmisibil si edegeert; )Dc A este echivlet cu mtrice uitte I 3 (A I 3), tuci: ) rg A = 3; b) det A I 3; c) A = I 3; d) A - = I 3 3) Dc mtrice A este echivlet cu mtrice A` = tuci: α ) rg A = <=> α = b) rg A = <=> α = c) rg A, ( ) α R; d) rg A = 3 <=> α 6) Dou sisteme liire de ecutii se umesc echivlete dc: ) u celsi umr de ecutii; b) u celsi umr de ecuoscute; c) u celesi solutii; d) mtricele lor extise sut echivlete 9) Fie A si A mtrice, respectiv mtrice lrgit uui sistem liir Aplicd metod Guss-Jord de rezolvre, se plic trsformri elemetre supr: ) liiilor lui A si coloelor lui A ; b) liiilor si coloelor lui A ; c) liiilor lui A ; d) coloei termeilor liberi di A 3) Mtrice extis corespuztore uui sistem liir i 4 form explicit este A = M Atuci sistemul liir: ) este icomptibil; b) este comptibil determit; c) re soluti de bz x=, x=, x3=-, x4=; d) re o ifiitte de solutii 35) u sistem liir cu ecutii si 3 ecuoscute dmite soluti de bz X=(,-,) T Stiid c x, x3 sut vribile priciple, tuci soluti x este: ) dmisibil; b) edmisibil; c) degeert; ) Pivotul uei trsformri elemetre este itotdeu: ) eul; b) egl cu ; c) egl cu ; d) situt pe digol mtricei 4)Dc mtricele A si A` sut echivlete (AA`) tuci: ) u celsi rg; b) sut obligtoriu mtrice iversbile; c) sut obligtoriu mtrice ptrtice; d) se obti u di lt pri trsformri elemetre 7) Mtrice uui sistem liir orecre, i form explicit re: ) form Guss-Jord; b) coloele vribilelor priciple, coloele mtricei uitte; c) tote elemetele de pe liiile vribilelor secudre ule d) elemetele corespuztore de pe coloele vribilelor secudre, egtive 3) Petru obtie mtrice uui sistem liir sub form explicit, se plic trsformri elemetre: ) umi coloelor corespuztore vribilelor secudre; b) umi coloei termeilor liberi; c) tuturor liiilor si coloelor mtricei extise; d) petru fce coloele vribilelor pricipl lese, coloele mtricei uitte 33) Mtrice extis corespuztore uui sistem liir i form explicit este A = M Atuci sistemul 3 liir: ) sistemul este comptibil edetermit; b) vribilele priciple lese sut x, x, x4; c) sistemul este icomptibil; d)soluti de bz cores este x=, x=, x3=, x4=3 36) Sistemele liire de ecutii cre dmit solutii de bz sut umi cele: ) comptibile edetermite; b) comptibile determite; c) icomptibile; d) ptrtice

3 d) edbisibil si degeert d) edegeert 37) Formei explicite uui sistem liir ii corespude 38) Mtrice extis corespuztore formei explicite mtrice A = M Atuci soluti uui sistem liir este A = M Atuci corespuztore este: soluti de bz corespuztore este: ) x= +α- β, x=-+α- β, x3=α, x4= β ; ) X= ( - ) b) x=-α+ β, x=--α+ β, x3=α, x4= β T ; ; b) X= ( ) T ; c) x=+α- β, x=--α+ β, x3=α, x4= β ; c) X= ( ) T ; d) x=-α- β, x=-+α+ β, x3=α, x4= β d) X= ( ) T 4) Soluti de bz X=(α,, β,) T uui sistem liir de dou ecutii este edmisibil dc: ) α > si β >; b) α < si β <; c) α > si β <; d) α < si β > 43) Fie soluti de bz X=(,α,, β ) T corespuztore vribilelor priciple x si x4 Atuci x este dmisibil degeert dc: ) α >, β =; b) α=, β =; c) α=, β >; d) α>, β > 46) Fie A = M mrice corespuztore α formei explicite uui sistem liir Atuci sistemul este icomptibil dc: ) α=; b) α=; c) α=-; d) α= 49) Fie X=(,α,,) T soluti de bz uui sistem liir de ecutii corespuztore vribilelor priciple x, x, x3 Atuci: ) X este dmisibil, dc α>; b) X este degeert, dc α=; c) X este edmisibil, dc α= -; d) X este edegeert, dc α = 4) Soluti de bz X=(,, α,β ) T corespuztore uui sistem liir cu ecutii priciple si 4 ecuoscute este degeert dc: ) α=, β ; b) α, β =; c) α=, β =; d) α, β 44) Form explicit uui sistem liir re mtrice de form A = 3M Atuci soluti de bz corespuztore X este: ) X=( - ) T ; b) X=( - ) T ; c) X=( -) T ; d) X=(- ) T 47) Fie A = M mtrice corespuztore α formei explicite uui sistem liir Atuci sistemul este: ) comptibil edetermit, dc α = ; b) comptibil determit, dc α=; c) icomptibil, dc α ; d) icomptibil, dc α = 5) U sistem liir de ecutii si 4 ecuosute re mtrice corespuztore uei forme explicite de form: A = Atuci soluti de bz corespuztore X este: ) dmisibil, dc α=, β =; b) degeert, dc α <, β =; c) edmisibil, dc α > si β ; 39) Petru se obtie soluti de bz di form explicit uui sistem liir de ecutii: ) vribilele priciple se eglez cu ; b) vribilele secudre se eglez cu ; c) tote vribilele se eglez cu ; d) se tribuie vribilelor secudre vlori eule disticte 4) Fie B si E umrul solutiilor de bz disticte, respectiv l formelor explicite, corespuztore uui sistem liir comptibil edetermit Atuci: ) B E ; b) B E ; c) itotdeu B = E ; d) obligtoriu B > E 45) Form explicit uui sistem liir re mtrice de form A = M Atuci soluti de bz corespuztore X este: ) dmisibil; b) degeert; c) edmisibil; d) edegeert 48) Fie A = M mtrice corespuztore formei α β explicite uui sistem liir Atuci sistemul este comptibil edetermit dc: ) α =, β ; b) α, β =; c) α =o, β =; d) α, β 5) U sistem de m ecutii liite cu ecuoscute, m<, re itodeu: ) mi mult de C m b) cel mult C m forme explicite; forme explicite; c) exct C m forme explicite; d) m+ forme explicite

4 5) U sistem de m ecutii liire cu ecuoscute, m<, re itotdeu: ) exct C m b) cel mult C m solutii de bz; solutii de bz; c) cel puti C m solutii de bz; d) m+ solutii de bz 55) Petru trsform u sistem liir de ecutii itr-uul echivlet se folosesc trsformri elemetre supr: ) liiilor mtricei sistemului; b) coloelor mtricei sistemului; c) liiilor si coloelor mtricei sistemului; d) termeilor liberi i sistemului 58) Fie A o mtrice eul de tipul (m,) Atuci mtrice A dmite ivers dc: ) det A ; b) m= si det A ; c) det A= si m=; d) det A = si m= IIELEMENTE DE ALGEBRA LINIARA ) U sptiu liir X se umeste sptiu liir rel dc: ) elemetele sle sut umere rele; b) corpul peste cre este defiit coicide cu multime umerelor turle; c) multime X este evid; d) opertiile defiite pe X sut opertii cu umere rele 4) Multime solutiilor uui sistem liir formez u sptiu liir dc sistemul este: ) icomprbil; b) omoge; c) comptibil determit; d) ptrtic, cu rgul mtricei egl cu r Necuoscutelor 7) Fie X u sptiu liir si vectorii x,x,x3 X i x+x+αx3=x Atuci vectorii sut: ) liir depedeti, dc α=; b) liir idepedeti, dc α ; c) liir depedeti, dc α ; d) liir idepedeti, dc α= ) Fie B si B` dou bze di sptiul liir R 3 si S mtrice schimbrii de bz Atuci S este: ) ptrtic; b) iversbil; d) edegeert, dc α< si β 53) O solutie de bz petru u sistem cu m ecutii liire cu ecuoscute, m<, este degeert dc re: ) exct m compoete eule; b) mi mult de m compoete eule; c) mi puti de m compoete eule; d) mi mult de -m compoete eule 56) Metod grfic se foloseste i rezolvre sistemelor de iecutii liire cu: ) dou ecuoscute; b) mi mult de 3 ecuoscute; c) oricte ecuoscute; d) exct 3 ecuoscute 59) Petru trsform u sistem liir de ecutii i uul echivlet, se folosesc: ) trsf elem plicte liiilor mtricei tste sistemului; b) trs elem plicte liiilor si coloelor mtr tste sist c) opertii de dure coloelor mtricei tste sist; d) tote opertiile cre se pot efectu supr uei mtrice ) Fie (P (X),+, ) sptiul liir l poliomelor de grd cel mult Atuci opertiile + si reprezit: ) dure si imultire poliomelor; b) dure poliomelor si imultire poliomelor cu sclri reli; c) dure umerelor rele si imultire poliomelor; d) dure poliomelor si imultire r rele 5) Fie vectorii x, x,, xk R i αx+αx++αkxk = Atuci x,x,,xk sut liir idepedeti umi dc: ) ( )α i=, i=, k ; b) ( )α i= ; c) α i, ( )i=, k ; d) k> 8) Vectorii x, x,, xk R sut liir idepedeti Atuci: ) x,x,,xk- sut liir idepedeti; b) xi, ( )i=, ; c) k ; d) x+x++xk= ) Fie vectorii x, x,, xk R At ei form o bz dc: ) sut liir idepedeti si k ; b) xi si k=; c) sut liir idepedeti si k=; 54) O solutie de bz petru u sistem cu m ecutii liire cu ecuoscute, m<, este edegeert dc re: ) exct m compoete eule; b) mi mult de m compoete eule; c) mi puti de m compoete eule; d) -m compoete eule 57) O solutie de bz petru u sistem cu m ecutii liire cu ecuoscute, m<, este dmisibil dc re: ) moritte compoetelor pozitive; b) mi mult de m compoete pozitive: c) mi puti de m compoete egtive; d) tote compoetele egtive 6) O solutie de bz uui sistem liir se obtie: ) dd vribilelor priciple vlore ; b) dd vribilelor secudre vlore ; c) dd vribilelor priciple vlori eule; d) dd vribilelor secudre vlori strict pozitive 3) Fie (P (X),+, ) sptiul liir l poliomelor de grd cel mult Atuci dimesiue s este: ) ; b) =; c) ; d) 6) Fie vectorii x, x,, xk R i αx+αx++αkxk = Atuci x,x,,xk sut liir depedeti dc: ) α i =, ( ) i=, k ; b) ( ) α i ; c) k>; d) α i, ( )i=, k 9) Fie x, x,x R 3 vectori orecre i x3=x-x Atuci: ) coordotele lui x3 sut si -; b) x,x,x3 u formez o bz i R 3 c) x,x,x3 sut liir depedeti; d) deorece x-x-x3= => x,x,x3 sut liir idep ) Fie B = {x, x,,xk} o bz i sptiul liir X Atuci: ) dim X = k; b) dim X > k; c) dim X < k;

5 c) dreptughiulr; d) esigulr (det S ) d) k= si αi, ( )i=, k d) xi x, ( ) i=, k 3) Fie S mtrice de trecere de l o bz B l bz B` si u B respectib u B` coordotele vectorului u i cele dou bze Atuci u loc reltiile: ) u B = S u B` si u B` =S - u B b) u B = S T u B si u B` =S - u B c) u B = S T u B si u B` =( S T ) - u B d) u B =S - u B si u B` = S T u B 4) Fie B = {x,x,,xk} o bz i R Atuci: ) x,x,,xk sut liir idepedeti; b) k<; c) k = ; d) k> 5) I sptiul liir R exist: ) cel mult bze; b) exct bze; c) o sigur bz; d) o ifiitte de bze 6) Fie opertorul liir L: R R 3 si, 3 vectorii uli i celor sptii Atuci: ) L() = ; b) L(3) = 3; c) L() = 3; d) L(3) = 3 9) Fie L: R R m u opertor liir si ker L ucleul su Dc x ker L, tuci: ) L(x) = m; b) L(αx) = m, ( ) α B; c) L(αx) = m, dor pt α = ; d) L(x) = ) Fie L: R R u opertor liir si x u vector propriu corespuztor vlorii proprii λ Atuci: ) L(x) = λ x; b) dc L(x) =, tuci x=; c) L(λ x)= λ x; d) dc L(x) =, tuci λ = 5) Fie L: R R m u opertor liir Atuci L devie form liir dc: ) = ; b) m = ; c) = si m = ; d) =m 8) Form ptrtic Q: R R re mtrice socit A= Atuci Q re expresi: c) Q(x) = x x + x x 3) Form ptrtic Q: R R re form coic socit Q(y) = y + by Atuci Q este egtiv defiit dc: c) <, b< 7) Dc L: R m R este u opertor liir, tuci: ) obligtoriu m>; b) obligtoriu m<; c) m si ut umere turle orecre, eule; d) obligtoriu m= ) Dc L: R m R este u opertor liir si A mtrice s ft de o pereche de bze B,B` tuci: ) A Mm,(R); b) A M,m(R); c) B,B sut bze i R m ; d) B este bz i R m si B` este bz i R 3) Mtrice tst uei forme liire f: R R este o mtrice: ) ptrtic: b) colo; c) liie; d) iversbil 6) Fie Q: R R o form ptrtice si A mtrice socit cestei Atuci: ) A = A T b) A M,(R); c) A M(R); d) A este iversbil 9) Form ptrtic Q: R 3 R re form coic socit 3 Q(y)= y + y + α y Atuci: 3 ) Q este pozitiv defiit dc α >; c) Q este semipozitiv defiit dc α = ; d) Q u pstrez sem costt dc α < 3) Fie Q(y)= y + y + y 3 form coic 3 socit formei ptrtice Q: R 3 R Atuci: ) dc >, >, 3 >, Q este pozitiv defiit; 8) Fie L: R m R u opertor liir si ker L ucleul su Dc x,x ker L, tuci: ) x+x ker L; b) αx ker L, ( ) α B; c) αx+ β x ker L, ( ) α, β R; d) L(x) = x ) Fie L: R R u opertor liir si x u vector propriu pt L Atuci: ) (!) λ R i L(x)=λ x; b) L(λ x)=x, ( ) λ R; c) x ; d) L(x) = λ x, ( ) λ R 4) Dc f : R R este o form liir, tuci: ) f(x+x) = x + x; ( ) x,x R b) f(x+x) = f(x) + f(x); x,x R ; c) f(αx) = αx, ( ) α R si ( ) x R ; d) f(αx) = αf(x), ( ) α R si ( ) x R 3 Q : R R 7) Fie form ptrtic 3 Q( x) = x + x + x3 x x ( )x=(x,x,x3) T R 3 Atuci mtrice socit lui Q este: c) A = 3) Form ptrtic Q: R R re mtrice socit A= Atuci form coic socit este: 3 Nici u: Q(y)= y y su y + 3y su y y su 3y + 7y 33) Fie A mtrice socit formei ptrtice Q: R R si,,, miorii pricipli i lui A Petru plic metod lui Jcobi de ducere l form coic, trebuie obligtoriu c: Nici u

6 d) dc <, >, 3 <, Q este egtiv defiit 34) Formei ptrtice orecre Q: R R i se pote soci: b) msi multe forme coice, dr cu celsi r de coeficieti pozitivi, repectiv egtivi c) o mtrice ptrtic si simetric 37) Form ptrtic Q: R 3 R re form coic socit: Q(y)= y + y y Atuci: 3 c) ( )x,x R 3 i Q(x)< si Q(x)> 4) Metod lui Jcobi de obtie form coic, se pote plic i czul formelor ptrtic: ) pozitiv defiite; c) egtiv defiite 43) Petru se determi vlorile proprii le opertorului L: R R cu mtrice corespuztore A, se rezolv ecuti: Q : 35) Form ptrtic Q( x) = x x i= = este pozitiv defiit dc: i i spuem c b) Q(x)>, ( ) x R, x Q : 38) Form ptrtic re form Q( x) = i xi x i= = coic socit Q(y)= α y + α y + + α y Atuci Q este degeert dc: c) ( ) α=, petru i=, 3 L : 4) Fie opertorul liir L( x) = ( x + x3, x x ) T, ( )x=(x,x,x3) T R 3 Atuci mtrice opertorului i bzele coice le celor dou sptii re form: b) A= T c) det ( A λi ) = 44) Opertorul liir L: R R re mtrice A= 3 46) Fie opertorul liir L: R R Atuci: Atuci ecuti crcteristic pt obtiere vlorilor proprii re form: c) opertorului u i se pote ts ecuti crcteristic λ 3 c) = λ 49)Opert L: R R re vlorile proprii λ =, λ = Atuci: 47) Opertorul liir L: R R re mtrice A= c) dc x,x sut vectori proprii petru λ, respectiv λ Atuci, vlorile proprii le lui L sut: => x,x sut liir idepedeti d) exist o bz ft de cre mtrice opertoului re form c) λ =, λ = A= Q : 36) Form ptrtic Q( x) = x x i= = este semiegtiv defiit dc: b) Q(x), ( ) x R, x 3 3 i i spuem c 39) Fie Q(y)= α y + α y + α y form coic socit formei ptrtice Q: R 3 R Atuci Q u pstrez sem costt dc: ) α>, α<, α3>; d) α>, α<, α3 R 4) Mtrice opertorului L: R R ft de bz coic di R re expresi A= Atuci opertorul L re expresi: b) L(x)= ( x x x ) ` T + 45) Fie opertorul liir L: R R cu mtrice A= Atuci ecuti crcteristic corecpuztore: c) λ λ + = 48) Fie A= mtrice tst opertorului L: R R Atuci: b) vlorile proprii le lui L sut λ =, λ = ; ( λ) x + x = d) sistemul crcteristic tst este x + ( λ) x = 5) Cre di urmtorele firmtii sut devrte? ) orice sptiu liir este grup beli; b) orice grup beli este sptiu liir; c) exist sptii liire cre u sut grupuri beliee;

7 5) Fie opertorul ) kerl={(,) T } L : L( x) = ( x + x, x ) T Atuci : d) exist grupuri beliee cre u sut sptii liire 5) Fie vectorii x,x,,xm R m si A mtrice compoetelor cestor Atuci: ) vectorii sut liir idepedeti dc rg A = m; b) vectorii sut liir depedeti dc rg A < m 55) Fie vectorii x,x,,xm R m si A mtrice compoetelor cestor Atuci sut liir idepedeti dc: ) rg A = m; d) det A 58) Fie vectorii x,x,,x R, >3, liir idepedeti Atuci: ) vectorii x,x,,x formez o bz i R ; b) vectorii x,x,,xk sut liir idepedeti, ( )k=, 6) U sistem de vectori di R, cre cotie vectorul ul: b) este liir depedet; c) u formez o bz i R 64) Mtrice schimbrii de bz este: ) o mtrice ptrtic; b) o mtrice iversbil; c) formt di coordotele vectorilor uei bze descompusi i cellt bz 67) Fie x si x vectori proprii pt opertorul liir L: R R corespuztori l vlori proprii disticte Atuci: ) x si x sut liir idepedeti 7) Opertorul L: R R re vlori proprii disticte λ, λ,, λ cror le corespud vectorii proprii x,x,,x Atuci: ) x,x,,x formez o bz i R ; d) x,x,,x sut liir idepedeti 73) Nucleul uui opertor liir L: R m R este: ) u subsptiu liir; b) o multime de vectori di R m 53) I sptiul R o multime de vectori liir idepedeti pote ve: ) cel mult vectori; c) exct vectori 56) Fie vectorii x,x,,xm R liir idepedeti Atuci vectorii : c) formez o bz i R, umi dc m=; d) u coti vector ul 59) Cre di urmtorele firmtii sut devrte: ) orice submultime uei multimi de vectori liir idepedeti este tot liir idepedet; b) o submultime uei multimi de vectori liir depedeti este tot liir depedet; c) coordotele uui vector i bz coic di R coicid cu compoetele cestui d) dc o multime de vectori u cotie vectorul ul, tuci este liir idepedet 6) Coordotele uui vector i bze cre difer pritr-u sigur vector sut: ) diferite 65) Fie plicti L: R m R Atuci L este u opertor liir dc: c) L(x+x)=L(x)+L(x) si L(αx)=αL(x),( )x,x,x R m 68) Fie L: R m R u opertor liir si A mtrice s Atuci: ) A Mm,(R) 7) Fie opertorul liir L: R m R liir orecre Atuci: ) ker L R m ; d) ker L este subsptiu liir 74) U opertor liir L: R R re: ) cel mult vlori proprii disticte; d) o ifiitte de vectori proprii, pt fiecre vlore proprie 54) Fie vectorii x,x,,xm R m si A mtrice compoetelor cestor Atuci sut liir depedeti dc: c) rg A < m; d) det A = 57) Multime x,x,,xm este formt di vectori liir depedeti Atuci: b) cel puti u vector se pote exprim c o combitie liir de ceillti; d) pote cotie vector ul 6) Coordotele uui vector di R : ) sut uice reltiv l o bz fixt; b) se schimb l schimbre bzei; c) sut celesi i orice bz 63) Dimesiue uui sptiu vectoril este egl cu: ) umrul vectorilor ditr-o bz; b) umrul mxim de vectori liir idepedeti 66) Aplicti L: R m R este u opertor liir Cre di firmtiile de mi os sut devrte: ) L(x+x)=L(x)+L(x), ( )x,x R m ; b) L(αx)=αL(x),( ) x R m, ( ) α R ; d) L(αx+x)=αL(x)+L(x), ( )x,x R m si ( ) α R 69) Fie L: R 3 R u opertor liir Atuci: c) u se pote pue problem vlorilor proprii petru L; d) mtrice lui L este dreptughiulr 7) Uui opertor liir L: R m R i se pote soci: ) o mtrice uic reltiv l o pereche de bze fixte; 75) I sptiul R o multime de vectori liir idepedeti pote fi formt di: ) mi puti de vectori;

8 76) Fie vectorii x,x,,xm R, vectorii liir idepatuci c) formez o bz i R, dc m= 77) Coordotele uui vector di R : ) sut uice reltiv l o bz; b) sut i umr de ; c) exct vectori 78) U sistem de m vectori di R cre cotie vectorul ul: ) este itotdeu liir idepedet; d) u formez o bz i R 79) Dimesiue uui sptiu liir este egl cu: ) umrul vectorilor ditr-o bz 8) O form ptrtic este pozitiv defiit dc form coic tst cestei: ) re coeficietii pozitivi; 85) Dc sum vectori di R este egl cu vectorul ul tuci: b) vectorii sut liir idepedeti; c) cel puti uul se srie c o combitie liir de restul d) u formez o bz i R 8) Mtrice uei forme ptrtice orecre este o mtrice: b) ptrtic; c) simetric 83) O solutie de bz uui sistem se obtie: 8) Dc vem relti x=αx tuci vectorii: c) x si x sut liir idepedeti, ( ) α R 84) O form liir este pozitiv defiit dc: b) dd vribilelor secudre, vlore d) pozitiv defiire se refer umi l formele ptrtice 86) Dc vectorii x,xx formez o bz i sptiul 87) Mtrice socit uui opertor liir orecre L: R m liir X, tuci: R : b) x,xx sut liir idepedeti; b) depide de bzele cosiderte i cele dou sptii; c) dim X = ; d) x,xx- sut liir idepedeti 88) Nucleul uui opertor liir L: R m R : b) cotie totdeu vectorul ul l sptiului R m ; c) este subsptiu liir; d) u cotie vectorul ul l sptiului R m IIIELEMENTE DE PROGRAMARE LINIARA ) O problem de progrmre liir re itotdeu: ) I form vectoril, o problem de progrmre liir 3) I form stdrd o problem de prgrmre liir re ) fucti obiectiv liir; re vectorii P,P,P defiiti de: itotdeu: c) restrictiile liire b) coloele mtricei A corespuztore sistemului de c) restrictiile de tip ecutie 4) Itr-o problem de progrmre liir coditiile de egtivitte cer c: d) ecuoscutele problemei s fie egtive 7) O multime M R se umeste covex dc: ( ) x, x M si ( ) λ [,] vem c) λx + ( λ) x M ) Fie S A multime solutiilor dmisibile l uei probleme de progrmre liir Atuci: ) ( ) x, x S λx + ( λ) x S,( ) λ [,] A 3) I rezolvre uei probleme de progrmre liir cu lgoritmul Simplex se plic: ) iti criteriul de itrre i bz, poi criteriul de iesire di bz; d) criteriul de optim l fiecre etp lgoritmului A restrictii 5) Pt plic lgoritmul Simplex de rezolvre uei probl de progrmre liir, cest trebuie s fie i form: c) stdrd 8) Combiti liir λ x + λ x + λ 3 x 3 este covex dc: b) λ [,],( ) i =,3 si λ + λ + λ3 = i ) Fie S A si S AB multime solutiilor dmisibile, respectiv multime solutiilor dmisibile de bz uei probleme de progrmre liir Atuci, dc x S AB rezult c: ( ) x, x S, x x vem b) A x λ + ( λ) x,( ) λ [,] 4) Dc x si x sut solutii optime disticte (x,x S O) le uei probleme de progrmre liit, tuci: ) λx + ( λ) x S O,( ) λ [,] ; b) S O re o ifiitte de elemete; c) f(x)=f(x), cu f(x) fucti obiectiv 6) Pt duce o problem de progrmre liir de mxim l u de miim se foloseste relti: c) mx(f) = -mi(-f) 9) Dc M R este o multime covex spuem c x M este vrf (puct extrem) l multimii M dc: Nici u ) Fie S A, S AB, S O multimile solutiilor dmisibile, de bz dmisibile, respectiv optime petru o problem de progrmre liir Atuci: d) S A, S O sut multimi covexe 5) O problem de progrmre liir cu cerite de miim re urmtorul tbel Simplex: - -3 B C B P P P P 3 P 4 P 5 P P z c ) Itr i bz P 3 ; c) iese di bz P

9 6) Fie urmtorul tbel simplex l uei probleme de progrmre liir: - -3 B C B P P P P 3 P 4 P 5 P 3 P z c α 3 d) α=8 7) O problem de progrmre liir re urmetorul tbel Simplex: 3 B C B P P P P 3 P 4 P P 3 z c f α - 3 c) f=8, α=- 8) O probl De progrmre liir cu cerite de miim re urmtbel Simplex: - B C B P P P P 3 P 4 P -3 P z c -3-9) O probl De progrmre liir cu cerite de miim re urmtbel Simplex: - B C B P P P P 3 P 4 P P z c f - -6 ) O probl De progrmre liir cu cerite de miim re urmtbel Simplex: B C B P P P P 3 P 4 P 5 P P 3-4 z c b) vectorul P 3 v iesi di bz; d) problem re o ifiitte de solutii optime Atuci soluti optim problemei este: c) x =(,,3,) T ) Cre di elemetele urmtbel Simplex u sut corecte? 3 B C B P P P P 3 P 4 P 5 P 3 P 3 - z c b) diferetele z-c si z5-c5; c) vlore fuctiei obiectiv Atuci: c) f=6 si soluti optim este x =(,,,) T ; d) problem dmite solutie optim uic ) I urmtbel Simplex pt o problem de trsport cu cerite de miim: - B C B P P P P 3 P 4 P 5 P 3 - P z c 6 - b) itr i bz P 3 su P 5 ; c) iese di bz P 4 dc itr P 5 ; 3) I tbsimplex de mi os, cu cerite de miim petru fucti obiectiv - 3 B C B P P P P 3 P 4 P P - - z c - -6 α 4) I tbelul simplex de mi os - B C B P P P P 3 P 4 P 5 P 6 4 P P 3 γ z c f α β costtele f, α, β, γ u urmtorele vlori: c) f=7, α=-, β =, γ = 5) I fz I metodei celor fze, vlore optim fuctiei rtificile g(x )= Atuci: b) problem iitil u re solutie c) α= si problem dmite optim ifiit 6) Fucti rtificil di metod celor dou fze: ) depide dor de vribilele rtificile itroduse; c) re coeficietii vribilelor rtificile egli cu 7) Probl rtificil se tsez uei probl de progrmre: b) i form stdrd; d) petru determire uei solutii de bz dmisibile problemei iitile

10 8) Di tbelul Simplex de mi os pt o problem de progrmre liir cu cerite de miim: - 3 B C B P P P P 3 P 4 P 5 P P z c d) x =(,4,6,,) T solutie optim, dr u este uic 33) I rezolvre uei probleme de trsport metod costului miim se plic pt determire: c) uei solutii de bz dmisibile iitile 9) Di tbelul Simplex de mi os pt o problem de progrmre liir cu cerite de miim: 3 B C B P P P P 3 P 4 P P P 3 z c 4 - ) x =(,,4,3,) T este solutie optim c) problem re o ifiitte de solutii optime 34) Ctittile δ i di criteriul de optim l problemelor de trsport se clculez petru: c) celulele ebzice 3) I tbelul Simplex de mi os pt o problem de progrmre liir cu cerite de miim: - B C B P P P P 3 P 4 P 5 P P 3 3 z c -3-4 ) pote itr i bz P 4 su P 5 ; b) v iesi di bz umi P ; d) soluti de bz dmisibil gsit este x =(,,3,,) T 35) Itr-o problem de trsport ciclul celulei cre itr i bz este: 36) Soluti uei probleme de trsport este optim dc: c) ( )δ i 3) Problem de trsport de form: D D D3 C C C3 3 4 α 3 5 c) echilibrt, dc α=5 39) O solutie de bz dmisibil uei probleme de trsport este degeert dc: b) ( ) x i =, cu (i,) celul bzic 3) Soluti de bz dmisibil uei probleme de trsport este dt de tbelul: D D D3 C C C3 C4 3 5 α β ) x 4) O solutie de bz dmisibil uei probleme de trsport cu depozite si 5 cetre de desfcere este degeert dc re: b) 7 compoete egle cu ; c) cel mult 5 compoete eule 37) O solutie de bz dmisibil uei probleme de trsport este dt de tbelul D D D3 de mrf cre trebuie trsp este 65 um δ =-4 d) 3 C C C ) ctitte totl Atuci: c) α = 5, β =

11 38) Fie problem de trsport dt de urmtorul tbel: D D D3 C C C Aplicd metod cosyului miim se determi mi iti vlore lui : c) x 3 44) Fie soluti de bz dmisibil uei probleme de trsport dt de tbelul: C C C3 D D 4 4) Fie problem de trsport: D D C C 3 Atuci problem: d) este eechilibrt 46) Soluti de bz iitil uei probleme de trsport este dt de tbelul: C C D Atuci vlore 3 D fuctiei obiectiv f, 5 corespuztore cestei solutii este: b) f=65 D3 4 Soluti optim uei probleme de trsp este uic dc ctittile δ i corespuztore cestei sut tote: b) strict egtive 43) Soluti uei probleme de trsport este optim dc: c) ( ) δ i 45) Itr-o problem de trsport v itr i bz vribil x corespuztore ctittii δ i dt de relti: i b) δ = mx{ δ > } i kl 48) Itr-o problem de trsport vribil x itr i bz si re urmtorul ciclu: Atuci: c) θ = x iese di bz d) Atuci δ se clculez dup relti: δ =-+=+4 c) 47) Itr-o problem de trsport cu m depozite si m cetre de desfcere, vribilele ebzice le uei solutii de bz dmisibile sut: b) tote egle cu ; d) i umr de m m + 5) Pt o prolem de progrmre liir, cre di urmtorele firmtii sut devrte: ) o solutie de bz dmisibil este puct extrem l multimii solutiilor dmisibile; b) u puct extrem l multimii solutiilor dmisibile este o solutie de bz dmisibil 53) O solutie de bz dmisibil re compoete: ) egtive 49) Itr-o problem de trsport, otiue de ciclu se tsez: b) celulelor ebzice 54) O problem de progrmre liir cu cerite de miim re mi multe solutii optime dc: ) z c si exist vectori P cre u fc prte di bz cu z c =,cre u si coordotele strict pozitive 5) Coeficietii fuctiei obiectiv uei probleme de trsport orecre sut: c) umere egtive 5) Itr-o problem de progrmre liir se folosesc vribilele de compesre cd: ) restrictiile sut de form ; b) restrictiile sut de form 55) O problem de progrmre liir cu cerit de miim petru fucti obiectiv, dmite optim ifiit dc: ) exist vectori P cu tote coordotele egtive, cre u fc prte di bz si petru cre z c > 56)I form stdrd, o problem de progrmre liir re: ) umrul restrictiilor cel mult egl cu l ecuoscutelor 57) Dc mtrice uei probleme de progrmre liir i form stdrd re rgul egl cu r restrictiilor, tuci: b) restrictiile sut idepedete 58) Petru duce o problem de progrmre liir l form stdrd, se folosesc vriile: b) de compesre 59) Solutiile dmisibile le uei probleme de progrmre 6) Solutiile de bz dmisibil le uei probleme de 6) O solutie de bz dmisibil re umi compoete:

12 liir formez totdeu o multime c) covex 6) Petru plicre lgoritmului Simplex, soluti de bz iitil uei probleme de progrmre liir trebuie s fie: ) dmisibil 65) Itr-o problem de trsport metod perturbrii se plic tuci cd: ) soluti iitil este degeert; b) pe prcursul rezolvrii se obtie o solutie degeert 68) Petru o problem de progrmre liir, multime S A solutiilor dmisibile si multime S AB solutiilor dmisibile de bz stisfc reltiile: S S c) A AB S S = S d) A AB A 7) Pt rezolv o problem de trsport eechilibrt: ) se itroduce u ou depozit, dc cerere este mi mre dect ofert; b) se itroduce u ou cetru, dc cerere este mi mic dect ofert 74) O problem de progrmre liir de miim re mi multe sol optime dc vem stisfcut criteriul de optim si: b) exist vectori P cre u fc prte di bz, cu z c =, cre u coordote pozitive 77) I form stdrd, o probl de progrmre liir re: ) umrul restrictiilor cel mult egl cu l ecuoscutelor; b) restrictiile de tip ecutie 8) Solutiile optime le uei probleme de progrmre liir formez totdeu o multime: c) covex 83) O problem de progrmre liir pote fi rezolvt cu lgoritmul Simplex umi dc: ) este i form stdrd progrmre liir formez o multime: ) fiit 63) O solutie de bz dmisibil uei probleme de trsport cu m depozite si cetre (m<) re: ) cel mult m+- compoete eule 66) O problem de trsport pt cre exist δ i = pt o vribil ebzic solutiei optime re: b) mi multe solutii optime 69) O problem de progrmre liir pote ve: ) optim (fiit su u) su ici o solutie dmisibil 7) Petru o problem de progrmre liir cre di urmtorele firmtii sut devrte: d) multime solutiilor dmisibile este covex 75) O problem de progrmre liir de miim dmite optim ifiit dc: ) criteriul de optim u este stisfcut si vectorii di fr bzei u tote coordotele egtive 78) Dc mtrice uei problem de progrmre liir i form stdrd re rgul egl cu r restrictiilor tuci: b) restrictiile sut idepedete 8) O solutie de bz dmisibil edegeert re itotdeu compoetele priciple: b) stricti pozitive 84) Petru rezolv o problem de trsport trebuie c: b) problem s fie echilibrt 86) O problem de trsport: ) re itotdeu solutie optim fiit; c) pote ve mi multe solutii optime 87) Petru determi soluti iitil uei probleme de trsport: ) se plic metod digolei; 88) Petru plicre lgoritmului Simplex este ecesr c: b) sistemul i form stdrd s ib cel puti o solutie de bz dmisibil d) problem trebuie s fie echilibrt 9) Criteriul de optim l uei probleme de progrmre de 9) O problem de trsport re optim ifiit: miim este stisfcut dc: ) tote diferetele z c ; b) iciodt d) toti vectorii P di fr bzei u diferetele z c ) eegtive 64) Petru o problem de trsport cre di urmtorele firmtii sut devrte? ) dmite totdeu o solutie de bz dmisibil; c) re totdeu optim fiit 67) Metod grfic de rezolvre problemelor de progrmre liir se plic pt probleme: c) cu dou ecuoscute 7) Petru plic lgoritmul de rezolvre uei probleme de trsport trebuie c: b) problem s fie echilibrt si s vem o solutie de bz iitil edegeert 73) Itr-o problem de progrmre liir u se folosesc vribile de compesre cd: c) restrictiile sut de form = d) sistemul iitil de restrictii este i form stdrd 76) O problem de progrmre liir de miim dmite solutie optim uic dc: ) criteriul de optim este stisfcut si toti vectorii di fr bzei u diferetele z c < ; c) criteriul de optim este stisfcut si vectorii di fr bzei cu diferetele z c = u coordotele egtive 79) Petru duce o problem de progrmre liir l form stdrd se folosesc: b) vribile de compesre 8) O probl De trsport cu 3 cetre si 4 depozite, re soluti de bz iitil edegeert, dc cest re: b) 6 compoete pozitive 85) Metod celor fze se plic: b) Petru determire uei solutii de bz dmisibile problemei iitile; d) cu o fuctie obiectiv diferit de fucti iitil 89) Soluti uei probleme de trsport este optim dc: b) tote ctittile δi 9) O problem de trsport re itotdeu: ) optim fiit; b) cel puti o solutie de bz dmisibil

13 93) Fucti obiectiv problemei rtificile re: ) totdeu optim fiit; d) coeficieti egtivi 96) Itr-o problem de trsport vom ve costuri de trsport egle cu dc: b) problem iitil este eechilibrt 94) Dc fucti rtificil re optim strict pozitiv, tuci; ) problem iitil u re solutii; b) i bz u rms vribilele rtificile 97) Itr-o problem de trsport v itr i bz vribil corespuztore lui: ) δ i >, mxim 99) Problemele de trsport: ) sut czuri prticulre de probleme de progrmre liir; c) u umi optim fiit ) Itr-o problem de trsport criteriul de iesire se plic: b) celulelor cu umr pr di ciclul celulei cre itr i bz IV SERII NUMERICE SERII DE PUITERI ) Cre di urmtorele opertii pote modific tur uei ) Fie seri coverget Atuci, sociid termeii serii divergete: = i grupe fiite: b) seri rme coverget; d) sum seriei u se modific 4) Fie seri umeric = de mi os sut devrte:, Cre di firmtiile ) dc coverge, tuci lim = ; = = = = ) sociere termeilor seriei i grupe fiite 5) Fie ( S) sirul sumelor prtile tst seriei = Dc lim S =, tuci: ) seri coverge; d) seri re sum S= = 95) Itr-o problem de trsport coeficietii fuctiei obiectiv reprezit: c) cheltuieli de trsport 98) Ciclul uei celule ebzice este formt: ) di cel puti 4 celule; c) ditr-u umr pr de celule 3) Sum uei serii covergete se modific t cd: b) dugm u rfiit de termei; c) suprimm u r fiit de termei i seriei; d) imultim termeii seriei cu u sclr eul 6) Fie ( S) sirul sumelor prile tst seriei si = lim S = S Atuci seri: ) coverge, dc S ± ; d) coverge, dc S= d) dc lim, tuci seri diverge = 9) Fie ( S) sirul sumeolor prtile tst uei serii de 7) Fie seri geometric q cu Atuci seri: 8) Seri rmoic geerlizt este o serie: = = ) coverge, petru q (-,); b) diverget, dc α<; termei pozitivi, ( ) Atuci sirul ( S) = c) coverget, dc α>; este itotdeu: d) diverget, dc α= b) mooto cresctor ) Fie seriile cu termei pozitivi si b stfel ict,( ) * b ) Fie seri cu termei pozitivi, si seri rmoic Atuci: = = = = Atuci: b) diverge dc ) coverge dc b ; d) b diverge dc diverge = ) Fie seriile cu termei pozitivi lim =, tuci: b ) dc ( C) b ( C) ; = = = si = b Dc 3) Criteriile de comprtie se plic seriilor: b) cu termei pozitivi 5) Fie seri 4) Fie seriile de termei pozitivi = stisfc relti lim = k Atuci: b si = b, cre ) lim b) =, = = coverge Dc lim + =, tuci:

14 ) dc k (,) seriile u ceesi tur b) dc b ( D) ( D) = = b) k= si ( C) b ( C) = = 6) Fie seri cu termei pozitivi, si otm cu = c) k= si b ( D) ( D) = = = si λ = lim Atuci: lim + λ c) λ = λ ; d) dc λ = λ = 8) Petru seri cu termei pozitivi vem lim = Atuci: = + c) diverge; d) lim = = ) Seri cu termei pozitivi re sirul sumelor prtile ( S ) ) coverge; = = mrgiit Atuci: b) sirul ( S) coverge + 4) Fie seri ( ), stfel ict lim = = Atuci seri coverge dc: este mooto descresctor b) ( ) 7) Fie seri, stfel ict lim = + 9) Fie, stfel ict lim = = + Atuci : ) coverge = ) I plicre criteriului lui Rbe-Duhmel seriei se cere clculul limitei: = Atuci: c) lim + ) seri coverge; b) seri coverge; c) lim = = 8) O serie cu termei orecre, se umeste semicoverget dc: b) ( ) C si = = ( D) = 5) Seri u este o serie ltert dc : = b) u g u +,( ) ; + d) u = ( ), = = 9) Fie seri cu termei pozitivi, Atuci: ) dc = = ( ) C rezult ( C) ; = 7) Petru seri, vem lim Atuci : c) dc = = λ, diverge + = λ d) dc λ, coverge = ) Fie, stfel ict lim = = + Atuci: d) dc µ (,) ( C) = 3) Fie seri ltert ( ) cu Criteriul lui = Leibiz firm c seri: ) coverge, dc -> mooto descresctor 6) Fie seri de termei orecre, Cre di = urmtorele firmtii sut devrte? b) dc c) dc ( C) ( C) ; = = ( D) ( C) = = 3) Seri cu termei pozitivi = lim = µ Atuci dc: + re limit µ

15 + 3) Seri de puteri x, re lim = Atuci: = b) lim = ; c) seri coverge petru x (-,) 34) Seri de puteri ( x + ) r= Atuci seri: c) coverge, petru x (-,); d) diverge, dc x (3,) re rz de coverget = 35) Seri de puteri ( ) x x re lim = = Atuci seri: d) coverge, ( ) x R 38) Fie seri de puteri ( ) = seriei sut dti de relti: c) ( ) = 4) Fie seri de puteri = x coverget este r > fiit Atuci: ) seri coverge, ( ) x (-r,r) c) lim = ; r d) lim + = lim x Atuci coeficietii, crei rz de b) dc c) = = = 3) Seri de puteri ( ) D rezult ( D) ; = = lim = Atuci: = x, re limit b) seri coverge, petru ( )x ; + d) lim = 36) Seri de puteri ( ) x x re rz de = coverget r > Atuci teorem lui Abel firm c seri coverge pe itervlul: b) (x-r,x+r) 39) Fie r rz de coverget seriei de puteri x Atuci seri: ) coverge ( ) x R, dc r = +; c) coverge itotdeu i x = = 4) Seri Tylor tst uei fuctii f(x) i puctul x: b) este o serie de puteri; ( ) f ( x ) d) re coeficietii de form =! 43) Seri McLuri tst uei fuctii f(x): c) este o serie de puteri cetrt i ; d) este u cz prticulr de serie Tylor 46) Seri de puteri x stisfce propriette lim = Atuci seri: c) coverge, ( ) x (-,) = x : = 47) Seri de puteri ( ) c) re rz de coverget r =; d) coverge, ( ) x (-,) 48) Petru studi coverget uei serii lterte se plic: c) criteriul lui Leibiz c) µ = rezult = diverge; d) µ =3 rezult coverge = 33) Seri de puteri ( ) x x cu re lim + = = + Atuci seri: c) re rz de coverget r=; d) coverge umi i/petru x=x 37) Fie seri de puteri x cu lim = b) rz de coverget este r=; d) seri diverge ( )x (-,-) (,+ ) = Atuci + x 4) Seri de puteri ( ) re rz de coverget = r= Atuci domeiul mxim de coverget seriei este: b) x (-,] 44) Fie f : I o fuctie orecre Cre di coditiile de mi os sut ecesre pt -i ts cestei o serie Tylor i puctul x: ) obligtoriu x I; b) f(x) dmite derivte de orice ordi i x 45) Coeficietii umerici i uei serii McLuri tste uei fuctii f(x) u form: ( f ) () b) =! 49) Seri de puteri x este coverget pe R umi = dc: b) rz de coverget r = + ;

16 5) Seri de puteri ( x x ) coverge umi i x, = dc si umi dc: ) rz de coverget r=; c) lim = + 53) Dc petru seri, sirul sumelor prtile = este mrgiit, tuci seri: ) este coverget 56) Fie seri ( ), = si lim = Atuci seri: c) este coverget, dc + petru price * 59) Fie seri, si lim = b) este diverget, petru λ > c) este coverget, petru λ = d) este diverget, dc λ = + 6) Petru seri x vem lim = rz de coverget r este: = λ Atuci seri: = λ =ρ Atuci ) r= ; c) r=, dc ρ = + ; d) r=, dc ρ = ρ 65) Seri ( x x ) + re lim = Atuci seri: = ) este coverget, ( ) x R 5) Fie seri umeric petru cre lim = = Atuci seri: d) u se pote preciz tur seriei 54) Fie seri, si lim = b) coverge dc λ <; c) coverge, dc λ = 57) Fie seri = +, si lim = Atuci seri: = λ Atuci seri d) u se pote preciz tur seriei; se plic criteriul lui Rbe-Duhmel 6) Fie seri = b) este diverget, petru, cu lim = Atuci seri: + 63) Seri x re rz de coverget r= Atuci = seri: ) este coverget, umi i x= 66) Fie seri umeric = c) diverge, dc lim Atuci seri: c) lim = 5) Dc petru sirul umerelor prtile lim S = tuci seri : = ) este coverget si re sum S= + 55) Fie seri, si lim = µ = Atuci seri: ) este diverget, dc µ =; d) este coverget, dc µ = + 58) Seri este diverget dc: = b) lim = c) lim = + 6) Fie seri x si = ) este coverget, ( ) x R + lim = Atuci seri: 64) Dc seri ( x x ) re rz de coverget r=o, = tuci seri: b) este diverget, ( ) x R\{x}; c) este coverget, umi i x=x 67) O serie cu termei pozitivi: b) este diverget, dc termeul geerl u tide l ; c) re totdeu sirul umerelor prtile cresctor

17 68)Fie seri, si lim = ) diverge, dc λ > ; b) coverge, dc λ < 7) Seri, este: = ) coverget, dc lim = ; b) diverget, dc lim = ; c) coverget, dc lim = + 74) O serie de termei pozitivi, : = + b) diverge, dc lim = ; d) diverge, dc lim = = λ Atuci seri 77) Seri rmoic geerlizt cu α R: b) diverge, dc α <; d) coverge, dc α = α = 8) Seri de puteri ( x + ) re rz de coverget = r= Atuci seri: b) diverge, petru x (,) (, + ) ; c) coverge, petru x (,) V FUNCTII REALE DE N VARIABILE ) Fie puctele P (,), P (,) R Atuci distt ditre ele este egl cu: c) d(p,p ) = 69) Fie seri, si lim = = + Atuci seri este diverget, dc: b) µ = ; d) µ = 7) Fie seri cu lim = Atuci seri = + b) este diverget, dc 75) Seri de puteri x re lim seri: = b) coverge, umi petru x=; d) diverge, petru x µ = + Atuci 78) Fie seri cu termei lterti ( ), Dc lim =, tuci: = b) seri diverge coform criteriului geerl de diverget 8) Seri de puteri = r= Atuci seri: c) coverge, petru x R ( x + ), re rz de coverget ) Fie puctele P(x,x) si P(y,y) R Atuci distt b) d(p,p)= ( x x ) + ( y y ) 7) O serie cu termei pozitivi, : = + ) coverge, dc lim = ; b) diverge, dc lim =; c) diverge, dc lim = + 73) O serie de puteri x re rz de coverget r= = Atuci seri: ) coverge pt x (-,) d) diverge, dc x > 76) Fie o seri orecre cu termei pozitivi, si lim + = Atuci: = ) lim = ; c) Rbe-Duhmel pt det tur seriei 79) Seri de puteri = ( x + ), re rz de coverget r= Atuci seri: b) diverge, petru x (, ) (, + ) ; d) coverge, petru x (-,) 8) Seri de puteri x re rz de coverget r = = Atuci seri: b) coverge, umi petru x=; d) diverge, ( ) x R 3) Fie P(x,x) R ; Atuci distt de l O(,) l P este: b) d(o,p)= 4) Fie sirul ( x ) cu termeul geerl de form 5) Fie sirul ( x ) cu termeul geerl 6) Fie sirul de pucte ( x ) Atuci sirul: x =, + Atuci ( ) b) coverge, dc tote sirurile coordotelor coverg; x =, At: b)sirul diverge/limit x=(, ) d) diverge, umi dc tote sirurile de coordote diverg + b) limit sirului este x=(,) 7) Fie f(x,y) o fuctie de vribile si otm cu lg limit globl, respectiv l,l limitele prtile le cestei itr-u puct (x,y) Cre di urmtorele firmtii sut devrte: ) dc ( ) lg tuci ( ) l,l si l=l=lg; c) dc ( )l,l si l l tuci u exist lg x + x

18 8) Fie f : D si (x,y) D Atuci derivt prtil lui f(x,y) i rport cu vribil x i puctul (x,y) se clculez cu relti: f f ( x, y) f ( x, y ) b) ( x, y) = lim x x x x x ) Fie fucti f(x,y)=xy, cre di urmtorele eglitti sut corecte? f f b) = y ; d) = x x 4)Diferetil de ordi I fuctiei f(x,y) = xe y re expresi c) df(x,y) = e y dx + xe y dy; 7) Puctele critice le fuctiei f(x,y) C(R) se obti: f = x c) rezolvd sistemul f = y f : ) Fucti re: f ( x, y) = x + y + b) ici u puct critic 3) Hessi fuctiei f(x,y) i puctul critic P, este de α β form H(P)= Atuci P este puct de mxim β locl petru f dc: Nici u α α 6) Fie H(P)= hessi fuctiei f(x,y) i α puctul critic P Atuci petru : b) α=4 u se pote preciz tur lui P; c) α= P u este puct de extrem locl; d) α=3 P este puct de miim locl 9) Fie fucti f(x,y)= ) f x = ; d) x y x y Atuci: f x = x y ) Diferetil de ordi I fuctiei f(x,y)=xy clcult i puctul P(,) re expresi: c) df(p)=4dx+4dy 5) Fie (x,y) oo fuctie cre stisfce criteriul lui Schwrtz f si cre re = xy Atuci: x y f b) = xy y x 8) Fucti f(x,y) re derivtele prtile ordiul I de form: x l y y + f f b) = x y y x ; d) H(x,y)= y x x y + x y y f x c) = x y y ) Fie H(P)= α β hessi tst fuctiei f(x,y) i β puctul critic P Atuci P: ) este puct de miim locl, dc α=β =; c) u este puct de extrem locl, dc α= si β = 4) Hessi fuctiei f(x,y) i puctul critic P re form: α + α H(P)= α α P de miim locl pt f dc: b) α>- si α 3 >; 7) Hessi tst fuctiei f(x,y) re form H(x,y)= 3 y 6xy ; Atuci diferetil de ordi II futiei 6xy 6x y re form: 3 c) d f ( x, y) = y dx + xy dxdy + 6x y dy ) Derivtele prtile le fuctiei f(x,y)=l(xy) sut: f b) = ; x x f d) = x y 3) Diferetil de ordi I fuctiei f(x,y)=xy+x3y i puctul P(,) re expresi: b) df(p)= 7dx+4dy 6 x 6) Fie H(x,y)= hessi tst fuctiei f(x,y) 6y Dc P(,-) si P(-,-) sut pucte critice le lui f,tuci c) P u este puct de extrem, ir P este puct de mxim; f : 9) Fucti re: f ( x, y) = xy + c) u sigur puct critic; d) hessi de form H(x,y)= ) Fie P u puct critic l fuctiei f(x,y) si hessi corespuztore cestui de form: H(P)= 3 α α Atuci P v fi puct de miim pt fucti f dc: c) α= 3 ; d) α= 5) Dc fucti f(x,y) re derivtele prtile de ordi I de f = x( x + y ) x form, tuci f re: f = y(x + y ) y d) ptru pucte critice 8) Diferetil de ordi I fuctiei f(x,y) re form df(x,y)=(x+y)dx+(x+)dy Atuci fucti f(x,y); c) re puctul critic uic P(-,) 9) Fie H(x,y)= y x hessi tst fuctiei f(x,y) x Atuci diferetil de ordi II fuctiei f re form: d) d f ( x, y) = ydx + 4xdxdy

19 y x 3) Fie H(x,y)= hessi tst fuctiei f(x,y) x Dc P(,-), P(-,) sut puctele critice le lui f, tuci c) P,P u sut pucte de extrem locl 33) Fie P u puct critic l fuctiei f(x,y) si d f ( P ) = 4dx dxdy + dy Atuci: ) P este puct de miim locl 35) Fucti f(x,y) re derivtele prtile de ordi I de form f = x 3x + respectiv f = y Atuci umrul x y puctelor critice le lui f este: d) 4 38) Fucti orecre f(x,y,z) stisfce coditiile di criteriul lui Schwrz Atuci u loc eglittile: f f b) = x z z x ; d) f f = y z z y 4) Fie fucti f(x,y)= e x+y Atuci: f x y d) = + e x 44) Dc P(x,y) este puct critic petru fucti f(x,y) tuci: f f b) ( P ) = si ( P ) = ; c) df(p)= x y α 3) Fie H(P)= α hessi corespuztore α + fuctiei f(x,y,z) i puctul critic P Atuci: ) P este puct de miim locl, dc α>; c) P u este puct de extrem locl, dc α = ; d) P este puct de miim locl, dc α=- 36) Diferetil de ordi I fuctiei f(x,y,z)=xy+y z re form: b) df(x,y,z)=ydx+(x+yz)dy+y z; x + y + x y 39) Fie fucti f(x,y)= si x + y l = lim lim (, ), l = lim ( lim f ( x, y) ) limitele ( f x y y ) x y x iterte le fuctiei i O(,) Atuci: d) l=, l=- 43) Fie fucti f(x,y,z)=x+y+z Atuci: b) fucti f u re pucte critice; c) fucti f u re pucte de extrem locl α β 45) Fie H(P)= hessi tst fuctiei f(x,y) i β puctul critic P Atuci, dc: Nici u 3 α y 6xy y x α 46) Fie H(x,y)= mtrice hessi tst β xy 6x y 47) Fie H(x,y,z)= β x 3z hessi tst fuctiei f(x,y) Atuci, dc fucti f(x,y) stisfce criteriul γ z 6yz lui Schwrz vem: ) α=3, β =6; fuctiei f(x,y,z)= x y + yz 3 Deorece f stisfce criteriul lui Schwrz vem: c) α=, β =, γ =3 5) Criteriul lui Schwrz firm c fucti f(x,y) re: 5) Cre di urmtorele firmtii sut devrte: c) derivtele prtile mixte de ordiul egle b) orice puct de extrem locl este puct critic; c) i u puct critic derivtele prtile de ordiul I sut ule d) puctele de ectrem locl se gsesc pritre pct critice 5) O fuctie f : re itotdeu: 54) Hessi tst fuctiei orecre f : : ) derivte prtile de ordiul I; ) este o mtrice ptrtic de ordiul ; d) derivte prtile de ordiul II d) este formt cu derivtele prtile de ordi II le fuctiei 56) Fie f : Criteriul lui Schwrz firm c: 57) Criteriul luii Schwrz implic fptul c fucti f : re: ) mtrice hessi simetric; 3) Fie P puct critic l fuctiei f(x,y) si d f ( P ) = dx + dy Atuci: c) P u este puct de extrem locl 34) ) Fie P u puct critic l fuctiei f(x,y,z) si d f ( P ) = dx + 4dy + d z Atuci: ) P este puct de miim locl 37) Diferetil de ordi I fuctiei f(x,y,z)=xyz re form: c) df(x,y,z)=yzdx+xzdy+xydz; 4) Fie fucti f(x,y)=e xy Atuci: f xy c) = ye x 4) Fie H(P)= hessi tst fuctiei f(x,y,z) i puctul critic P Atuci: c) P u este puct de extrem locl 48) Metod multiplicrilor lui Lgrge se foloseste l determire puctelor de extrem locl, i czul fuctiilor: d) le cror vribile sut supuse l o serie de legturi 49) Fie fucti f(x,y)=x+y cu vribilele stisfcd legtur x+y= Atuci fucti lui Lgrge tst re expresi: c) L(x,y)=x+y+λ (x+y-) 53) O fuctie f : re itotdeu: d) umrul puctelor critice si de extrem u depide de 55) Puctul P R este puct critic petru fucti f : dc derivtele prtile: c) de ordi I se ulez i P 58) O fuctie orecre f : re: d) umrul puctelor critice si de extrem u depide de

20 f f ) = ; d) deriv prtde ordi II - cotiue x y y x 59) Dc puctul P este puct de mxim petru fucti f, tuci: b) df(p) este egtiv defiit d) P este puct critic petru f 6) Dc, sut miorii digoli i hessieei H(P), tuci puctul critic P(x,y) este puct de mxim dc: <, > ; d) 65) O fuctie orecre f(x,y) re: b) derivte prtile de ordiul I si 4 derivte prtile de ordiul II; d) derivte prtile de ordiul II mixte (dreptughiulre) b) derivtele prtile de ordiul II mixte, egle 6) Dc puctul P este puct de miim petru fucti f, tuci: ) df(p) este pozitiv defiit; d) P este puct critic petru fucti f 63) Dc,, 3 sut miorii digoli i hessieei H(P), tuci puctul critic P(x,y,z) este puct de mxim dc: <, >, < b) 3 66) O fuctie orecre f(x,y,z) re: c) 3 derivte prtile de ordiul I si 9 derivte prtile de ordiul II; d) 6 derivte prtile de ordiul mixte (dreptughiulre) 6) Dc, sut miorii digoli i hessieei H(P), tuci puctul critic P(x,y) este puct de miim dc: >, > ) 64)Dc,, 3 sut miorii digoli i hessieei H(P), tuci puctul critic P(x,y,z) este puct de miim dc: >, >, > ) 3 67) Puctele critice le fuctiei f(x,y); f = y b) sut solutiile sistemului f = y

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE . ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este

Διαβάστε περισσότερα

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n, ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

OperaŃii cu numere naturale

OperaŃii cu numere naturale MulŃime umereleor turle www.webmteifo.com Petru scrie u umr orecre trebuie s combim itre ele uele ditre cele 0 simboluri: 0,,,, 4,, 6, 7, 8, 9.Aceste simboluri se umesc cifre. Ele sut de origie rb. Ν =

Διαβάστε περισσότερα

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. Precizri si recomdri privid desfsurre ctivittilor l discipli MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE Tip curs obligtoriu Mulul de curs recomdt R. Trdfir I. Dud A. Bciu R. Io Mtemtici

Διαβάστε περισσότερα

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi. Poliome ) Form lgebrică uui poliom Pri form lgebrică su form coică îţelegem f X X X Prescurtt putem scrie f X,,, sut coeficieţii poliomului cu, se umeşte coeficiet domit şi X terme domit tuci poliomul

Διαβάστε περισσότερα

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:

Διαβάστε περισσότερα

4. Serii de numere reale

4. Serii de numere reale I. (,) lim x lim + II. x şi lim x III. > x ( + ) ( + ) şi cum lim ( >) ; lim x lim lim lim x + ; (,) (, ). 4. Serii de umere rele Coceptul de serie umerică este o geerlizre turlă oţiuii de sum fiită de

Διαβάστε περισσότερα

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice IV.3. Fctorul de codiţiore l uei mtrice defieşte pri Defiiţie. Fctorul de codiţiore l uei mtrice pătrte A M, (R) se cod(a) = A A - ude este o orm opertorilă mtricei A (de exemplu, su ). Pri coveţie cod(a)

Διαβάστε περισσότερα

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre

Διαβάστε περισσότερα

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme de ecuatii liniare

Sisteme de ecuatii liniare Sisteme e eutii liire Sisteme e ou eutii u ou euosute Def.U sistem e ou eutii u ou euosute re form ( S : ue,,, se umes oefiietii euosutelor, ir, termeii lieri. Def.Se umeste solutie sistemului orie ulu

Διαβάστε περισσότερα

Exerciţii de Analiză Matematică

Exerciţii de Analiză Matematică Exerciţii de Aliză Mtemtică October, 5 Şiruri si serii de umere rele. Să se stbilescă dcă şirul cu termeul geerl x =... este su u fudmetl.. Petru răt că şirul este fudmetl: Petru răt că şirul este fudmetl:

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011 Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila

Διαβάστε περισσότερα

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0 ALULUL NUMERI AL VALORILOR PROPRII ŞI AL VETORILOR PROPRII A mtrice pătrtică de ordiul cu elemete rele vlore proprie mtricei A dcă, R : A ; () vector propriu l mtricei A socit vlorii () (A I), I mtrice

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA î ul uiversitr 9 PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii lor

Διαβάστε περισσότερα

4. Integrale improprii cu parametru real

4. Integrale improprii cu parametru real 4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie

Διαβάστε περισσότερα

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ petru emeul de bcluret şi dmitere î îvăţămâtul superior l UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul

Διαβάστε περισσότερα

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport

Διαβάστε περισσότερα

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII Modulul 5 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII Subiecte :. Şiruri de fucţii.. Serii de fucţii. 3. Serii de puteri. Evaluare :. Covergeţa puctuală şi covergeţa uiformă la şiruri şi serii de fucţii.. Teorema lui Abel.

Διαβάστε περισσότερα

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

, să scriem un program pentru a afla rangul n 1 începând de la care

, să scriem un program pentru a afla rangul n 1 începând de la care Serii - lbrtr Ştiid că = k = k π = π π s = . =; S=S./.^;ed» [,S] s =.. Fie seri ; să scriem u prgrm

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare lgeră Cupris Mtrice de ordi doi şi plicţii (IDicou VPop Mtrice de ordi doi Proleme rezolvte Teorem lui Cle- Hmilto 4 Proleme rezolvte 5 Determire puterilor turle le uei mtrice de ordi doi 6 Proleme rezolvte

Διαβάστε περισσότερα

Adrian Stan Editura Rafet 2007

Adrian Stan Editura Rafet 2007 Dreptul de copyright: Crte dowlodtă de pe site-ul www.mteifo.ro u pote fi pulictă pe u lt site şi u pote fi folosită î scopuri comercile fără specificre sursei şi cordul utorului Adri St Editur Rfet 007

Διαβάστε περισσότερα

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

REZIDUURI ŞI APLICAŢII Mtemtici specile şi metode umerice EZIDUUI ŞI APLICAŢII. Formule petru reiduuri Câd sigulrităţile du vlore şi uţ. Teorem reiduurilor Defiiţi. Fie f() o fucţie cre re î C u pol su u puct sigulr eseţil iolt.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora. Cp PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METOE GENERALE E CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î cest prgrf vom remiti oţiue de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele geerle de clcul le cestor efiiţi Fie f : I,

Διαβάστε περισσότερα

MULTIMEA NUMERELOR REALE

MULTIMEA NUMERELOR REALE www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).

Διαβάστε περισσότερα

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Inegalitati. I. Monotonia functiilor Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite

Διαβάστε περισσότερα

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN Mirce Buzilă Şiruri recurete Editur eutrio 9 9 Editur eutrio Titlul: Şiruri recurete utor: Mirce Buzilă SB 978-97-896-7-9 Descriere CP Bibliotecii ţiole Roâiei BUZLĂ MRCE Şiruri recurete / Mirce Buzilă.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare

CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare Algebră liniră CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE 6 Forme linire Fie V un spţiu vectoril peste un corp K Definiţi 6 Se numeşte formă liniră su funcţionlă liniră o plicţie f : V K cre stisfce

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ LUCRARE CONCEPUTĂ ȘI REALIZATĂ DE COLECTIVUL CLASEI XII- A, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ.

Διαβάστε περισσότερα

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul   nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri reptul de copyright: rte dowlodtă de pe site-ul www.mteifo.ro u pote fi pulictă pe u lt site şi u pote fi folosită î scopuri comercile fără specificre sursei şi cordul utorului, Refereţi ştiiţifici: Profesor

Διαβάστε περισσότερα

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR Drumuri, rce, lugimi Virgil-Mihil Zhri DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR FucŃiile cu vrińie mărgiită u fost itroduse de Jord Cmille (88-9) şi utilizte de el cu oczi studiului prolemei rectificilităńii curelor,

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.

Διαβάστε περισσότερα

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire 4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru

Διαβάστε περισσότερα

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier 4.7 Reprezetre compeă seriior Fourier Presupuem că f ( ) îdepieşte codiţii suficiete petru dezvotre î serie Fourier. Atuci pote fi reprezettă pe [, ] cu seri: f b + ( cos + si ) f cos d,,, b f si d,, Foosid

Διαβάστε περισσότερα

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017 Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =

Διαβάστε περισσότερα

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI Modulul 3 SERII NUMERICE Subiecte :. Criterii de covergeţă petşru serii cu termei oarecare. Serii alterate 3. Criterii de covergeţă petru serii cu termei poziţivi Evaluare. Criterii de covergeţă petru

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul

Διαβάστε περισσότερα

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ DUMITRU BUŞNEAG FLORENTINA CHIRTEŞ DANA PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Dumitru BUŞNEAG Floreti CHIRTEŞ D PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Dumitru BUŞNEAG Floreti CHIRTEŞ D PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Editur UNIVERSITARIA

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul Zhri Virgil-Mihil Mic memortor mtemtic UPRINS ALGEBRÃ. 5 I. Elemete de logicã mtemticã 5 I.. Noţiue de propoziţie 5 I.. Opertori logici.. 5 I.. Epresii î clculul propoziţiilor 7 I.4. Noţiue de predict

Διαβάστε περισσότερα

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII Capitolul 8 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII 8. Şiruri de fucţii Fie D R, D = şi fie f 0, f, f 2,... fucţii reale defiite pe mulţimea D. Şirul f 0, f, f 2,... se umeşte şir de fucţii şi se otează cu ( f ) 0.

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008 Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE Tri CICNE Metode umerice î igieri ecoomică CAPITLUL 4 REZLVAREA ECUAŢIILR NELINIARE Rezolvre uei ecuţii eliire pre prctic î orice modelre mtemtică uei proleme fizice. Cu ecepţi uor czuri forte prticulre,

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze) Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc

Διαβάστε περισσότερα

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele: ERORI DE MĂSURĂ L efecture uei determiări, pri repetre celeişi măsurători, reliztă î codiţii idetice, se oţi rezultte diferite, difereţele fiid î geerl mici. Acest fpt dovedeşte că măsurătorile efectute

Διαβάστε περισσότερα

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii. Fucţiile f ( ) cos t = sut de clasă C pe R cu α si derivatelor satisface codiţiile: α f ' ( ) si = şi seria ' ( ), α α f R cu = b α ' coverge petru α > f este (ormal covergetă) absolut şi uiform covergetă

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ MATEMATICI SUPERIOARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ - Ediţie reviuită - Lector Agel Picu Editur Uiversităţii

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss Lector univ dr Cristin Nrte Cursul 4 Mtrice Rngul unei mtrice Rezolvre sistemelor de ecuţii linire Metod eliminării lui Guss Definiţie O mtrice m n este o serie de mn intrări, numite elemente, rnjte în

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu

Διαβάστε περισσότερα

I. PROGRAMARE LINIARA. 4. Metoda simplex

I. PROGRAMARE LINIARA. 4. Metoda simplex 38 I. PROGRAMARE LINIARA 4. Metod simplex Deorece ştim că dcă progrmul în formă stndrd (P) re optim finit o soluţie optimă v fi cu necesitte o soluţie de bză şi deci v fi socită unei bze B*, este nturl

Διαβάστε περισσότερα

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie Aaliză I Curs Curs Şiruri de umere: D : Fie u şir de umere (a ), a. Spuem că dacă ( )M 0, a.î. a M. (a ) este mărgiit D : Spuem că (a ) coverge către l dacă ( )V (l), ( )N (V ) şi N (V ) a V. D 3 : a l

Διαβάστε περισσότερα

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 5..8 Ecuaţia difereţială Riccati Ecuaţia difereţială de ordiul îtâi de forma: d q( ) p( ) r( ) d + + (4) r sut fucţii cotiue pe u iterval, cuoscute, iar fucţia ude q( ), p ( ) şi ( ) este ecuoscuta se

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ]. Miisterul EducaŃiei, Cercetării, Tieretului şi Sportului Cetrul NaŃioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat ańioal 0 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Filiera teoretică, profilul real, specializarea

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE Noţiui teoretice şi rezultate fudametale Şiruri de umere reale Presupuem cuoscute oţiuile de bază despre mulţimea N a umerelor aturale, mulţimea Z a umerelor îtregi, mulţimea

Διαβάστε περισσότερα

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII 7 7 Modulul 6 APLICAŢII DIFERENŢIABILE Subiecte : Derivate şi difereţiale petru fucţii reale de o variabilă reală Formula lui Taylor şi Mac-Lauri petru fucţii de o variabilă reală Serii Taylor 3 Derivate

Διαβάστε περισσότερα

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul Capitolul 3 SERII NUMERICE Date fiid umerele reale x 0, x,..., x, î umăr fiit, suma lor x 0 + x +... + x se poate calcula fără dificultate, după regulile uzuale. Extiderea oţiuii de sumă petru mulţimi

Διαβάστε περισσότερα

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ

DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ DUMITRU BUŞNEG FLORENTIN CHIRTEŞ DN PICIU PROBLEME de LGEBRĂ LINIRĂ Prefţă estă ouă lurre pre o otiure firesă lurării [6]; mele reprezită de fpt pliţii l lurările [ ] Dă [6] oţie pliţii legte de struturile

Διαβάστε περισσότερα

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul difereţial MATHEMATICAL ANALYSIS Differetial calculus The preset book is the first part of the cours of Mathematical Aalysis give by the author for may years

Διαβάστε περισσότερα

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

TITULARIZARE 2002 Varianta 1 TITULARIZARE 2002 Vrint 1 A. Omotetii plne: definiţie, oricre două triunghiuri omotetice sunt semene, mulţime omotetiilor de celşi centru formeză un grup belin izomorf cu grupul multiplictiv l numerelor

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur

Διαβάστε περισσότερα

GHEORGHE PROCOPIUC ANALIZĂ MATEMATICĂ

GHEORGHE PROCOPIUC ANALIZĂ MATEMATICĂ GHEORGHE PROCOPIUC ANALIZĂ MATEMATICĂ IAŞI, 2002 Cuprins 1 ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE 6 1.1 Introducere................................... 6 1.1.1 Elemente de teori teori mulţimilor.................

Διαβάστε περισσότερα

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ CAPITOLUL ME5 5 eiduuri Teore reiduurilor Defiiţi reiduului Fie w o fucţie litică vâd î u puct sigulr iolt Atuci îtr-o coroă circulră < r e dite o devoltre î serie Luret < w c Se ueşte reiduu l fucţiei

Διαβάστε περισσότερα

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior 4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n = Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE 2. Proprietăţi geerale Fie A = o mulţime dată. Se umeşte şir de elemete di A o fucţie f : N A. Dacă A = R, şirul respectiv se va umi şir de umere reale, şir umeric sau,

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre

Διαβάστε περισσότερα

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert Metode de Optimizare Noţiui recapitulative de Aaliză Matematică şi Algebră Liiară Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii ormate. Spaţii Hilbert Reamitim o serie de defiiţii şi teoreme legate de spaţiile

Διαβάστε περισσότερα

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ Sala: 203 Decembrie 204 Cof. uiv. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 0: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs u a fost supus uui proces riguros de recezare petru a fi oficial publicat. distribuit

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I.

ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I. ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru exmenul licenţă, mnul vlbil începând cu sesiune iulie 23 Specilizre Mtemtică informtică coordontor: Dorel I. Duc Cuprins Cpitolul. Serii de numere rele. Noţiuni generle 2. Serii

Διαβάστε περισσότερα

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1 3.4 Iegrre fucţiilor rigoomerice ) R( si,cos ) d Susiuţi recomdă ese: uei fucţii rţiole. g =, (, ) şi iegrl dă se reduce l iegrre si cos si cos g si + cos + g = = = + cos si g cos + si + g = = = + = rcg

Διαβάστε περισσότερα

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE. Fucţii de o variabilă reală Fucţiile defiite pe mulţimi abstracte X, Y cu f : X Y au î geeral puţie proprietăţi şi di acest motiv, puţie aplicaţii î rezolvarea uor probleme

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii. 5 Petru limita determiată: 2 + lim = dacă se aplică terema lui LHspital: 2 + 2 lim = lim = rezultatul este icrect. 3. Derivate de rdi superir. Aplicaţii. Fie A R mulţime care îşi cţie puctele de acumulare

Διαβάστε περισσότερα

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A ETAPA JUDEŢEANĂ - martie 0 Filiera tehologica : profil tehic BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A a) Daţi exemplu de o ecuaţie de gradul al doilea avâd coeficieţi raţioali care admite ca rădăciă umărul x= +

Διαβάστε περισσότερα

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT Tit Tihon CNRV Romn FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE Nr. crt 5 6 7 8 9 0 Nr. crt Nr. crt Crcteristici vizibile observte PUNCTAJ ACORDAT preciere D+ Nu Observţii privind preciere folosire mnulului

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A 1 Rezolvaţi î R ecuaţiile: (4p) a) x 1 5 = 8 (3p) b) Clasa a IX-a x 1 x x 1 + + + =, N x x x Se cosideră mulţimile A = { }, A = { 3,5}, A { 7, 9,11}, 1 1 3 = (p) a) Determiaţi elemetele mulţimii A 6 (3p)

Διαβάστε περισσότερα

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE Modulul SPAŢII METRICE Subiecte :. Spaţii metrice. Defiiţii, exemple.. Mulţimi deschise, mulţimi îchise î spaţii metrice. Mulţimi compacte. 3. Spaţii metrice complete. Pricipiul cotracţiei. Evaluare:.Răspusuri

Διαβάστε περισσότερα

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii Tem 4 Primitiv şi itegrl Riem. Alicţii. Modulul 4. - Primitiv. Alicţii Noţiue de rimitivă s- degjt di licţiile mtemticii î situţii cocrete, cre costă î determire modelului mtemtic l uui roces tuci câd

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode

Διαβάστε περισσότερα

sin d = 8 2π 2 = 32 π

sin d = 8 2π 2 = 32 π .. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1

Varianta 1 Filiera vocaţioală, profilul militar, specializarea matematică-iformatică Toate subiectele sut obligatorii Timpul efectiv de lucru este de ore Se acordă pucte di oficiu La toate subiectele se cer rezolvări

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p Filiera vocaţioală, profilul militar, specializarea matematică-iformatică Toate subiectele sut obligatorii Timpul efectiv de lucru este de ore Se acordă pucte di oficiu La toate subiectele se cer rezolvări

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

Varianta 1 - rezolvari mate MT1 Variata - rezolvari mate MT Soluţii a + a + a + ; + 5 + 9 + + a + ; ; a + a ; a,, ;, y >, y + ; f :,,, f submulţimi cu trei elemete C 5 m + + m 6 cos ; m ± 6+ cos cos a Calcul direct b Se demostrează pri

Διαβάστε περισσότερα

Geometria triunghiului

Geometria triunghiului Geometri triunghiului 1 I Triunghiul ritrr Fie AB A c h m l β γ B D E A 1 Geometri triunghiului Formule de z pentru triunghiuri Notm prin:,, c lungimile lturilor B, A, respectiv AB; α, β, γ mrimile unghiurilor

Διαβάστε περισσότερα