3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI
|
|
- Τυρώ Δοξαράς
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Modulul 3 SERII NUMERICE Subiecte :. Criterii de covergeţă petşru serii cu termei oarecare. Serii alterate 3. Criterii de covergeţă petru serii cu termei poziţivi Evaluare. Criterii de covergeţă petru serii.. De rezolvat problemele fiale. 3.. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI Dacă ( U ) este u şir de umere reale, cu ajutorul termeilor acestui N şir se poate costrui suma: () U + U U +... Deocamdată u am acordat o semificaţie acestei sume ifiite, ştim doar ce îseama o suma ifiită. Defiiţia. Se umeşte serie u şir ifiit de termei legaţi ître ei pri semul +. O serie se mai otează pri U, U, U, eseţial este că = = 0 = k+ mulţimea termeilor este ifiită. Cu termeii seriei () putem costrui u ou şir umeric ( S ) defiit pri: () S = U S = U + U M S = U + U+ K+ U S+ = S + U LLLLLLLLL Şirul ( S ) se umeşte şirul sumelor parţiale ale seriei (), S se umeşte suma parţială de ordiul. Acest şir caracterizează complet seria (), î
2 33 sesul că, fiid dat u şir ( ) are ca şir al sumelor parţiale şirul ( S ) dat. S, cosiderâd u S S =,, seria U Defiiţia. Vom spue că seria U este covergetă şi are suma S dacă şirul = sumelor parţiale ( S ) este coverget şi are limita S. Î acest caz vom scrie: (3) U = S = Dacă şirul ( S ) u are limita sau limita sa este ± spuem că seria este divergetă (u este covergetă). Exemplul. Fie r u umăr oarecare. Seria r se umeşte serie geometrică cu = 0 raţia r. Să presupuem că r. Atuci putem scrie: r S = = r r S = + r = + r (4) LLLLLLLL r r S = + r+ K+ r = = r r r LLLLLLLL Dacă 0 < r <, lim S =, deci r =. r = 0 r Dacă r >, r şi cum - r < 0 rezultă lim S =. Dacă r < -, ( r ) este emărgiit şi u are limită, deci şi ( S ) este diverget, adică seria geometrică este divergetă. Î cazul câd r =, S =, deci r =. = 0 Dacă r = -, S = + ( ) şi deci şirul ( S ) este u şir diverget, ceea ce 0 îseamă că seria geometrică este divergetă. Î cocluzie: dacă 0 < r <, seria geometrică este covergetă şi are suma r. Dacă r seria este divergetă, câd r cum lim S = spuem că seria are suma +. =
3 34 Observaţia. Deoarece studiul seriilor revie la studiul şirurilor sumelor parţiale o serie îtreagă de rezultate privid şirurile se pot extide asupra seriilor umerice. Observaţia. Î cele de mai sus e-am referit la serii de umere reale. Aceleaşi cosideraţii pot fi făcute câd termeii U sut elemete ale uui spaţiu î care avem defiită o covergeţă şi o operaţie de îsumare, deci putem vorbi de serii de umere complexe, U C, de serii de vectori, k U R, de serii de elemete ale uui spaţiu Baach (spaţiu liiar ormat complet). Observaţia 3. Studiul uei serii comportă: ) aalizarea aturii seriei, adică dacă este covergetă sau u; ) calculul sumei seriei î cazul câd aceasta este covergetă, acest calcul poate avea î vedere suma exactă sau aproximativă a seriei. Următoarele proprietăţi sut utile î studiul seriilor: P) Dacă schimbăm ordiea uui umăr fiit de termei, dacă adăugăm sau îlăturăm u umăr fiit de termei ai uei serii, seria îşi păstrează atura, adică dacă este covergetă rămâe covergetă (evidet îşi modifică suma), dacă este divergetă ramâe divergetă. P) Să presupuem că seria U U k k= + = este covergetă şi are suma S, atuci seria este de asemeea covergetă, suma acestei serii se oteaza R şi se umeşte restul de ordi al seriei date. Dacă î relaţia: (5) S= S + R facem pe să tidă la rezultă lim R = 0, adică este verificată proprietatea: Resturile uei serii covergete formează u şir coverget la 0. P3) Dacă seria U = este covergetă, atuci şirul sumelor parţiale este mărgiit. Îtr-adevar, ( S ) este coverget, deci este mărgiit. Î geeral, afirmaţia reciprocă u este adevarată, după cum rezultă di: Exemplul. Seria ( ) = 0 are ca şir al sumelor parţiale şirul: S = dacă este par şi S = 0 dacă este impar, care este u şir mărgiit, dar care u este coverget.
4 35 P4) Dacă seria U = este cu termei pozitivi ( U 0 petru orice ) şi are şirul sumelor parţiale mărgiit, atuci seria este covergetă. Îtr-adevar, şirul sumelor parţiale ( S ) fiid crescător şi mărgiit este coverget. P5) Dacă seria U = este covergetă, atuci şirul ( ) U N este coverget către 0. Îtr-adevar, lim U = lim ( S S ) = S S= 0. al termeilor săi P6) Dacă şirul termeilor seriei u este coverget către 0 seria este divergetă. Afirmaţia (P6) rezultă di (P5). Reciproca ei, î geeral, u este adevarată, după cum rezultă di: Exemplul 3. Să cosiderăm seria =, umită seria armoică. şirul avâd termeul geeral U = coverge la 0, totuşi vom arăta că seria este divergetă. Îtr-adevar: = K+ = K+ + K> + 4 > K+ + K 4 8 Deci, > = =. Petru seria = şirul sumelor parţiale ( S ) are termeul geeral S =, care coverge la, de ude rezultă că = =. P7) Fie seriile U, V covergete şi avâd sumele S şi S. Pri suma = = acestor serii U + V se îţelege seria W, ude W = U + V; pri = = = produsul seriei U cu u umar real α se îţelege seria: αu ; pri = = produsul formal al seriilor U şi V se îţelege seria Z, ude = = =
5 36 Z = UkV k. Î aceste codiţii, seria W este covergetă şi are k = = suma S + S, seria αu este covergetă şi are suma α S, iar dacă cel = puţi ua di seriile date este absolut covergetă (seria modulelor termeilor este covergetă) atuci seria Z este covergetă şi are suma egala cu = S S. 3.. CRITERII DE CONVERGENŢĂ PENTRU SERII CU TERMENI OARECARE Teorema. (Criteriul geeral al lui Cauchy) O serie U = este covergetă dacă şi umai dacă petru orice ε > 0 există N(ε) N astfel îcât petru orice N(ε) şi p : () U+ + U+ + K + U+ p < ε. Demostraţie: Fie { S } şirul sumelor parţiale ale seriei date. Di criteriul lui Cauchy petru şiruri umerice rezultă că şirul sumelor parţiale { S } este coverget dacă şi umai dacă el este u şir fudametal, ceea ce îseama că petru orice ε 0, există N(ε) N, astfel îcât petru orice N (ε) şi p sa avem: () S+ p S < ε. Dar iegalitatea () este aceeaşi cu () şi demostraţia este completă. Observaţia. Criteriul lui Cauchy are o mare importaţă teoretică î studiul seriilor. Pe baza lui se demostrează alte criterii care oferă codiţii suficiete de covergeţă. Observaţia. Îlocuid modulul cu orma corespuzătoare, criteriul lui Cauchy ramâe valabil î cadrul mai geeral al seriilor de elemete ditr-u spaţiu Baach (spaţiu ormat complet). Teorema. (Criteriul lui Abel) Dacă parţiale mărgiit şi dacă ( ) α N coverget către 0, atuci seria: U = este o serie care are şirul sumelor este u şir descrescător de umere pozitive
6 37 (3) αu = αu + αu+ K + αu+ K = este covergetă. Demostraţie: Î codiţiile date are loc: (4) αp αp+ = αp αp+ > 0, Up+ = Sp+ Sp, oricare ar fi p şi ( S p ) şirul sumelor parţiale ale seriei date. Vom arăta că seria dată satisface p criteriul lui Cauchy. α U + α U + K+ α U + α U = p + p + p + p ( S S ) α ( S S ) = α K + ( S S ) α ( S S ) ( ) K ( ) + α+ p + p + p + + p + p + p = = α+ S + S+ α+ α+ + + S+ p α+ p α+ p + + α + ps+ p ( ) K ( ) αp+ S + α+ α+ S+ + + α+ p α+ p S+ p + + α + p S+ p ( K ) M α+ + α+ α+ + + α+ p α+ p + α+ p = Mα+ ude M este o costată pozitivă care mărgieşte şirul modulelor sumelor parţiale ( S ). Cum şirul ( α ) este descrescător la 0 rezultă că petru orice ε > 0 ε există N(ε) N astfel îcât petru orice N( ε) α+ <, de ude rezultă că: M α U + U α + + α U < ε p + p petru orice N(ε) şi p, ceea ce arată, coform criteriului lui Cauchy, că seria dată este covergetă. Exemplul. Utilizâd criteriul lui Cauchy să se studieze covergeţa seriilor : cosa a) ; b). = 3 =
7 38 Exemplul. Uţilizâd criteriul lui Abel să se studieze covergeţa seriei ( ) =. Defiiţi ce este o serie covergetă, respecţiv o serie divergetă. Daţi exemple de serii covergete, respectiv de serii divergete. Eumeraţi proprietăţile geerale ale seriilor. Euţaţi criteriul lui Cauchy, respecţiv al lui Abel, de covergeţă a seriilor cu termei oarecare SERII SEMICONVERGENTE. SERII ALTERNANTE Defiiţia. Vom spue că o serie modulelor U = este covergetă. U = este absolut covergetă dacă seria Teorema. Orice serie absolut covergetă este covergetă. Demostraţie: Se aplică criteriul lui Cauchy şi se ţie seama de iegalitatea: () U+ + U+ + K+ U+ p U+ + Uu+ + K + U+ p. Observaţia. Afirmaţia reciprocă celei di Teorema, î geeral, u este adevarată, după cum rezultă cosiderâd seria ( ). Aceasta este = covergetă coform criteriului lui Abel, pe câd seria modulelor că u este covergetă (Exemplul 3 di 3..). = am arătat Defiiţia. O serie care este covergetă dar u este absolut covergetă se umeşte semicovergetă. Seriile semicovergete au uele proprietăţi deosebite, astfel proprietatea de îsumare î orice ordie a termeilor uei sume fiite de umere reale u mai este valabilă. De exemplu, î cazul seriilor armoice alterate, pri permutarea uor ( ) termei di seria = K se obţie seria =
8 K + K. Aceste două serii au aceeaşi k k 4k termei, dar scrişi î altă ordie. Notâd cu S suma seriei ( ) = avem: S= = + + = S K K, 3 4 ceea ce este absurd. Această cotradicţie arată că î cazul seriilor semicovergete modificarea ordiii de îsumare a termeilor este iterzisă. (di S= S rezultă S = = 0, vom vedea că S = l ). Defiiţia 3. Se umeşte serie alterată o serie de forma: () U U U U ( ) + + K = U 3 4 = cu U > 0 petru orice, sau de forma: (3) U + U U + U + K = ( ) U, 3 4 = care pri îmulţire cu - se reduce la prima forma (). Teorema. (Criteriul lui Leibitz) O serie alterată ( ) şirul modulelor termeilor ( ) U covergetă. Demostraţie: Dacă cosiderăm seria: (4) , aceasta are şirul sumelor parţiale, 0,, 0,, S mărgiit. Avâd î vedere că şirul ( ) criteriul lui Abel rezultă că seria ( ) = = U, petru care este descrescător şi coverget la 0 este =, S 0 =, care este u şir U este descrescător către 0, aplicâd U este covergetă. Î coţiuare e propuem să calculăm o margie superioară a erorii pe care o facem aproximâd suma uei serii alterate, care satisface criteriul lui Leibitz, pritr-o suma parţială. Să observăm că şirul sumelor parţiale ( ) S verifică urmatoarele iegalităţi: S = U ( U U ) ( U U )... ( U U ) < S (5) S = U U + U U U U > S ( ) ( ) ( ) + 3 4
9 40 petru orice. Di iegalităţile (5) rezultă şirul de iegalităţi : (6) S S4... S S+... S... S+... S3 S. Di (6) se deduce că, petru orice 0, avem : 0 S+ S S+ S+ = U+ (7) 0 S S S+ S = U+ Iegalităţile (7) se mai pot scrie sub forma : (8) ( ) 0 ( S S) U +, care permite formularea următorului rezultat deosebit de util petru evaluarea erorii făcute atuci câd suma uei serii alterate este aproximată pritr-o sumă parţială. Teorema 3. Dacă seria alterată ( ) = U are şirul ( ) U descrescător la 0, îlocuid suma S a seriei cu suma parţială S a uui umar fiit de termei facem o eroare mai mică decât primul terme eglijat U +. Eroarea este pri lipsă dacă este u umăr par şi pri adaos dacă este impar. Exemplul. Fie seria armoică alterată ( ) = (a) Să se calculeze suma acestei serii. (b) Câţi termei trebuie îsumaţi petru a obţie suma seriei cu sapte zecimale exacte. Rezolvare: (a) Seria este covergetă coform criteriului lui Leibiz. Fie S suma şi S suma parţială a acestei serii. Atuci: S= lim S = lim S. Dar: S = = = K K = = + + K Folosid idetitatea obţiută rezultă că:
10 4 S= S = lim lim... = lim = i= + dx = + x = l 0 (b) Aproximâd suma S cu S eroarea făcută este mai mică sau egală, î valoare absolută, cu. Deci, petru a se obţie suma seriei cu şapte zecimale + exacte trebuie ca , adică 0. Aşadar, umarul miim de termei care trebuie îsumaţi petru a obţie suma S cu şapte zecimale exacte este Defiiţi seriile semicovergete, respecţiv seriile absolut covergete. Daţi exemple. Defiiţi seriile alterate. Daţi exemple. Euţaţi criteriul lui Leibiz CRITERII DE CONVERGENŢĂ PENTRU SERII CU TERMENI POZIŢIVI Fie U = o serie cu termei pozitivi ( U 0 petru orice ). Petru o astfel de serie pot apare doar cele două cazuri : a) seria este covergetă; b) seria este divergetă şi are suma S =. Deasemeea observăm că criteriile de covergeţă petru serii cu termei pozitivi sut criterii de absolut covergeţă petru serii cu termei oarecare. Teorema. (Primul criteriu al comparaţiei). Fie U, V termei pozitivi astfel că există N N astfel îcât: () U V petru orice N. Atuci are loc: a) dacă seria V = b) dacă seria U = este covergetă, rezultă că seria este divergetă, atuci şi seria = = U = V = două serii cu este covergetă, este divergetă.
11 4 Criteriul comparaţiei cu cele două părţi ale sale, a) partea de covergeţă şi b) partea de divergeţă utilizează serii covergete, respectiv divergete ca serii de comparaţie. Teorema. (Al doilea criteriu al comparaţiei). Fie seriile U, V, cu = = termei pozitivi. Presupuem că există N N astfel îcât: () U+ V + petru orice N. U V Atuci: a) dacă seria V este covergetă, rezultă că şi seria U este = = covergetă, b) dacă seria U este divergetă, rezultă că şi seria V este divergetă. = = U Demostraţie: Di () rezultă iegalitătea V V + V + care este echivaletă cu U U+, petru orice N. Dâd lui valori, obţiem şirul de iegalităţi : V V + (3) U U+ U+ U K K V V + V + V U Fie U k =, atuci k petru orice N, de ude rezultă U kv, V V petru orice N. Aplicâd primul criteriu al comparaţiei rezultă afirmaţiile a) şi b). Observaţia. Criteriile comparaţiei dau posibilitatea de a deduce dacă o serie este covergetă sau divergetă comparâd-o cu altă serie covergetă sau divergetă, de ude rezultă utilitatea cuoaşterii aturii a cât mai mai multe serii. Exemplul. Să se studieze covergeţa seriei ( ) = + 5. Observăm că + 5. Comparâd seria dată, după primul criteriu, cu seria geometrică 5 5 cu raţia r = < rezultă că seria dată este covergetă. = 5 Teorema 3. (Criteriul rădăciii umit şi al lui Cauchy). Fie seria cu termei pozitivi U =.
12 43 a) Dacă există N N şi k (0,) astfel îcât petru orice N U k, atuci seria dată este covergetă. b) Dacă U petru o ifiitate de termei, atuci seria dată este divergetă. Demostraţie: a) Di U k rezultă U k petru orice N. Cum seria geometrică k = U = b) Dacă U este covergetă, aplicâd primul criteriu al comparaţiei rezultă că seria este covergetă. rezultă că U petru o ifiitate de termei, î acest caz şirul termeilor seriei ( U ) u coverge la 0 şi deci seria este divergetă. Corolarul. Fie seria cu termei pozitivi avem: a) dacă k < seria dată este covergetă, b) dacă k > seria dată este divergetă. Exemplul. Să se studieze atura seriei U =. Dacă lim si α = lim si α lim si α π = = siα. Cum petru α 0 seria este covergetă. U = k atuci π, ude α 0,., rezultă că si (, ) α 0 şi Exemplul 3. Să se studieze covergeţa seriei. Observăm că = 3 + U =, de aici rezultă k = lim U 3 + = <, deci seria dată este 3e covergetă. Teorema 4. (Criteriul raportului umit şi al lui D Alambert). Fie seria cu termei pozitivi U =. a) Dacă există N N şi k (0,) astfel îcât U + k U petru orice N, atuci seria dată este covergetă.
13 44 b) Dacă există N N astfel îcât U U este divergetă. Demostraţie: + petru orice N, atuci seria dată a) Di U + k U rezultă U + ku, petru orice N. Scriid această iegalităte dezvoltat rezultă: UN+ kun U+ kun+ k UN LLLLLLLLLL p UN+ p k UN LLLLLLLLLL, de ude putem scrie p U UN ( k+ k + K + k + K ). = N+ Deoarece seria geometrică di parateza cu raţia k subuitară este covergetă rezultă că seria dată este covergetă. b) Di U U + termeilor seriei ( ) rezultă că U+ U petru orice N, ceea ce arată că şirul U este crescător şi deci u coverge la 0, ceea ce N arată că seria dată este divergetă. Corolarul. Fie Să presupuem că lim U = U+ = k U o serie cu termei pozitivi.. Atuci: a) dacă k < seria este covergetă, b) dacă k > seria este divergetă. Exemplul 4. Să se studieze covergeţa seriei!. = U+ k = lim = lim! = lim U ( + ) + = 0 <. Coform corolarului de mai! sus seria este covergetă. Observaţia. Criteriile de covergeţă de mai sus au fost obţiute pri comparaţie cu seria geometrică. Îlocuid seria geometrică, ca serie majorată, cu o altă serie covergetă se pot obţie alte criterii de covergeţă. Se pot stabili astfel oricât de multe criterii de covergeţă, dar î acelaşi timp se poate arăta că se pot găsi serii care u pot fi aalizate cu ajutorul criteriilor stabilite aterior, aşa
14 45 că u există u criteriu geeral de covergetă care să rezolve problema covergeţei oricărei serii. Observaţia 3. Î acest capitol e-am referit la serii de umere reale, ele sut cel mai des îtâlite î aplicaţiile matematice î tehică, ecoomie etc. Spaţiile cele mai geerale la care e-am referit îsă î capitolul precedet au fost spaţiile topologice, spaţiile metrice, spaţiile vectoriale ormate. Facem observaţia că î primele două se poate vorbi de covergeţa şirurilor dar u de covergeţa seriilor deoarece u este defiită o operaţie de aduare. Seriile pot fi studiate îsă î cadrul mai geeral al spaţiilor vectoriale ormate. Euţaţi criteriile de comparaţie privid covergeţa, respectiv divergeţa Euţaţi criteriul rădăciii, respectiv al raportului, privid covergeţa şi divergeţa seriilor.
15 46 Probleme fiale :. Să se studieze atura seriilor următoare şi î caz de covergeţă determiaţi suma lor : a) b) l. = 4 = +. Să se studieze atura seriilor folosid proprietăţile geerale ale acestora : a) = + b). + 3 = Să se studieze semicovergeţa şi absolut covergeţa seriilor: a) ( ) + b) + ( ) = = 3 4. Să se studieze atura seriilor folosid criteriile comparaţiei : a) 4 = 4 b) c) a si = = 3 5. Să se studieze atura seriilor folosid criteriul raportului : a) a b) ude a > 0 c) =! = ( + a + a... + a ) = 6. Să se studieze atura seriilor folosid criteriul rădăciii : a) + = 3 + = b) ( ( + )( + a) ) ude a > Utilizâd criteriul lui Cauchy să se studieze covergeţa seriilor : cosa a) ; b). = 3 = 8. Câţi termei trebuie îsumaţi petru a obţie suma seriei ( ) cu 4 zecimale exacte. = 0. Să se arate că suma ditre o serie covergetă şi o serie divergetă este tot o serie divergetă. Există serii divergete a căror sumă este o serie covergetă?
16 47
CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică
Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE Noţiui teoretice şi rezultate fudametale Şiruri de umere reale Presupuem cuoscute oţiuile de bază despre mulţimea N a umerelor aturale, mulţimea Z a umerelor îtregi, mulţimea
Διαβάστε περισσότερα5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII
Modulul 5 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII Subiecte :. Şiruri de fucţii.. Serii de fucţii. 3. Serii de puteri. Evaluare :. Covergeţa puctuală şi covergeţa uiformă la şiruri şi serii de fucţii.. Teorema lui Abel.
Διαβάστε περισσότεραCapitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
Διαβάστε περισσότεραîn care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul
Capitolul 3 SERII NUMERICE Date fiid umerele reale x 0, x,..., x, î umăr fiit, suma lor x 0 + x +... + x se poate calcula fără dificultate, după regulile uzuale. Extiderea oţiuii de sumă petru mulţimi
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011
Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότερα7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
Διαβάστε περισσότεραSeria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial
Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul difereţial MATHEMATICAL ANALYSIS Differetial calculus The preset book is the first part of the cours of Mathematical Aalysis give by the author for may years
Διαβάστε περισσότερα3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.
Fucţiile f ( ) cos t = sut de clasă C pe R cu α si derivatelor satisface codiţiile: α f ' ( ) si = şi seria ' ( ), α α f R cu = b α ' coverge petru α > f este (ormal covergetă) absolut şi uiform covergetă
Διαβάστε περισσότεραŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII
Capitolul 8 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII 8. Şiruri de fucţii Fie D R, D = şi fie f 0, f, f 2,... fucţii reale defiite pe mulţimea D. Şirul f 0, f, f 2,... se umeşte şir de fucţii şi se otează cu ( f ) 0.
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραInegalitati. I. Monotonia functiilor
Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =
Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE 2. Proprietăţi geerale Fie A = o mulţime dată. Se umeşte şir de elemete di A o fucţie f : N A. Dacă A = R, şirul respectiv se va umi şir de umere reale, şir umeric sau,
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότεραTema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραFormula lui Taylor. 25 februarie 2017
Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραCOMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Διαβάστε περισσότερα2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE
Modulul SPAŢII METRICE Subiecte :. Spaţii metrice. Defiiţii, exemple.. Mulţimi deschise, mulţimi îchise î spaţii metrice. Mulţimi compacte. 3. Spaţii metrice complete. Pricipiul cotracţiei. Evaluare:.Răspusuri
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραAnaliză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie
Aaliză I Curs Curs Şiruri de umere: D : Fie u şir de umere (a ), a. Spuem că dacă ( )M 0, a.î. a M. (a ) este mărgiit D : Spuem că (a ) coverge către l dacă ( )V (l), ( )N (V ) şi N (V ) a V. D 3 : a l
Διαβάστε περισσότεραSUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre
Διαβάστε περισσότερα4. Serii de numere reale
I. (,) lim x lim + II. x şi lim x III. > x ( + ) ( + ) şi cum lim ( >) ; lim x lim lim lim x + ; (,) (, ). 4. Serii de umere rele Coceptul de serie umerică este o geerlizre turlă oţiuii de sum fiită de
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvate. Mircea Olteanu
@ ANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiui teoretice şi probleme rezolvate Mircea Olteau Cupris Serii de umere 7. Noţiui teoretice......................... 7. Serii cu termei pozitivi..................... 5.3 Serii
Διαβάστε περισσότερα6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII
7 7 Modulul 6 APLICAŢII DIFERENŢIABILE Subiecte : Derivate şi difereţiale petru fucţii reale de o variabilă reală Formula lui Taylor şi Mac-Lauri petru fucţii de o variabilă reală Serii Taylor 3 Derivate
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότεραPolinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice
Polioame Fiboacci, polioame ciclotomice Loredaa STRUGARIU, Cipria STRUGARIU 1 Deoarece şirul lui Fiboacci este cuoscut elevilor îcă dicl.aix-a,iarrădăciile de ordiul ale uităţii şi polioamele ciclotomice
Διαβάστε περισσότεραŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE
8. ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE 8.. Şiruri de variabile aleatoare Î teoria probabilităţilor şi î aplicaţiile ei o problemă importată o costituie studiul şirurilor de variabile aleatoare,
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραlim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.
5 Petru limita determiată: 2 + lim = dacă se aplică terema lui LHspital: 2 + 2 lim = lim = rezultatul este icrect. 3. Derivate de rdi superir. Aplicaţii. Fie A R mulţime care îşi cţie puctele de acumulare
Διαβάστε περισσότεραBAREM DE CORECTARE CLASA A IX A
ETAPA JUDEŢEANĂ - martie 0 Filiera tehologica : profil tehic BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A a) Daţi exemplu de o ecuaţie de gradul al doilea avâd coeficieţi raţioali care admite ca rădăciă umărul x= +
Διαβάστε περισσότεραPENTRU CERCURILE DE ELEVI
122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi
Διαβάστε περισσότερα( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
5..8 Ecuaţia difereţială Riccati Ecuaţia difereţială de ordiul îtâi de forma: d q( ) p( ) r( ) d + + (4) r sut fucţii cotiue pe u iterval, cuoscute, iar fucţia ude q( ), p ( ) şi ( ) este ecuoscuta se
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie
Spaţii vectoriale euclidiee/uitare CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE 4.. Produs scalar. Spaţii euclidiee şi spaţii uitare-defiiţie Defiiţia 4... Fie V u spaţiu vectorial peste corpul K (K=R
Διαβάστε περισσότερα4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior
4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã
Διαβάστε περισσότεραStatisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5
Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei
Διαβάστε περισσότεραCLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea
EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE
CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE. Fucţii de o variabilă reală Fucţiile defiite pe mulţimi abstracte X, Y cu f : X Y au î geeral puţie proprietăţi şi di acest motiv, puţie aplicaţii î rezolvarea uor probleme
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραEXAMENE ŞI CONCURSURI
8 Examee şi Cocursuri EXAMENE ŞI CONCURSURI A IV-A EDIŢIE A CONCURSULUI FACULTĂŢII DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ A UNIVERSITĂŢII,,OVIDIUS DIN CONSTANŢA prezetare de Laureţiu Hometcovshi ) şi Diaa Savi )
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραConcursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008
Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot
Διαβάστε περισσότερα1 Serii numerice Definiţii. Exemple... 45
Analizǎ matematicǎ Chiş Codruţa 2 Cuprins 1 Serii numerice 5 1.1 Definiţii. Exemple....................... 5 1.2 Criterii de convergenţǎ pentru serii cu termeni pozitivi... 8 1.3 Criterii de convergenţǎ
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότερα4. Integrale improprii cu parametru real
4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie
Διαβάστε περισσότεραPartea întreagă, partea fracţionară a unui număr real
Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0 Partea îtreagă, partea fracţioară a uui umăr real ABSTRACT: Materialul coţie câteva proprietăţi şi rezultate legate de partea îtreagă şi
Διαβάστε περισσότεραSpaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert
Metode de Optimizare Noţiui recapitulative de Aaliză Matematică şi Algebră Liiară Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii ormate. Spaţii Hilbert Reamitim o serie de defiiţii şi teoreme legate de spaţiile
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα5. PROBABILITĂŢI Evenimente
5 PROBABILITĂŢI Teoria probabilităţilor este u domeiu importat al matematicii, apărut di activităţi şi ecesităţi practice ale oameilor sau di observaţii directe asupra aturii Î viaţa de zi cu zi se îtâlesc
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ
CAPITOLUL IV CALCULUL DIFEENŢIAL PENTU FUNCŢII EALE DE O VAIABILA EALĂ Fucţii derivabile Fucţii difereţiabile Derivata şi difereţiala sut duă ccepte fudametale ale matematicii, care reprezită siteză pe
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραVarianta 1 - rezolvari mate MT1
Variata - rezolvari mate MT Soluţii a + a + a + ; + 5 + 9 + + a + ; ; a + a ; a,, ;, y >, y + ; f :,,, f submulţimi cu trei elemete C 5 m + + m 6 cos ; m ± 6+ cos cos a Calcul direct b Se demostrează pri
Διαβάστε περισσότεραCursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Διαβάστε περισσότεραProgresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.
Progresii aritmetice si geometrice Progresia aritmetica. Definitia 1. Sirul numeric (a n ) n N se numeste progresie aritmetica, daca exista un numar real d, numit ratia progresia, astfel incat a n+1 a
Διαβάστε περισσότεραLaborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale
Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραClasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A
1 Rezolvaţi î R ecuaţiile: (4p) a) x 1 5 = 8 (3p) b) Clasa a IX-a x 1 x x 1 + + + =, N x x x Se cosideră mulţimile A = { }, A = { 3,5}, A { 7, 9,11}, 1 1 3 = (p) a) Determiaţi elemetele mulţimii A 6 (3p)
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραCap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D
Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă
Διαβάστε περισσότεραPrincipiul Inductiei Matematice.
Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραSala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ
Sala: 203 Decembrie 204 Cof. uiv. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 0: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs u a fost supus uui proces riguros de recezare petru a fi oficial publicat. distribuit
Διαβάστε περισσότεραCURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.
Sala: 2103 Decembrie 2014 Conf. univ. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 11: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs nu a fost supus unui proces riguros de recenzare pentru a fi oficial publicat.
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραAnaliza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Διαβάστε περισσότερα1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...
Cupris 1. Operaţii cu umere reale... 1 1.1. Radicali, puteri... 1 1.1.1. Puteri... 1 1.1.. Radicali... 1 1.. Idetităţi... 1.3. Iegalităţi... 3. Fucţii... 6.1. Noţiuea de fucţii... 6.. Fucţii ijective,
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a
CLASA a V-a 1. Îtr-o familie de 4 persoae, suma vârstelor acestora este de 97 de ai. Băiatul s-a ăscut câd tatăl avea 3 de ai, iar fata s-a ăscut câd mama avea de ai şi fratele său 4 ai.puteţi găsi ce
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραSpaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert
3 Spaţii etrice Spaţii orate Spaţii Hilbert Spaţiile etrice au fost itroduse la îceputul secolului XX de ateaticiaul fracez M Fréchet şi costituie cadrul atural de prezetare a pricipiului cotracţiei, care
Διαβάστε περισσότερα1 Şiruri şi serii numerice Proprietăţi ale şirurilorconvergente... 10
Cuprins 1 Şiruri şi serii numerice 9 1.1 Şiruri numerice în R şi C.... 9 1.2 Proprietăţi ale şirurilorconvergente.... 10 1.3 Şiruri numerice în R 2 şi R 3.... 15 1.4 Serii numerice în R şi C.... 17 1.5
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune
.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este
Διαβάστε περισσότεραDETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR
DETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR IOANA MONICA MAŞCA Prezetăm mai multe procedee de calcul al puterilor matricelor ilustrate pri probleme cu soluţii cometate. Putem realiza selecţii de metode şi/sau exemple
Διαβάστε περισσότεραPENTRU CERCURILE DE ELEVI
G.-F. Şerba, Aplicaţii la teorema lui Frobeius despre matrice 7 PENTRU CERCURILE DE ELEVI APLICAŢII LA TEOREMA LUI FROBENIUS DESPRE MATRICE George-Flori Şerba 1) Î această lecţie vom prezeta rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ Ediţia a XI-a, 6 7 MAI CLASA a IV-a
Ediţia a XI-a, 6 7 MAI 011 CLASA a IV-a SUBIECTUL Aflaţi difereţa ditre umerele aturale [( 4 a : ) :1 5] 4 6 = 4 [( b 7 ): 5 8] 8 5 = 7 a şi b ştiid că ele verifică egalităţile: Gheorghe Loboţ Suma a două
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV
CAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV Prezetarea uor elemete de bază di teoria mulţimilor, teoria relaţiilor biare, fucţii, sisteme de umere ş. a. presupue cuoscute elemete de logică matematică la ivelul maualelor
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier
Capitolul Serii Fourier 7-8. Dezvoltarea în serie Fourier a unei funcţii periodice de perioadă Pornind de la discuţia asupra coardei vibrante începută în anii 75 între Euler şi d Alembert, se ajunge la
Διαβάστε περισσότεραIV. Rezolvarea sistemelor liniare
IV. Rezolvarea sistemelor liiare IV.. Elemete de aaliză matriceală Fie V u spaţiu vectorial (liiar peste corpul K (K=R sau K=C. Reamitim o serie de defiiţii şi teoreme legate de spaţiile ormate şi spaţiile
Διαβάστε περισσότερα