Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN"

Transcript

1 Mirce Buzilă Şiruri recurete Editur eutrio 9 9 Editur eutrio Titlul: Şiruri recurete utor: Mirce Buzilă SB Descriere CP Bibliotecii ţiole Roâiei BUZLĂ MRCE Şiruri recurete / Mirce Buzilă. - Reşiţ : eutrio 9 Bibliogr. SB (76) 9 Editur eutrio Mobil: 7477 E-il: editur@eutrio.ro ww.eutrio.ro

2 PREFŢĂ Lucrre de fţă este dedictă tât prezetării teoriei geerle şirurilor recurete cât şi ueroselor eeple di cele i vrite ruri le teticii cre coduc l şiruri recurete cât şi l ecesitte deteriării tereului geerl l cestor î uele situţii specile. Ditre ceste eeple itesc: ridicre l putere tricelor clculul uor deteriţi rezolvre ecuţiilor dioftice şi celor fucţiole liit puctelor di pl costruite pri proiecţii uărre poligoelor deterite de o reţe de drepte di pl clculul derivtelor de ordi superior clculul priitivelor şi l itegrlelor itroducere recuretă fucţiilor eleetre de bză etc. Di păcte dtorită voluului re u putut să cuprid detlit î cestă lucrre tote eeplele euerte i sus. Şirurile recurete oferă odlităţi de rezolvre uor problee puse u ui de tetică ci şi de lte doeii le cuoşterii. Ditre ceste itesc: işcre udelor soore deterire uărului structurilor Keule di chii orgică stbilire culturilor bcteriee filoti şi lege creşterii orgice cobitoric discordţelor strtegiile de îvăţre î tip ii etc. Se pote deci cochide că şirurile recurete furizeză o veritbilă etodă de odelre şi rezolvre cu o lrgă rie de cupridere probleelor de tetică plicţiilor sle. Bzele teoriei şirurilor recurete u fost elborte şi publicte î deceiul l -le l secolului XV de către teticiul frcez Moivre şi de către teticiul elveţi Diel Beroulli. O teorie dezvolttă elbort-o rele tetici l secolului XV Leord Euler cre coscrt şirurilor recurete u cpitol l lucrării sle troducere î liz ifiiţilor ici (748). ww.eutrio.ro 4

3 CPTOLUL ŞRUR DE UMERE RELE 5 ww.eutrio.ro 6

4 .. oţiue de şir. Eistă ulte problee de lgebră geoetrie ifortică cre utilizeză şiruri. Este suficiet să iti progresiile ritetice şi geoetrice şirul perietrelor poligoelor regulte cu lturi îscrise îtr-u cerc şirul rezulttelor iteredire îtr-u proces lgoritic etc. Fie u uăr turl fit. Vo ot { / } dică {...}. Deci. Defiiţi... Fie M o ulţie fită. Pri şir ifiit de eleete le lui M vo îţelege o fucţie f : M ude este u uăr turl fit. Puâd f() şirul f se i oteză ( ). Eleetul se ueşte tereul de rgul l şirului. şdr şirul de uere rele ( ) este fucţi f : R defiită pri f(). Două şiruri ( ) (b ) sut egle dcă b petru orice. Eeplul... Dcă R tuci se pote cosider şirul costt ( ) defiit pri petru orice îtreg. Dcă b este u lt uăr rel tuci şirul (c ) dcă este pr defiit pri c u i este costt. Se b dcă este ipr observă că petru orice ve ( ) ( ) c b. Eeplul... Şirul () se ueşte şirul uerelor turle cărui ulţie de terei este. Eeplul... dică u eeplu de şir cre pre î uele cosiderţii ecooice. Presupue costul iiţil l uei istlţii egl cu C. După îcepere fucţioării istlţiei C se icşoreză treptt. otez cu C costul istlţiei după i de fucţiore. Rportul C C μ se ueşte coeficiet de ortizre l costului iiţil; C deorece C < C ve < μ <. Petru clculul lui C se observă i îtâi că μ C C C deci C C( μ) ecooiştii fc ipotez că î ii urători se respectă ceeşi regulă dică C C( μ) C( μ) C C( μ) C( μ) etc. şi î geerl C C( μ) petru orice. şdr este defiit î od firesc u şir de uere rele ( C ) ude C C. Eeplul..4. Petru orice uăr rel... > () () () ott cu... () truchierile sle succesive. Î cest od se obţie u şir ( ) socit lui. 7 ww.eutrio.ro 8

5 .. Şiruri covergete de uere rele. Defiiţi... Fie ( ) u şir de uere rele şi R. Se spue că şirul ( ) re liit dcă î orice veciătte puctului se flă toţi tereii şirului îcepâd de l u uit rg. Se scrie li. Defiiţi... Orice şir de uere rele vâd liită fiită se ueşte coverget. Şirurile cre u u liită şi cele cre u liită ifiită se uesc divergete. Eeplul... Fie. rătă că ( ) este u şir coverget şi li. Îtr-devăr fie V o veciătte orecre puctului. tuci eistă ε > stfel îcât ( ε ε) V şi se observă că dcă > tuci () V dică toţi ε tereii şirului se flă î V îcepâd cu rgul. ε Eeplul... rătă că li. Îtr-devăr fie V o veciătte orecre lui deci eistă ε > stfel îcât ( ε ) V. Puâd codiţi > ε rezultă V. Cu lte cuvite luâd ε rezultă că ve > ε deci > ε dică [ ] V. Teore... (Teore de uicitte liitei). Dcă u şir de uere rele re liită tuci cest este uică. Deostrţie: Presupue că şi b b şi ve de rătt că b. Dcă pri reducere l bsurd ve b tuci lege veciătăţile V şi V le puctelor şi respectiv b cre să fie disjucte. Deorece tuci î V se vor fl toţi tereii şirului de l u rg îcolo; î prticulr î fr lui V deci î V se vor fl dor u uăr fiit (cel ult ) de terei i şirului ( ) deci b u pote fi liit şirului ( ). Teore... (de crcterizre liitelor de şiruri). Fie ( ) u şir de uere rele.. Şirul ( ) este coverget către u uăr R dcă şi ui dcă este îdepliită codiţi urătore: petru orice ε > eistă u uăr turl ( ε) depizâd de ε stfel îcât < ε petru orice.. Şirul ( ) re liit dcă şi ui dcă petru orice ε > eistă u uăr turl ( ε) stfel îcât > ε petru orice >.. Şirul ( ) re liit dcă şi ui dcă: petru orice ε > eistă u uăr turl ( ε) stfel îcât < ε petru orice >. 9 ww.eutrio.ro

6 .. Covergeţă şi ărgiire. Defiiţi... Fie s ( ) u şir de uere rele. Dcă < < <... < <... este u şir strict crescător de uere turle tuci şirul ( ) se ueşte subşir l lui s. Eeplul... Luâd se obţie subşirul ( ) l lui s l tereilor de rg pr şi petru subşirul ( ) l tereilor de rg ipr. Teore... Dcă şirul ( ) re liit l (î R) tuci orice subşir ( ) l său re de seee liit l. Coseciţ... Dcă u şir re u subşir diverget su re două subşiruri covergete către liite disticte tuci el este diverget. Eeplul... Şirul ( ) subşirul ( ) coverge către ir subşirul ( ) coverge către deci şirul ( ) este diverget. Teore... Orice şir coverget de uere rele este ărgiit. Observţi... Reciproc este î geerl flsă. De eeplu şirul ( ) este ărgiit dr u este coverget. Observţi... Dcă li tuci şirul ( ) este î od ecesr eărgiit. Reciproc este î geerl flsă; de eeplu şirul ( este eărgiit dr u re liită î R. ).4. Criterii suficiete de covergeţă. Dă i îtâi u criteriu cre sigură covergeţ uui şir pri utilizre uor şiruri tip cre coverg către zero su. Teore.4.. Fie ( ) u şir de uere rele.. Presupue că l este u uăr rel şi că eistă u şir (b ) de uere rele pozitive coverget către zero stfel îcât l b petru orice ( fiid u rg fit). tuci şirul ( ) este coverget şi li l.. Dcă (u ) este u şir stfel îcât li u şi dcă u petru orice ( fit) tuci li. ww.eutrio.ro. Dcă (v ) este u şir stfel îcât li v şi petru orice ( fit) tuci li. v Luâd czul prticulr b rezultă direct: Corolrul.4.. Dcă l < tuci li l. Î czul prticulr câd l şi tote uerele sut pozitive se obţie: Corolrul.4.. Dcă b petru orice ( fit) şi dcă li b tuci li.

7 Eeplul.4.. Petru orice uăr rel şirul ( () ) l truchierilor sle succesive este coverget şi re liit. Îtr-devăr şti că () < petru orice şi li. li Eeplul.4.. Fie si. ve. log si cos li li. deci Eeplul.4.. Fie -. Evidet şi deci ( ) dică C C... deci ( ) C. tuci şi cu se deduce ieglitte petru orice. Şirul b coverge l zero deci li li. Eeplul.4.4. Orice uăr rel este liit uui şir de uere rţiole (respectiv erţiole). Teore.4.. (Teore lui Weierstrss). ) Orice şir ooto crescător şi ărgiit superior de uere rele este coverget. b) Orice şir ooto descrescător şi ărgiit iferior î R este coverget. Eeplul.4.6. Şirul este ărgiit deorece şi ooto crescător deci el este coverget. Se verifică iedit că li. ww.eutrio.ro Eeplul.4.7. Şirul... este crescător şi ărgiit superior şdr el este coverget. Eeplul.4.8. Şirul e este strict crescător şi ărgiit. Liit şirului e se oteză cu e : e ( ). Eeplul.4.9. dică cu u lt şir coverget către e ue şirul: E....!!! Şirurile covergete u sut epărt ootoe; stfel şirul ( ) este coverget către zero şi u este ooto. Le.4.. (Le lui Cesro) Orice şir ărgiit de uere rele re cel puţi u subşir coverget. 4

8 CPTOLUL ŞRUR RECURETE 5 ww.eutrio.ro 6

9 .. Cocepte fudetle. Fie E o ulţie. Î joritte cosiderţiilor di lucrre vo dite că E R. După cu se v vede pe prcurs uerose tehici di czul E R se etid fără dificultte î situţi câd E este iclusă îtr-u spţiu vectoril. ş cu rătt î cpitolul o fucţie f : E defieşte u şir ( ) f(). otă { f : E} E. Studiul lui E rezidă î evideţiere uor crcteristici le şirurilor ditre cre cită: ărgiire ootoi covergeţ clculbilitte uor şiruri (fiite su u) de terei periodicitte. O odlitte etre de iterestă şi de utilă î prctică petru deteri subulţii S iportte le lui E costă î idicre uei relţii de recureţă ( R) şi uor codiţii iiţile ( ) O relţie de recureţă pote fi dtă c o eglitte î foră iplicită eplicită su c o ieglitte. For geerlă iplicită uei relţii de recureţă este: F(... ) (..) ude F : E E; E E E... E ir for geerlă 7 ori eplicită uei relţii de recureţă este: f(... ) (.. ) ude F : E E. Czul etre de iportt este cel l recureţelor de ordi ; de cestă dtă î (..) ve F : E E î (.. ) ve f : E E şi: F(... - ) (..) f(... - ) (.. ) Recureţele de ordiul î foră iplicită şi eplicită i pot fi scrise şi stfel: F(... ) (..) f(... ) (.. ) Ître relţiile de recureţă de ordi le distige pe cele liire oogee: (..4) pe cele liire eoogee: b (..5) şi pe cele oogrfice: b c d (..6) Defiiţi... Soluţi geerlă recureţei (..) este ulţie şirurilor ( ) di E cre verifică (..). Dcă şirul ( ) di E verifică (..) şi sut îdepliite codiţiile iiţile: p p... p (..7) ude p p... p E fite tuci şirul ) se ueşte soluţie prticulră recureţei (..). Şiruri recurete defiite de o fucţie. Defiiţi... Fiid dtă fucţi f : E E şi E şirul ( ) defiit pri: f () (..8) se ueşte şir recuret de ordiul socit fucţiei f şi eleetului E. Desigur recureţ defiită de o fucţie este u cz prticulr de recureţă de ordiul. Observţi... Dcă otă f f f f f... f f f tuci şirul recuret defiit terior pri (..8) se epriă stfel: f ( ) (..8 ) 8 ww.eutrio.ro

10 Şirul recuret defiit terior se ueşte şirul proiţiilor succesive socite lui f şi. Mulţie şirurilor recurete socite fucţiei f : E E şi lui E se ueşte ulţie şirurilor recurete socite lui f ir eleetele ulţiii se uesc şiruri recurete socite fucţiei f su şiruri le proiţiilor succesive socite lui f şi. Se pue proble deteriării uor clse de fucţii f petru cre şirul socit lui f şi este coverget. Dcă fucţi f este discotiuă tuci î geerl şirul ( ) socit fucţiei f şi lui E u coverge. U cz prticulr l relţiei de recureţă (.. ) este cel î cre fucţi f este liiră şi oogeă î... şi tuci (.. ) se scrie:... (..9) i şirurile ( ) i fiid dte. Şirul (..9) se ueşte şir recuret liir şi ooge. U cz prticulr l relţiei (..9) este cel î cre coeficieţii ( i ) sut uere rele fite (u depid de ) şi tuci şirul (..9) devie:... (..9 ) uită relţie de recureţă liiră oogeă de ordiul cu coeficieţi costţi. Dcă relţi de recureţă re for:... i Ri (..) fite şi (b ) şir cuoscut tuci (..) se ueşte relţie de recureţă liiră şi eoogeă de ordiul. 9.. Teoree de eisteţă şi uicitte. Scopul cestui prgrf este de e sigur î codiţii de re greutte de eisteţă uor şiruri defiite recursiv. Petru joritte eeplelor prezette ici vo revei ulterior cu deterire efectivă tereului geerl. Teore... Fie o ulţie şi u şir de fucţii (f ) f : E E (fce coveţi E E E ); tuci eistă u sigur şir ( ) E stfel îcât: p (..) f (... ) (..) Teore... Fie o ulţie şi u şir (f ) de fucţii : E E. Eistă u sigur şir ( ) E cre stisfce codiţiile: p (..) f ( ) (..4) Eeplul... Fie şirul ) p (...) r (...) Se observă că r. Ţiâd se de teore.. rezultă că şirul eistă şi este uic. Şirul portă uele de progresie ritetică şi este dt de p r. Eeplul... Fie şirul ( ) p (...) q q (...) Se observă că f ( ) q. Şirul ( ) se ueşte progresie geoetrică şi este dt de p q. ww.eutrio.ro

11 ww.eutrio.ro 5 Pri criteriul jorării obţie b. Metod. Orice trice ) (R M d c b verifică o ecuţie de for O det (Tr ) (uită ecuţie crcteristică socită tricei ) ude d Tr (ur tricei) şi c b d det. Se deostreză pri iducţie că eistă două şiruri rele ) ( ) ( stfel îcât ude det Tr. Petru evideţi relţiile de recureţă costtă: ) ( ) ( ) ( Deci: Eeplul... Fie. Să se clculeze. det Tr O (det ) (Tr ) ; deci cofor cu (..) rezultă: ; -. Ecuţi crcteristică relţiei de recureţă liiră de ordiul doi v fi: r r r r deci ; ureză ) ( ); (. Rezulttul se pote verific uşor pri iducţie tetică. 54 Metod. Petru clcul (C) M ; se clculeză... 4 pâă se observă o regulă de obţiere tricei pri iducţie copletă se deostreză poi cestă regulă. Eeplul... Fie trice. Să se clculeze. deci presupue că:. Pri iducţie tetică se verifică uşor corectitudie presupuerii făcute. Eeplul..4. Să se clculeze dcă Se observă că. L verificre cestui rezultt vo plic o iducţie tetică specilă. P() : P() devărtă;

12 ww.eutrio.ro 55 : P() P() devărtă. Presupue că P() devărtă. P() : şi deostră că: ) : P( este devărtă. Dcă tuci ) (. Dcă tuci ) ( deci ) P( devărtă. Deci ) P( P(). Pri urre P() este devărtă petru orice. Metod 4. Scriid t z tuci d c b t z t z t d z b t c z d b c de ude se obţi relţiile de recureţă: t d z b t t c z z d b c 56.. plicţii î geoetrie. e propue ici să rezolvă câtev problee de geoetrie cobitorică î cre pr şiruri recurete. Eeplul... Cre este uărul de regiui î cre este îpărţită o dreptă pri pucte disticte? Fie p cest uăr. Desigur p. Petru clcul p fie cele p regiui î cre este îpărţită drept de priele pucte. Cel de-l ) ( -le v fi situt î u ditre ceste p regiui pe cre o îprte î două. Deci p p. Rezultă iedit p. Eeplul... Cre este uărul i d î cre drepte pot îpărţi plul? ve desigur d. Este clr că drepte vor îpărţi plul î cel i re uăr de părţi dcă tote ceste drepte se itersecteză (dică ici o pereche u este prlelă) şi dcă ici u grup de trei ditre ele u sut cocurete. Deci răâe să deteriă î câte părţi este îpărţit plul pri drepte eprlele două câte două şi stfel îcât ici u grup de trei ditre ele să u fie cocurete. S-r pute crede că deşi se respectă tote ceste codiţii uărul părţilor îcă i depide de cofigurţi dreptelor. Îsă di soluţie v rezult că cest uăr este deterit î od uic de vlore lui şi deci u depide de cofigurţi dreptelor. Presupue că u fost duse î pl drepte; duce drept ) ( - şi vo vede cu cât crescut uărul de părţi î cre dreptele îprt plul.

13 Drept ( ) -se itersecteză cu cele drepte î pucte cre o îprt ( ) părţi. Deci drept ( ) - v tăi ect ( ) părţi di tote părţile eistete le plului. Deorece fiecre di ceste părţi este îpărţită î două după ce pus ce de- ( ) - dreptă uărul totl de părţi crescut cu ( ) p. ve deci relţi de recureţă d d ( ). Di cest şi relţi iiţilă obţie d ( ). Eeplul... Cre este uărul i s î cre ple pot îpărţi spţiul treidiesiol? Rţioâd c î proble precedetă vo ve s şi s s d s. Petru deterire şirului recursiv s căută coeficieţii B C D stfel îcât s B C D să stisfcă cele două codiţii. Efectuâd clculele se obţie s ( 5 6) ( 6). 6 Observţi... Rţioetele de i sus pu î evideţă o probleă i geerlă cu o soluţie ce obligă l o dublă recureţă: Cre este r î cre hiperple îprt spţiul de uărul i diesiue? 57 Eeplul..4 Cre este uărul c î cre pote fi îpărţit plul pri cercuri? ve desigur c. Cele cercuri vor îpărţi plul î cel i re uăr de părţi dcă tote cercurile se itersecteză (dică ici o pereche u sut tgete şi ici uul u este situt î îtregie î iteriorul ltui) şi ici u grup de trei cercuri u trec pri celşi puct. Rţioâd c î eeplul.. vo răt că cercul l ( ) -le ăreşte uărul de părţi le plului cu (l ( ) -le cerc se itersecteză cu cele cercuri teriore î pucte). ve deci relţi de recureţă c c cre îpreuă cu codiţi iiţilă coduce l rezulttul c. Eeplul..5 Cre este uărul i c î cre î cre pote fi îpărţită suprfţ S uei sfere de cercuri de pe sferă? legâd pe S u puct P esitut pe ici uul ditre cele cercuri pritr-o iversiue de pol P trsforă S îtr-u pl şi proble revie l eeplul..4 dică c. Eeplul..6 Cr este uărul i u î cre pot îpărţi sfere î spţiul tridiesiol? Găsi uşor u şi u u e u ( ) cre coduc l u ( 8). ww.eutrio.ro 58

14 .. Test de ptitudii. Proble : Se cosideră şirul ( ) defiit pri relţi de recureţă: (- -). ( ) Să se deostreze că: şi să se studieze covergeţ şirului ( ). Proble : Se cosideră şirul ( ) defiit pri relţi de recureţă: e > este ooto crescător şi să se clculeze liit s. Proble : Se cosideră şirul ( ) defiit pri relţi de recureţă: >. Să se studieze covergeţ şirurilor ( ) şi ( ) şi î cz de covergeţă să se clculeze liitele lor. Răspusuri: Proble : Deci şirul este coverget. (-) - 59 li Proble : Deci li. Proble : ( ) este strict descrescător şi ărgiit iferior rezultă că este coverget şi li. ww.eutrio.ro Fie Obţie şi ) este crescător. Deci li. ( 6

15 BBLOGRFE... Mrcuşevici Şiruri recurete (trducere di lib rusă) Bibliotec Societăţii de Ştiiţe Mtetice.. D. Brâzei S. iţ. G. Gussi O Stăăşilă T. Stoic Şiruri recurete l liceu Editur GL Zlău. Mul de liză tetică Editur Didctică şi pedgogică Bucureşti. 4. H. Be Metodic predării teticii Prlel Mute D. Pop Metod şirurilor recurete Editur GL Zlău. 6.. Rus Metodic predării teticii SERVO-ST. 7. M. Meg P. Pred Şiruri recurete Colecţi Ciete Metodico-Ştiiţifice Uiversitte Tiişoră M. Hărăguş Şiruri de ordi superior Colecţi Ciete Metodico-Ştiiţifice Uiversitte Tiişoră. 9. O. Stăăşilă. Cătă Metodică predării teticii.. Culegeri de problee de liză tetică.. Colecţi Gzet Mtetică. ww.eutrio.ro 6

16 CUPRS Prefţă... pg. Cpitolul Şiruri de uere rele... pg. 5.. oţiue de şir... pg. 7.. Şiruri covergete de uere rele... pg. 9.. Covergeţă şi ărgiire... pg..4. Criterii suficiete de covergeţă... pg. Cpitolul Şiruri recurete... pg. 5.. Cocepte fudetle... pg. 7.. Teoree de eisteţă şi uicitte... pg... Recureţe liire de ordiul... pg..4. Recureţe liire de ordi.. pg Sistee de recureţe... pg Recureţe defiite de fucţii pg. 45 Cpitolul plicţiile şirurilor recurete pg plicţii î lgebră pg. 5. plicţii î geoetrie pg. 56. Test de ptitudii.. pg. 59 Bibliogrfie... pg. 6 ww.eutrio.ro 6 64

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE . ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

4. Integrale improprii cu parametru real

4. Integrale improprii cu parametru real 4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie

Διαβάστε περισσότερα

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă

Διαβάστε περισσότερα

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem

Διαβάστε περισσότερα

4. Serii de numere reale

4. Serii de numere reale I. (,) lim x lim + II. x şi lim x III. > x ( + ) ( + ) şi cum lim ( >) ; lim x lim lim lim x + ; (,) (, ). 4. Serii de umere rele Coceptul de serie umerică este o geerlizre turlă oţiuii de sum fiită de

Διαβάστε περισσότερα

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

REZIDUURI ŞI APLICAŢII Mtemtici specile şi metode umerice EZIDUUI ŞI APLICAŢII. Formule petru reiduuri Câd sigulrităţile du vlore şi uţ. Teorem reiduurilor Defiiţi. Fie f() o fucţie cre re î C u pol su u puct sigulr eseţil iolt.

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n, ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE Tri CICNE Metode umerice î igieri ecoomică CAPITLUL 4 REZLVAREA ECUAŢIILR NELINIARE Rezolvre uei ecuţii eliire pre prctic î orice modelre mtemtică uei proleme fizice. Cu ecepţi uor czuri forte prticulre,

Διαβάστε περισσότερα

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ CAPITOLUL ME5 5 eiduuri Teore reiduurilor Defiiţi reiduului Fie w o fucţie litică vâd î u puct sigulr iolt Atuci îtr-o coroă circulră < r e dite o devoltre î serie Luret < w c Se ueşte reiduu l fucţiei

Διαβάστε περισσότερα

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre

Διαβάστε περισσότερα

Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert 3 Spaţii etrice Spaţii orate Spaţii Hilbert Spaţiile etrice au fost itroduse la îceputul secolului XX de ateaticiaul fracez M Fréchet şi costituie cadrul atural de prezetare a pricipiului cotracţiei, care

Διαβάστε περισσότερα

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire 4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru

Διαβάστε περισσότερα

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare lgeră Cupris Mtrice de ordi doi şi plicţii (IDicou VPop Mtrice de ordi doi Proleme rezolvte Teorem lui Cle- Hmilto 4 Proleme rezolvte 5 Determire puterilor turle le uei mtrice de ordi doi 6 Proleme rezolvte

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora. Cp PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METOE GENERALE E CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î cest prgrf vom remiti oţiue de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele geerle de clcul le cestor efiiţi Fie f : I,

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală

Διαβάστε περισσότερα

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier 4.7 Reprezetre compeă seriior Fourier Presupuem că f ( ) îdepieşte codiţii suficiete petru dezvotre î serie Fourier. Atuci pote fi reprezettă pe [, ] cu seri: f b + ( cos + si ) f cos d,,, b f si d,, Foosid

Διαβάστε περισσότερα

OperaŃii cu numere naturale

OperaŃii cu numere naturale MulŃime umereleor turle www.webmteifo.com Petru scrie u umr orecre trebuie s combim itre ele uele ditre cele 0 simboluri: 0,,,, 4,, 6, 7, 8, 9.Aceste simboluri se umesc cifre. Ele sut de origie rb. Ν =

Διαβάστε περισσότερα

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice IV.3. Fctorul de codiţiore l uei mtrice defieşte pri Defiiţie. Fctorul de codiţiore l uei mtrice pătrte A M, (R) se cod(a) = A A - ude este o orm opertorilă mtricei A (de exemplu, su ). Pri coveţie cod(a)

Διαβάστε περισσότερα

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,

Διαβάστε περισσότερα

Exerciţii de Analiză Matematică

Exerciţii de Analiză Matematică Exerciţii de Aliză Mtemtică October, 5 Şiruri si serii de umere rele. Să se stbilescă dcă şirul cu termeul geerl x =... este su u fudmetl.. Petru răt că şirul este fudmetl: Petru răt că şirul este fudmetl:

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011 Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila

Διαβάστε περισσότερα

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA î ul uiversitr 9 PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii lor

Διαβάστε περισσότερα

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ petru emeul de bcluret şi dmitere î îvăţămâtul superior l UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR Drumuri, rce, lugimi Virgil-Mihil Zhri DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR FucŃiile cu vrińie mărgiită u fost itroduse de Jord Cmille (88-9) şi utilizte de el cu oczi studiului prolemei rectificilităńii curelor,

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n = Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE 2. Proprietăţi geerale Fie A = o mulţime dată. Se umeşte şir de elemete di A o fucţie f : N A. Dacă A = R, şirul respectiv se va umi şir de umere reale, şir umeric sau,

Διαβάστε περισσότερα

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Inegalitati. I. Monotonia functiilor Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

2) Numim matrice elementara o matrice:

2) Numim matrice elementara o matrice: I TRANSFORMARI ELEMENTARE ) Cre di urmtorele opertii efectute supr uei mtrice este trsformre elemetr: ) dure uei liii l o colo; b) imultire uei liii cu sclrul α = c) schimbre dou liii itre ele; d) dure

Διαβάστε περισσότερα

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul

Διαβάστε περισσότερα

Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova. Școala/Liceul... Manualul nr... școlar la primire la returnare 1

Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova. Școala/Liceul... Manualul nr... școlar la primire la returnare 1 Mulul fost prot pri ordiul Miistrului Educţiei l Repulicii Moldov r 7 di i 0 Lucrre este elortă cofor curriculuului disciplir și fiţtă di Fodul Specil petru Mule cest ul este propriette Miisterului Educţiei

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu

Διαβάστε περισσότερα

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII Modulul 5 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII Subiecte :. Şiruri de fucţii.. Serii de fucţii. 3. Serii de puteri. Evaluare :. Covergeţa puctuală şi covergeţa uiformă la şiruri şi serii de fucţii.. Teorema lui Abel.

Διαβάστε περισσότερα

Adrian Stan Editura Rafet 2007

Adrian Stan Editura Rafet 2007 Dreptul de copyright: Crte dowlodtă de pe site-ul www.mteifo.ro u pote fi pulictă pe u lt site şi u pote fi folosită î scopuri comercile fără specificre sursei şi cordul utorului Adri St Editur Rfet 007

Διαβάστε περισσότερα

1. PROBLEMA LUNII NOIEMBRIE 2017 (EN/RO)... pag.2 Marin Chirciu

1. PROBLEMA LUNII NOIEMBRIE 2017 (EN/RO)... pag.2 Marin Chirciu revist@teiforo PROBEMA UNII NOIEMBRIE 07 EN/RO pg Mri Chirciu SOUȚII - PROBEMA UNII OCTOMBRIE 07 pg 3 Măescu Avr Coreliu Alte soluții dte de : Gheorghe Alexe, George-lori Șerb Rox, Mri Chirciu, Octvi Stroe,

Διαβάστε περισσότερα

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi. Poliome ) Form lgebrică uui poliom Pri form lgebrică su form coică îţelegem f X X X Prescurtt putem scrie f X,,, sut coeficieţii poliomului cu, se umeşte coeficiet domit şi X terme domit tuci poliomul

Διαβάστε περισσότερα

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ LUCRARE CONCEPUTĂ ȘI REALIZATĂ DE COLECTIVUL CLASEI XII- A, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ.

Διαβάστε περισσότερα

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0 ALULUL NUMERI AL VALORILOR PROPRII ŞI AL VETORILOR PROPRII A mtrice pătrtică de ordiul cu elemete rele vlore proprie mtricei A dcă, R : A ; () vector propriu l mtricei A socit vlorii () (A I), I mtrice

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI Modulul 3 SERII NUMERICE Subiecte :. Criterii de covergeţă petşru serii cu termei oarecare. Serii alterate 3. Criterii de covergeţă petru serii cu termei poziţivi Evaluare. Criterii de covergeţă petru

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

MULTIMEA NUMERELOR REALE

MULTIMEA NUMERELOR REALE www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport

Διαβάστε περισσότερα

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii Tem 4 Primitiv şi itegrl Riem. Alicţii. Modulul 4. - Primitiv. Alicţii Noţiue de rimitivă s- degjt di licţiile mtemticii î situţii cocrete, cre costă î determire modelului mtemtic l uui roces tuci câd

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite. CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte

Διαβάστε περισσότερα

sin d = 8 2π 2 = 32 π

sin d = 8 2π 2 = 32 π .. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],

Διαβάστε περισσότερα

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

PENTRU CERCURILE DE ELEVI 122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi

Διαβάστε περισσότερα

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008 Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot

Διαβάστε περισσότερα

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul   nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri reptul de copyright: rte dowlodtă de pe site-ul www.mteifo.ro u pote fi pulictă pe u lt site şi u pote fi folosită î scopuri comercile fără specificre sursei şi cordul utorului, Refereţi ştiiţifici: Profesor

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <

Διαβάστε περισσότερα

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII Capitolul 8 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII 8. Şiruri de fucţii Fie D R, D = şi fie f 0, f, f 2,... fucţii reale defiite pe mulţimea D. Şirul f 0, f, f 2,... se umeşte şir de fucţii şi se otează cu ( f ) 0.

Διαβάστε περισσότερα

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii. 5 Petru limita determiată: 2 + lim = dacă se aplică terema lui LHspital: 2 + 2 lim = lim = rezultatul este icrect. 3. Derivate de rdi superir. Aplicaţii. Fie A R mulţime care îşi cţie puctele de acumulare

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE Noţiui teoretice şi rezultate fudametale Şiruri de umere reale Presupuem cuoscute oţiuile de bază despre mulţimea N a umerelor aturale, mulţimea Z a umerelor îtregi, mulţimea

Διαβάστε περισσότερα

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii... Cupris 1. Operaţii cu umere reale... 1 1.1. Radicali, puteri... 1 1.1.1. Puteri... 1 1.1.. Radicali... 1 1.. Idetităţi... 1.3. Iegalităţi... 3. Fucţii... 6.1. Noţiuea de fucţii... 6.. Fucţii ijective,

Διαβάστε περισσότερα

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 5..8 Ecuaţia difereţială Riccati Ecuaţia difereţială de ordiul îtâi de forma: d q( ) p( ) r( ) d + + (4) r sut fucţii cotiue pe u iterval, cuoscute, iar fucţia ude q( ), p ( ) şi ( ) este ecuoscuta se

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1 3.4 Iegrre fucţiilor rigoomerice ) R( si,cos ) d Susiuţi recomdă ese: uei fucţii rţiole. g =, (, ) şi iegrl dă se reduce l iegrre si cos si cos g si + cos + g = = = + cos si g cos + si + g = = = + = rcg

Διαβάστε περισσότερα

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII 7 7 Modulul 6 APLICAŢII DIFERENŢIABILE Subiecte : Derivate şi difereţiale petru fucţii reale de o variabilă reală Formula lui Taylor şi Mac-Lauri petru fucţii de o variabilă reală Serii Taylor 3 Derivate

Διαβάστε περισσότερα

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. Precizri si recomdri privid desfsurre ctivittilor l discipli MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE Tip curs obligtoriu Mulul de curs recomdt R. Trdfir I. Dud A. Bciu R. Io Mtemtici

Διαβάστε περισσότερα

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii. Fucţiile f ( ) cos t = sut de clasă C pe R cu α si derivatelor satisface codiţiile: α f ' ( ) si = şi seria ' ( ), α α f R cu = b α ' coverge petru α > f este (ormal covergetă) absolut şi uiform covergetă

Διαβάστε περισσότερα

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.

Διαβάστε περισσότερα

Tehnici Avansate de Prelucrarea şi Analiza Imaginilor

Tehnici Avansate de Prelucrarea şi Analiza Imaginilor Uiversitte Politehic di Bucureşti Fcultte de Electroică TelecouicŃii şi Tehologi IorŃiei Tehici Avste de Prelucrre şi Aliz Igiilor Curs Modiicre igiilor pri trsorări geoetrice Pl Curs Trsorări geoetrice..

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.

Διαβάστε περισσότερα

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x

Διαβάστε περισσότερα

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017 Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =

Διαβάστε περισσότερα

ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE

ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE 8. ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE 8.. Şiruri de variabile aleatoare Î teoria probabilităţilor şi î aplicaţiile ei o problemă importată o costituie studiul şirurilor de variabile aleatoare,

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ MATEMATICI SUPERIOARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ - Ediţie reviuită - Lector Agel Picu Editur Uiversităţii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ CAPITOLUL IV CALCULUL DIFEENŢIAL PENTU FUNCŢII EALE DE O VAIABILA EALĂ Fucţii derivabile Fucţii difereţiabile Derivata şi difereţiala sut duă ccepte fudametale ale matematicii, care reprezită siteză pe

Διαβάστε περισσότερα

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul Capitolul 3 SERII NUMERICE Date fiid umerele reale x 0, x,..., x, î umăr fiit, suma lor x 0 + x +... + x se poate calcula fără dificultate, după regulile uzuale. Extiderea oţiuii de sumă petru mulţimi

Διαβάστε περισσότερα

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele: ERORI DE MĂSURĂ L efecture uei determiări, pri repetre celeişi măsurători, reliztă î codiţii idetice, se oţi rezultte diferite, difereţele fiid î geerl mici. Acest fpt dovedeşte că măsurătorile efectute

Διαβάστε περισσότερα

1. Sisteme de ecuaţii liniare

1. Sisteme de ecuaţii liniare Sistee de ecuţii liie Sistee de ecuţii liie Reiti că u siste de ecuţii lgebice liie cu ecuoscute este de fo: K b K b K b Dcă otă cu tice coeficieţilo cu vectoul coloă fot cu ecuoscutele sisteului şi cu

Διαβάστε περισσότερα

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior 4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

Varianta 1 - rezolvari mate MT1 Variata - rezolvari mate MT Soluţii a + a + a + ; + 5 + 9 + + a + ; ; a + a ; a,, ;, y >, y + ; f :,,, f submulţimi cu trei elemete C 5 m + + m 6 cos ; m ± 6+ cos cos a Calcul direct b Se demostrează pri

Διαβάστε περισσότερα

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ DUMITRU BUŞNEAG FLORENTINA CHIRTEŞ DANA PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Dumitru BUŞNEAG Floreti CHIRTEŞ D PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Dumitru BUŞNEAG Floreti CHIRTEŞ D PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Editur UNIVERSITARIA

Διαβάστε περισσότερα

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger) CLASA XII- ALGEBRĂ Ordiul uui elemet l uui grup D Heuerger Teoremele lui Lgrge şi Cuchy petru grupuri iite D Heuerger 3 Aplicţii le teoremei lui Lgrge î proleme de teori umerelor V Pop 3 Noţiui şi rezultte

Διαβάστε περισσότερα

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul difereţial MATHEMATICAL ANALYSIS Differetial calculus The preset book is the first part of the cours of Mathematical Aalysis give by the author for may years

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE. Fucţii de o variabilă reală Fucţiile defiite pe mulţimi abstracte X, Y cu f : X Y au î geeral puţie proprietăţi şi di acest motiv, puţie aplicaţii î rezolvarea uor probleme

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010 ETAPA FINALĂ - mi 00 BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A. Pe o dreptă se consideră 00 puncte, cre formeză 009 segmente, fiecre de cm. Pe primul segment, desupr dreptei, construim un pătrt, pe l doile segment,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare

CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare Algebră liniră CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE 6 Forme linire Fie V un spţiu vectoril peste un corp K Definiţi 6 Se numeşte formă liniră su funcţionlă liniră o plicţie f : V K cre stisfce

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss Lector univ dr Cristin Nrte Cursul 4 Mtrice Rngul unei mtrice Rezolvre sistemelor de ecuţii linire Metod eliminării lui Guss Definiţie O mtrice m n este o serie de mn intrări, numite elemente, rnjte în

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE Modulul SPAŢII METRICE Subiecte :. Spaţii metrice. Defiiţii, exemple.. Mulţimi deschise, mulţimi îchise î spaţii metrice. Mulţimi compacte. 3. Spaţii metrice complete. Pricipiul cotracţiei. Evaluare:.Răspusuri

Διαβάστε περισσότερα

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie Aaliză I Curs Curs Şiruri de umere: D : Fie u şir de umere (a ), a. Spuem că dacă ( )M 0, a.î. a M. (a ) este mărgiit D : Spuem că (a ) coverge către l dacă ( )V (l), ( )N (V ) şi N (V ) a V. D 3 : a l

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul Zhri Virgil-Mihil Mic memortor mtemtic UPRINS ALGEBRÃ. 5 I. Elemete de logicã mtemticã 5 I.. Noţiue de propoziţie 5 I.. Opertori logici.. 5 I.. Epresii î clculul propoziţiilor 7 I.4. Noţiue de predict

Διαβάστε περισσότερα

6. Rezolvarea numerică a problemei Cauchy pentru ecuaţii diferenţiale

6. Rezolvarea numerică a problemei Cauchy pentru ecuaţii diferenţiale Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 9 6 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 6 Geelităţi Ecuţiile dieeţile epezită uul dite cele mi impotte istumete mtemtice eces petu îţeleee

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1

Varianta 1 Filiera vocaţioală, profilul militar, specializarea matematică-iformatică Toate subiectele sut obligatorii Timpul efectiv de lucru este de ore Se acordă pucte di oficiu La toate subiectele se cer rezolvări

Διαβάστε περισσότερα