HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs)
|
|
- Άριστόδημος Καρράς
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) Daniel Scădeanu INTRODUCERE... i.. Obiectul cuului... i.. Analiza dimenională PROPRIETATI ALE FLUIDELOR Geutatea ecifică şi denitatea Defomabilitatea Comeibilitate Dilatație Staea fizică Vâcozitatea Teniunea ueficială Alicații Vaiația geutății ecifice cu adâncimea Reua elatică a acvifeelo geotemale Număul Reynold Inălțimea de aceniune cailaă...
2 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu INTRODUCERE Etimologie ηιιδο aa (hiido) υλο - tub (aulo) oga de aă intument muzical cu tubui de uflat în cae mişcaea aeului ea ealizată in mijlociea eiunii aei. i.. Obiectul cuului Hidaulica (H) ete atea alicativă a mecanicii fluidelo (MF) cae tudiază lichidele. MF tudiază eauul şi mişcaea fluidelo ecum şi inteacțiunea cu couile olide cu cae vin în contact. Mecanica fluidelo şi Hidaulica emit abodaea şi înțelegeea uno ocee geologice comlexe ecum: Delaaea lăcilo tectonice ub efectul cuențilo de convecție din magma fluidă, cuenți eonabili de fomaea cutei oceanice, de aceționaea şi delaaea cutei continentale. Tanfeul elementelo litofile (Cl, F, K, Na, Rb, U, Th etc.) dine cuta oceanică e cea continentală ealizat in intemediul aei, incialul fluid dizolvant de e Tea. Fomaea zăcămintelo de metale in ciculația fluidelo temale; Fomaea zăcămintelo nemetalifee aociate oceelo de edimentae, ezultat al uno ocee de tanot în oluție şi în uenie, de otae şi deunee. Fomaea, migaea şi acumulaea etolului, gazelo şi a aelo ubteane (geotemale, mineale) în teenui emeabile ganulae au fiuate. Hidaulica (H) şi hidaulica ubteană (HS) tudiază mişcaea şi echilibul fluidelo eale şi în coul ezolvăii oblemelo actice ingineeşti: Echilibul fluidelo în lacuile de acumulae şi eiunile e baaje; Mişcaea fluidelo ub eiune în conducte; Mişcaea cu uafață libeă a fluidelo în canale, conducte şi ete deveoae; Mişcaea fluidelo e veanții bazinelo hidogafice; Tanfeul fluidelo micibile şi imicibile din ețeaua hidogafică în tuctuile geologice adânci; Denajul aelo ubteane in foaje au galeii din zăcămintele de ubtanțe mineale utile; Euimentul acvifeelo entu execuția contucțiilo hidotehnice şi contucțiilo civile. Hidaulica oate fi eaată în: Hidotatica tudiază lichidele în tae de eau Hidodinamica tudiază mişcaea fluidelo în două vaiante: o cinematic, făă a lua în conideae cauzele cae o oduc, ezultatele ei fiind valabile atât entu lichidele efecte cât şi entu cele vâcoae. o dinamic, cu luaea în conideae a foțelo cae detemină aceată delaae şi a oietățilo eciale ale fluidelo (comeibilitate, vâcozitate, teniune ueficială). Hidaulica ubteană tudiază mişcaea fluidelo eale in teenuile emeabile ganulae au fiuate, aflate în tae neatuată au atuată.
3 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu i.. Analiza dimenională Evaluaea cantitativă a echilibului şi mişcăii lichidelo e bazează e elații fizice. Relațiile fizice eximă coelațiile dinte măimile fizice cae deciu un anumit aect al fenomenului tudiat. Relatiile fizice ot fi tanfomate în elații matematice. Măimile fizice eflectă fenomenul tudiat ub două aecte: Cantitativ in numă ezultat din oeațiunea de măuae Maimea _ fizică Valoae( numa) xunitate _ de _ mauă Calitativ in dimeniunea aociată măimilo fizice în inteacțiunea cu itemele coeente de unități de măuă entu deduceea unitățilo de măuă deivate. Exemlu entu acceleație ( a ): în cae măimile fizice unt ia dimeniunile în SI unt [ a ] [ v] [ t] L T L T T v - viteza t - timul L - dimeniunea lungimii T - dimeniunea timului Pentu eximaea matematica a elatiilo fizice noțiunile utilizate unt: Măimea fizică ex.: foță, eiune, geutate volumică Dimeniune ex.: lungime [L], tim [T] Unitate de măuă ex.: m, ecundă Valoae (numă) ex.:, 3
4 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu Exemlu de analiză dimenională entu geutatea couilo (G ): RELAȚIILE FIZICE/MATEMATICE: MĂRIMILE FIZICE: v l G f ( m, g) g t t G m g G -foță g - acceleație m - maă DIMENSIUNILE : maă [ M ] lungime: [ L ] tim: [ T ] [ ] [ m] [ l] G M L M L T T T [ t] [ t] UNITĂȚILE DE MĂSURĂ în Sitemul Intenațional (SI) [ M ]: Kilogam [ L ]: Metu [ T ]: Secundă [ ] [ m] [ l] G M L T kg m [ t] [ t] VALOAREA geutății unui co m Kg M L T T m v t ec g 9,8m ec G 98Kg m ec 98Newton; ( N ) 4
5 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu. PROPRIETATI ALE FLUIDELOR Poietățile fluidelo cae influențează în mod emnificativ comotaea acetoa în tae de eau au în mişcae unt: geutatea ecifică şi denitatea defomabilitatea (comeibilitatea, dilatația, taea fizică) vâcozitatea teniunea ueficială Poietățile fluidelo unt eximate cantitativ in intemediul uno aameti deteminați e cale exeimentală entu fiecae ti de fluid (Tabelul.). Tabelul.. Poietăți ale lichidelo şi foțele ce condiționează echilibul şi mişcaea lo Foțe Poietatea Simbol U.M. Efect Denitate m γ kg Foțe maice 3 V g m γ Geutate N γ volumică γ g 3 γ β ( z z ) m Comeibilitate dv d Peiune β m V d d Foțe de N contact Dilatație dv d T( C)T(K) - 73,5 (contact/ V dt dt K legătuă/ uafață) Staea fizică [ + β ( ) ( T T )]; V V [ β ( ) ( T T )] Vâcozitate Pa ec dinamică dn µ τ (Pacalecundă) 4 Q dv Teniune Poieuille Re ; Re< egim lamina π D ν Vâcozitate µ cinematică ν m ec Teniune F df ueficială lim co d + ; hc R γ a 5
6 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu.. Geutatea ecifică şi denitatea Geutatea ecifică ete oietatea fluidelo de cae deinde măimea foțelo maice/volumice şi a câmului de foțe cae detemină dinamica lo. Geutatea ecifică au geutatea volumică (γ ) ete geutatea unității de volum. Geutatea ecifică a unui fluid omogen din unct de vedee al ditibuției maei, având geutatea G şi volumul V ete: G m g V g N γ g V V V 3 m (.) în cae m - maa; g - acceleația gavitațională; - denitatea fluidului. Geutatea volumică vaiază cu temeatua şi eiunea la fel ca şi denitatea. Geutatea ecifică a aei ditilate la 4 o C şi atm ete: N kgf γ m m Geutatea ecifică a aei ete cu atât mai mae cu cât gadul de minealizae ete mai mae. Viteza de delaae a aelo ubteane ete diect ooțională cu geutatea volumică a aei deoaece delaaea aceteia e face ub acțiunea gavitației. În zona chimbului de aă activ, aele ubteane unt dulci şi au o geutate ecifică de γ 3 kgf / m. a Denitatea fluidelo e oate defini în mai multe felui: Maa unității de volum m kg şi e eximă în [ 3 ]: V m Raot înte geutatea unui co ( G co ) şi geutatea unui volum coeunzăto de aă ( G volum _ aa ): Gco ad când ete o valoae adimenională G volum _ aa Raot înte geutatea volumică şi acceleația gavitațională g γ kgf când e eximă în [ ] 4 m Tabelul.. Geutăți ecifice ale câtova lichide (dua Citea Mateecu, 963) Fluid Kgf/m 3 t[ o C] Fluid Kgf/m 3 t[ o C] Aă ditilată 4 Țiței Anilină Petol lamant Alcool 79 Mecu 596 Benzină Gudon de huilă - Gliceină uă 6 Clouă de odiu 7 Ulei de un Ulei de anaon
7 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu.. Defomabilitatea Defomabiliatea fluidelo ae două comonente: Comeibilitatea (oduă de vaiația eiunii); Dilatația (oduă de vaiația temeatuii). Staea fizică a fluidului e defineşte in elația dinte măimile cae detemină defomabilitatea volumului de fluidul (V ): eiunea ( ) şi temeatua (T ).... Comeibilitate Comeibilitatea ete oietatea fluidelo de a-şi modifica volumul ub acțiunea vaiațiilo de eiune. Comeibilitatea fluidelo ete mică în aot cu gazele da foate mae în aot cu olidele. Aa ete de de oi mai comeibilă decât oțelul. Comeibilitatea lichidelo e manifetă ub acțiunea foțelo de uafață/contact (eiuni). Peiunea cae detemină modificaea de volum ete nomală e uafața cae limitează volumul lichidului. Unitatea de măuă entu eiune în SI ete N/m da exită şi alte unități de măuă: N Pa( acal) m kgf N N 9,86 9, 8 m m m kgf 4 N at( atmofea _ tehnica) 9,8 cm m 5 N 5 N atm( atmofea _ fizica),35, m m N N To mmhg atm, m m 4 kgf N mmh O at 9, 8 m m dyn N µ ba cm m Dacă eiunea cae detemină comimaea unui lichid diae, aceta evine exact la volumul inițial, făă a avea defomații emanente. Lia defomăilo emanente aată că lichidele unt efect elatice. Deendența dinte eiunea execitată aua unui fluid ( ) şi defomația volumică ecifică ( ε V V ) eezintă elația contitutivă ecifică a acetuia (Fig..). Relația v / contitutivă e caacteizează in: 7
8 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu Modulul de elaticitate ( E ( ) ), cae eezintă anta elației contitutive E ( ) d V d d c ε dv d v ( V ) N Pa m în cae c - viteza de oagae a unetului în fluid. Comeibilitatea fluidului ( β ) β E dv d d ( ) V d m N Pa E ( ) [unități de eiune - ] ε v ( ) ε v V V Coelația modulului de elaticitate ( E ( ) ) şi a comeibilității lichidului ( β ) cu denitatea ( ) acetuia e face ținându-e eama că maa fluidului ( m ) ete contantă (inciiul conevăii maei), de unde ezultă că: m V dm dv + Vd dv V d Pentu aele lab minealizate coeficientul de comeibilitate vaiază de la 4,6 m / N la 5, m / N în tim ce entu teenuile emeabile vaiază de la,3 m / N entu calcae la, m / N entu niiui. Fig... Relația contitutivă a fluidului Tabelul.3. Valoi exeimentale entu β şi E (duă C. Mateecu, 963) Lichid β [ m / kgf ] [ ] E kgf / m Aă la o C 5, Petol 85, Gliceină 5, Mecu,9,99, , 8 34,4 8 8
9 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu... Dilatație Dilatația ete defomaea unui volum de lichid oduă de modificaea temeatuii şi, în mod imila cu definiea comeibilității fluidului, e defineşte un coeficient de dilatație ( ): dv d [ V dt dt C ; K ]..3. Staea fizică Staea fizică a fluidului ete eximată int-o ecuație de foma: (, T ) au V V (, T ) Plecând de la ima fomă, alicându-i două tanfomăi (una izotemă şi una izobaă) şi intoducând coeficienții de defomabilitate ( β - comeibilitate şi de - dilatație) e obține: cae in integae conduce la: d d + dt β d dt T T ( ) ( T T ) β d dt ln β d T T şi oate fi eximată ub foma imlificată i aoximativă (ezultată in dezvoltae în eie): ( ) ( T T )] [ + β ( ) ( T )] [ T EXP β Pentu unitatea de volum (V ), în mod imila, e ajunge la foma: V [ β ( ) + ( T )] V T Efectul eiunii aua denității unui fluid ete mult mai mic decât cel al temeatuii, motiv entu cae în cazul aei ubteane din acvifeele de mică adâncime, coeficientul de comeibilitate izotemă ete neglijat, ituație în cae aa ete conideată incomeibilă. Pentu acvifeele geotemale, laate la adâncimi de 8 5 m, unde temeatuile unt de 6-8 C, defomabilitatea aei ete emnificativă, ea având un ol eențial în fomaea euei elatice a acetoa. 9
10 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu.3. Vâcozitatea Vâcozitatea ete oietatea fluidelo de a e oune defomăilo ce nu contituie educei ale volumului lo, in dezvoltaea uno efotui unitae. Cele mai ecifice unt efotuile tangențiale şi e dezvoltă înte tatele de fluid aflate în mişcae elativă confom iotezei lui Newton (Fig..): v F A µ au n dv τ µ dn F - foța cae delaează laca de u A - uafața lăcii τ - efot unita tangențial; µ - vâcozitatea dinamică; dv - vaiația vitezei eendicula e diecția de cugee. dn Fluidele entu cae vâcozitatea dinamică nu deinde de vaiația vitezei (eendicula e diecția de cugee) e numec fluide newtoniene. τ Fluid eal F Fluid newtonian dn v + dv v dv Co olid Fluid efect (făă vâcozitate) dv dn Fig... Exeimentul lui Newton entu vâcozitate, cu ditibuția vitezei (a) şi vaiația efotului unita tangențial entu un co olid, fluid eal, fluid newtonian şi fluid efect (b). Ecuația dimenională a vâcozității dinamice ete: [ µ ] [ τ ] [ dn] F T M L F T L [ dv] L L L T ia unitățile de măuă uzuale unt: kg dyne Pacal ec Poieuille au în m cm dyne ; oie,pacal ec cm Vâcozitatea cinematică ete definită ca aot înte vâcozitatea dinamică şi denitatea fluidului ia ecuația dimenională ete:
11 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu [ ν ] [ µ ] [ ] M L T L M 3 L T şi e eximă în toke cm / ec m / ec au cm / ec, utilizându-e în mod fecvent unitatea de măuă Vâcozitatea vaiază în funcție de tiul lichidului şi cu temeatua (Tabelul.4). Tabelul.4. Vâcozitatea dinamică entu lichide (dua C. Mateecu, 963) Vacozitatea dinamică µ în [ kgf / m ] Lichidul Temeatuă [ C] Aă ,5-47,9 Acetonă Alcool etilic Benzol Gliceină Fenol Mecu,7 -, ,6 Sulfuă de cabon Tetaclouă de cabon Toluol (Toluen) Xylol Ceşteea temeatuii detemină la lichide ceşteea foțelo cae întețin agitația moleculaă, cădeea foțelo de coeziune şi educeea vâcozității: ν ( +,337 t +, ) ν t în cae ν,78cm / ec ete vâcozitatea cinematică a aei la temeatua de zeo gade Celiu. Ceşteea temeatuii detemină la gaze activaea chimbului de molecule dinte tatele de gaz în mişcae şi conduce la o ceştee a vâcozității: ( +, ) µ µ +,3665 t 8 t 5 kg în cae µ,679, indifeent de gaz şi eiune. m ec Rezitența datoată vâcozității face ca lichidele în mişcae ă e încălzeacă. La ceşteea eiunii ână la 5 at ceşteea vâcozității dinamice ete ooțională cu eiunea. Măuaea vâcozității lichidelo e face de egulă cu vâcozimetul Engle (Fig..3) cae e bazează e fatul că un volum de lichid (Fig..3.a) e cuge dint-un va int-un ajutaj cilindic, întun tim cu atât mai lung cu cât vâcozitatea lui ete mai mae. Lichidul ete colectat înt-un va de cm 3 ( Fig..3.b ).
12 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu Dacă timul necea cugeii a cm 3 de aă ditilată la o C ete t, ia cel necea aceleiaşi cantități de lichid ete t, număul de gade Engle al vâcozitătii ete: E t t gad ENGLER coeunde unei vâcozități 6 cinematice ν m / ec Tanfomaea din gade Engle e face cu fomule emiice (Ubbelohde): 6 6,3 ν 7,3 E [ m / ec] ; E 6,643 µ γ,746 [ kgf ec/ m ] E Vâcozimetul Engle dă ezultate numai entu lichide cu vâcozitatea mai mae de 6 ν m / ec. Fig..3. Vâcozimetu Engle
13 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu.4. Teniunea ueficială Suafața de contact dinte două fluide imicibile tinde ă fie minimă, datoită foțelo de coeziune, foțe cae e manifetă utenic la ditanțe de -6 mm. Oice uafață având enegie libeă e contactă, moleculele din tatul ueficial fiind uue uno foțe tangențiale numite foțe de teniune ueficială ( ). Manifetaea ezenței teniunii ueficiale ete foma ciculaă e cae o ae un fi inglobat int-o elicula de lichid atunci cand elicula din inteio ete ată (Fig..4.a)). Foma ciculaă coeunde uafeței minime de contact dinte lichid şi ae. Suafața libeă ete modelată int-o membană efect elatică i olicitată în mod unifom, efotul unita având o intenitate contantă, indeendent de unct şi de diecție. Foțele de coeziune execită aua unei molecule aflate în inteioul unui lichid un item echivalent cu zeo. Pentu moleculele aflate la nivelul uafeței libee, lichidul execită foțe în ecial din inteioul lichidului, ezultanta fiind îndetată e inteio. Efectul acetei ezultante ete o comeiune ulimentaă aua lichidului, comeiune cae e adaugă eiunii gazului de la nivelul uafeței de contact (Fig..4. b)). F F Fig..5. Semnificația teniunii ueficiale a) b) Fig..4. Efectul teniunii ueficiale aua intefeței dinte fluide imicibile (a) şi aua uafeței libee a lichidelo (b) Foțele de coeziune, tangente la uafața libeă, dau naştee uno teniuni în aceată uafață. Mențineea în contact a două fagmente ale uafeței libee odue in acticaea unei dicontinuități de lungime neceită ezența a două foțe tangente la uafața libeă şi nomale la dicontinuitatea (Fig..5.). lim F df d Foțele cae cează teniune la uafața de eaație a fazelo unt tangente la uafața libeă, nomale e latuile uafeței elementae ( A ) şi ooționale cu lungimea aceto latui (, ; Fig.. 6.): F - acționează eendicula e latua de lungime ; F - acționează eendicula e latua de lungime ; Rezultantele foțelo ueficiale cae acționează e ambele latui ale elementului de uafață ( A ) unt: 3
14 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu 4 in A R F in A R F β β Condiția de eau a uafeței A ete dată de echilibul eiunilo execitate e fața convexă ( ) şi cea concavă (,, F R F R ): ( ) ( ) A A A R R A F F + + din cae ezultă: + F F F F F R F R β Fig.. 6. Elementul de uafață A uu foțelo de teniune ueficială
15 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu elație cae eximă fatul că în oice unct al unei uafețe libee a unui lichid în eau, difeența eiunilo execitate e cele două fețe ale uafeței libee ete egală cu oduul dinte teniunea ueficială şi cubua medie a uafeței (teoema lui Lalace). Tebuie emacat fatul că la taveaea uafeței de cubuă medie: + dine atea convexă e atea concavă, eiunea ceşte. În cazul uafețelo lane ( ), ezultă că eiunile e cele două ați ale uafeței de eaație unt egale ( ). Valoaea a teniunii ueficiale deinde de: natua fluidelo în contact (entu acelaşi fluid, vaiază uțin cu natua gazului); temeatua (ceşte temeatua şi cade ). R F F F Fig..7. Comuneea foțelo cae ceează teniunea în elementul de uafață A e latua. În SI unitatea de măuă entu teniunea ueficială ete N/m. Pentu aă şi ae la C ete: N kgf,76,74 m m 5
16 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu Racodaea fluidelo imicibile, cu teniuni ueficiale difeite, au la contactul fluidelo cu couile olide aa unghiui de acodae deteminate de condițiile de echilibu cae aiguă eau au mobilitatea fazelo în contact. Pentu un lichid, un gaz şi un eete olid având o linie de contact comună condiția de eau ezultă din ecuația (Fig..8): co ia unghiul de acodae din elația: Fig..8. Linie de contact comună: lichid(), gaz(), olid(3). co 3 3 (elația YOUNG) Dacă 3 > + 3, din condiția de echilibu ezultă că eauul liniei de contact nu ete oibil ia lichidul () e întinde e toată uafața olidă, adică udă efect uafața olidă. Dacă 3 < + 3, eauul ete aiguat şi ot aăea două ituații: > co, ezultă că unghiul ete acuțit şi e une că lichidul udă 3 3 > imefect uafața olidului ( aa / ticla 5 9 ) < co, ezultă că unghiul ete obtuz şi e une că lichidul nu udă 3 3 < uafața olidului (Fig..9; / 7 ). mecu ticla Fig..9. Linie de contact: lichid cae nu udă uafața olidului (), gaz (), olid (3). 6
17 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu.5. Alicații.5.. Vaiația geutății ecifice cu adâncimea Geutatea ecifică, în aele minealizate ceşte cu adăncimea datoită comeibilității aei şi ceşteii denității. Comeibilitatea fluidului: d β () d Condiția de echilibu a elementului de fluid în eau (Fig..): A + Fg F g A g A z ( + ) A + g A z A ( + ) A g z d g dz d g dz () Înlocuind () în () e obține: F g z + d β g dz cae integată înte adâcimile z şi z căoa le coeund denitățile eectiv, e obține ucceiv, în ioteza că g ete contant e adâncime: z d γ β g dz g ( z z ): g ( z z ) β β γ γ γ γ z β γ γ β z γ (3) Fig... Condiția de echilibu a elementului de lichid în eau. ( z ) ( z z ) 7
18 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu Dacă la uafață măii ( z ) geutatea ecifică a aei ete 3 γ 4kgf / m şi comeibilitatea aei ete β 6.E 9m / kgf ă e calculeze vaiația geutății ecifice ână la adâncimea de. m utilizându-e elația (3). Tabelul.4. Vaiația geutății ecifice cu adâncimea Geutatea Z [cota:m] ecifică [kgf/m 3 ] Cota (z) [m] Geutatea ecifică: at ea vo lumica γ [ kgf / m ] Fig... Vaiația geutății ecifice cu adâncimea 8
19 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu.5.. Reua elatică a acvifeelo geotemale Comeibilitatea aei condiționează caacitatea colectoae a acvifeelo. În cazul acvifeelo ub eiune şi geotemale, ezevele elatice ale acvifeelo unt datoate comeibilității aelo ubteane, comeibilitate cecută datoită gazelo dizolvate şi comeibilității ocilo în cae e află acumulată aa. Raotat la unitatea de goime a acvifeului, coeficientul de înmagazinae oată denumiea de coeficient ecific de înmagazinae ( S ) şi eezintă cantitatea de aă e unitatea de volum a acvifeului cae ete înmagazinată/cedată datoită ceşteii/educeii unitae a eiunii: S g β + n β aa ( ) Valoile coeficientului ecific de înmagazinae unt eximate în [ / L ] de egulă / metu 5 3 şi unt cuine în intevalul m. Coeficientul de înmagazinae/cedae ( S ) ete util entu evaluaea euei elatice a acvifeelo, imotantă entu acvifee ub eiune cu extindee egională şi eiuni mai. Reua elatică ( W ) a aceto acvifee e etimează cu elația: e oca aa W e S H V în cae H - educeea medie de acină iezometică [ L : m ]; V - volumul în cae e oduce educeea de acina iezometică H [ L : m ]; Relația entu eua elatică W ) oate fi alicată entu un acvife ( e ub eiune, omogen din unct de vedee al caacteiticilo hidofizice, cu goime contantă ( M ) şi făă dinamică inițială (fig..). Reduceea de nivel ( ) oate fi oduă în acvife de un foaj din cae e omează un debit contant ia educeea medie e zona de influență a omăii cu aza ( R ) ete H. Suafața e cae e eimte educeea acinii iezometice ( Ω ) ete în aceată ituație aia cecului cu ază R, ia volumul (V ) uu detindeii elatice ete cel al cilindului cu baza Ω şi înălțimea ( M ) calculat cu elația: H M Fig... Elementele geometice neceae etimăii euei elatice entu zona de influență a unui foaj de omae R Ω V Ω M π R M Reua elatică a acvifeului geotemal cu goimea M, din zona de influența a foajului ( R ) elibeată la o educee medie de acină iezometică ( H ) oate fi evaluată cu elația: W e ( β + n ) M H π R β aa oca oca [L 3 ] 9
20 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu.5.3. Număul Reynold Mişcăile fluidelo vâcoae e îmat în două clae cae ot fi ue în evidență in exeiența lui Obone Reynold (883) (Fig..3) : Mişcae laminaă (Fig..4, a)) Mişcae tubulentă (Fig..4, b)) a) b) Fig..4. Cugee laminaă (a) şi tubulentă (b). Fig..3. Exeimentul lui Obone Reynold Pentu o conductă cilindică de diametul ( D ) natua mişcăii deinde de o măime adimenională, numit număul lui Reynold: Fotele _ de _ inetie m a V D Re Fotele _ de _ fecae dv ν µ A dn în cae: m - maa; a - acceleatia; V - viteza de cugee a fluidului; ν - vâcozitatea cinematică. Exeimental -a contat că: Re < - în conductă mişcaea ete laminaă, şi dacă ete etubată mecanic evine la caacteul lamina duă încetaea etubăii mecanice; Re > - mişcaea ete în geneal tubulentă, da în condiții eciale abența aeitățilo şi etubăilo mecanice ea oate fi menținută laminaă ână la Re 5, da dacă ete etubată mecanic şi devine tubulentă, nu mai evine la egimul lamina duă diaiția factoilo etubatoi (entu < Re < 5 egimul de cugee ete lamina intabil). Modificaea egimului de cugee a aei, de la lamina (L) la tubulent (T), înt-o conductă de diametu D 5m, oate fi analizată în funcție de debitul (Q ) cae cuge in conductă şi temeatua aei (T).
21 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu Evaluaea egimului de cugee a aei e face e baza număului lui Reynold ci în funcție de debitul Q cae cuge in conducta de diametu D : 4 Q Re π D ν Debitul inițial ale ete Q m 3 / zi şi ceşte cu un a Q m 3 / zi ia valoile vâcozității cinematice în funcție de temeatua aei unt cele din tabelul.5. Valoile număului Reynold şi egimul de cugee coeunzăto temeatuilo de,,, 4, 6 şi C unt intetizate în tabelul.6. şi eezentate gafic în fig..5. Tabelul.5. Vaiația vâcozității dinamice şi cinematice a aei cu temeatua T[ o C] Vicozitatea cinematica [m/ec] Vâcozitatea dinamica [N.ec/m ].79E-6.78E-3.3E-6.3E-3.E-6.E E-7 6.5E E-7 4.6E E-7 3.6E-4.95E-7.8E-4 Tabelul..6. Modificaea egimului de cugee al aei în funcție de debit şi de temeatuă. Temeatua [ o C] N. Q [m 3 /zi] Re Re Re Re Re Re Re 8 L 6 L 8 L 39 L 439 L 569 L 74 L 4 35 L 3 L 47 L 638 L 877 L 38 L 47 L L 48 L 65 L 957 L 36 L 77 L 4 T L 643 L 834 L 76 L 754 L 76 T 855 T L 84 L 4 L 595 L 93 T 845 T 3568 T 6 76 L 964 L 5 L 94 L 63 T 344 T 48 T L 5 L 459 L 33 T 37 T 3983 T 4996 T L 86 L 668 L 55 T 359 T 455 T 579 T L 446 L 876 L 87 T 3947 T 5 T 643 T 76 L 67 L 84 T 39 T 4386 T 569 T 737 T 94 L 768 L 93 T 359 T 485 T 659 T 785 T 4 4 L 99 L 5 T 388 T 563 T 688 T 8564 T L 89 T 7 T 447 T 57 T 7397 T 978 T L 5 T 98 T 4466 T 64 T 7966 T 999 T L 4 T 37 T 4785 T 6579 T 8535 T 75 T L 57 T 3335 T 54 T 78 T 94 T 49 T L 73 T 3544 T 543 T 7456 T 9673 T 3 T T 893 T 375 T 574 T 7895 T 4 T 846 T
22 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu 4 Re 8 6 ToC ToC T4oC 4 Q [m3/zi] 3 4 Fig..5 Vaiația număului Reynold în funcție de debitul cae cuge in conducta de diametu D5 m şi temeatua aei (T) (zona galbenă coeunde egimului tubulent de cugee ia zona albatu dechi egimului lamina).5.4. Inălțimea de aceniune cailaă Delaaea acendentă au decendentă (în funcție de măimea unghiului de acodae, <9/>9) a lichidelo în tubui cailae ete un efect imediat al teniunii ueficiale. Înlocuind în ecuația lui Young - Lalace aza de cubuă a menicului uafeței libee ( ) cu aza tubului caila ( R ) (Fig.. 6) dată de ecuația: R co ecum şi exeia eiunii execitate de coloana de aă cu înălținea h c, e obține: π R hc π R γ a co + R co R din cae e obține fomula entu calculul înălțimii de aceniune/coboâe cailaă ( h c )(duă cum unghiul de acodae ete acuțit/obtuz):
23 HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cu) 4 Daniel Scădeanu h c co daca R γ în cae - unghiul de umezie (la umezie comletă şi R ); γ - geutatea ecifica a aei. a a R < g a R h c h c R Fig..6. Înălțimea de aceniune şi coboae cailaă 3
HIDRAULICA PRELEGERE 1. Cuprins
HIDRAULICA PRELEGERE Cuin INTRODUCERE... i.. Obiectul cuului... i.. Analiza dienională... 3. PROPRIETATI ALE FLUIDELOR... 4.. Geutatea ecifică şi denitatea... 5.. Defoabilitatea... 6... Coeibilitate...
Διαβάστε περισσότερα3.5. Forţe hidrostatice
35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube
Διαβάστε περισσότεραFIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Bazele fizice ale mecanicii cuantice ş.l. d. Maius COSTACHE 1 BAZELE FIZICII CUANTICE Mecanica cuantică (Fizica cuantică) studiază legile de mişcae ale micoaticulelo (e -, +,...) şi ale sistemelo
Διαβάστε περισσότεραAcţiunea fluidelor în repaus asupra suprafeţelor solide
Acţiunea fluidelo în eaus asua suafeţelo solide Pin analogie cu mecanica clasică se oate considea că acţiunea fluidului oate fi caacteizată de o foţă ezultantă şi un moment ezultant ce fomează îmeună un
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.
Rânicu Vâlcea, -6 febuaie 9 Pagina din 5 Subiect PaŃial Punctaj Total subiect a T T S S G G,75 G + S S T ( G+ S S T (,75 T T 5,5 S S G G G + S S T (,75 G + S S T (4,75 Cobinând cele atu elații ezultă:
Διαβάστε περισσότεραSTATICA FLUIDELOR. Fluid în echilibru (repaus) = rezultanta forţelor care acţionează asupra masei de fluid este nulă.
STATICA FLUIDELOR Se ocupă cu: STATICA FLUIDELOR legile epausului fluidelo, inteacţiunile dinte fluide şi supafeţele solide cu cae acestea vin în contact. Fluid în echilibu (epaus) ezultanta foţelo cae
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότερα4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene
Patea II. Electostatica 91 4. CÂTEVA METOE E CALCUL AL CÂMPULUI ELECTIC i) Cazul 4.1. Fomule coulombiene Fie o sacină electică punctuală, situată înt-un mediu omogen nemăginit, de pemitivitate ε. Aplicăm
Διαβάστε περισσότεραr d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S
- 37-3. Ecuaţiile lui Maxwell 3.. Foma integală a ecuaţiilo lui Maxwell Foma cea mai geneală a ii lui Ampèe (.75) sau (.77) epezintă pima ecuaţie a lui Maxwell: d H dl j ds + D ds (3.) S dt S sau: B dl
Διαβάστε περισσότεραProbleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
Διαβάστε περισσότεραHIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) CUPRINS
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu CUPRINS.. MODELAREA SEDIMENTĂRII ALUIUNILOR...... Caacteisticile aluviunilo...... Modelaea ientăii în egi hidostatic (MS)... 4... Modelul spatial... 4...
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότερα= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul
Cap PROPRIETĂŢILE FLUIDELOR Prblea Denitatea benzinei ete b 0,7 Să e calculeze c denitatea şi reutatea pecifică în iteul internaţinal SI Date iniţiale şi unităţi de ăură: b 0,7 ; 9,8066 c [ ] 0 SI 0,7
Διαβάστε περισσότεραDinamica sistemelor de puncte materiale
Dinamica sistemelo de puncte mateiale Definitie: Pin sistem mateial (notat S) intelegem o multime finita de puncte mateiale (cente de masa ale uno copui) afate in inteactiune (micaea fiecaui punct depinde
Διαβάστε περισσότεραRELAŢII DE CALCUL ALE NIVELULUI DE PRESIUNE SONORĂ ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL DE PUTERE SONORĂ, TIPUL SURSEI SONORE ŞI AL CÎMPULUI SONOR
REAŢII DE CACU AE NIVEUUI DE PRESIUNE SONORĂ ÎN FUNCŢIE DE NIVEU DE PUTERE SONORĂ, TIPU SURSEI SONORE ŞI A CÎMPUUI SONOR ECTOR DRD. FIZ.UMINITA ANGHE Univesitatea. Tehnică de Constucţii Bucueşti, luminitaanghel@yahoo.com
Διαβάστε περισσότεραCINEMATICA. Cursul nr.2
Cusul n. CINEMATICA Cinematica este capitolul mecanicii clasice cae studiaza miscaea copuilo faa a tine cont de cauzele cae stau la baza miscaii. Temenului cinematica vine de la cuvantul gecesc kinematmiscae.
Διαβάστε περισσότεραHIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs)
HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu 5. HIDRODINAMICA... 5.. DINAMICA FLUIDELOR PERFECTE (ec. Eule)... 5.. DINAMICA FLUIDELOR REALE... 5
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραFIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1
FIZICĂ Câmpul magnetic ş.l. d. Maius COSTACHE 1 CÂMPUL MAGNETIC Def Câmpul magnetic: epezentat pin linii de câmp închise caacteizat pin vectoul inducţie magnetică Intensitatea câmpului magnetic H, [ H
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραLUBRIFICATIA. LUBRIFICATIA HD - Aplicatii
LUBRIICATIA Lubificatie Regim de functionae a unei cue de fecae in cae contactu meta/meta este eiminat tota in geneaea unui fim fuid eativ subtie (-00 μm) MECANICA LUIDELOR ecae viscoasa Uzua nua Regim
Διαβάστε περισσότεραLucrare pregătitoare A
Lucae egătitoae A MĂRIMI ŞI UIĂŢI DE MĂSURĂ 1.1. Măii fizice ui ăie, în geneal, tot ceea ce vaiază cantitativ. De ae iotanţă actică unt ăiile fizice cae ot fi evaluate cantitativ, exiându-le valoic. În
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραMişcarea laminară a fluidelor reale. Se prezintă aspecte legate de calculul vitezei şi al debitului de fluid.
Mişcaea aminaă a fuideo eae Se eintă asecte egate de cacuu viteei şi a debituui de fuid. În figua din stânga se eintă distibuţia de vitee a fuiduui dint-o conductă cicuaă deată în cau mişcăii fuiduui idea.
Διαβάστε περισσότεραMetrologie, Standardizare si Masurari
7 Metologie, Standadizae si Masuai 7. PÞI DE MÃSAE Puntile sunt mijloace de masuae a cao functionae se bazeaza pe metoda de zeo (compensatie) si se utilizeaza, cu pecadee, la masuaea ezistentelo da nu
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραLaborator de Fizica STUDIUL EFECTULUI HALL
Laboato de Fizica STUDIUL EFECTULUI ALL I. Scopul Lucaii 1. Puneea in evidenta a Efectului all. Masuaea tensiunii all si deteminaea constantei all. II. Consideatii teoetice Figua 1 Efectul all consta in
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραMinisterul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare
Eamenul de bacalaueat 0 Poba E. d) Poba scisă la FIZICĂ BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Vaianta 9 Se punctează oicae alte modalităńi de ezolvae coectă a ceinńelo. Nu se acodă facńiuni de punct. Se acodă
Διαβάστε περισσότερα3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte
3. DINAMICA FLUIDELOR 3.A. Dinamica fluidelor perfecte Aplicația 3.1 Printr-un reductor circulă apă având debitul masic Q m = 300 kg/s. Calculați debitul volumic şi viteza apei în cele două conducte de
Διαβάστε περισσότερα2. Bazele experimentale ale opticii electromagnetice
- 4 -. Bazele expeimentale ale opticii electomagnetice.. Legea lui Coulomb În expeienţa lui Coulomb s-a stabilit că în uul unui cop încăcat cu sacină electică apae un câmp de foţă, cae acţionează asupa
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραC10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k
C10. Polaizaea undelo electomagnetice. După cum s-a discutat, lumina este o undă electomagnetică şi constă în popagaea simultană a câmpuilo electic E şi B ; pentu o undă amonică plană legatua dinte câmpui
Διαβάστε περισσότεραTransformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραPrezentarea Generală a Disciplinei și Introducere în Utilizarea Utilitarului Mathcad
Pezentaea Geneală a Diciplinei și ntoducee în Utilizaea Utilitaului Mathcad A. D. ing. Levente CZUMBL E-mail: Levente.Czumbil@ethm.utcluj.o WebPage: http://ue.utcluj.o/~czumbil Titula diciplină: Pof.D.ng.Mat.
Διαβάστε περισσότεραDinamica punctului material supus la legaturi
Dinamica punctuui mateia supus a egatui Am studiat miscaea punctuui mateia ibe, adica miscaea punctuui mateia numai sub actiunea foteo exteioae diect apicate. Exista situatii in cae punctu mateia este
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS PREFAŢĂ... BIBLIOGRAFIE
PREFAŢĂ Lucaea de faţă se adesează în pimul ând studenţilo din învăţământul supeio tehnic cu pofilul mecanic da poate fi folosită şi de studenţii de la alte pofilui cae au în planuile de învăţământ discipline
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα2. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ
3. Elemente de mecanică newtoniană. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ Mecanica newtoniană studiază mişcaea copuilo macoscopice ce se deplasează cu viteze mici în compaaţie cu viteza luminii, cauzele acestei
Διαβάστε περισσότεραMarin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45
Main Chiiu INEGLITĂŢI TIGONOMETICE DE L INIŢIEE L PEFOMNŢĂ Cuins Consideații eliminae... 7 Soluţii Caitolul Inegalități u unghiui. Inegalitatea lui Jensen... 4 4 Caitolul Funții tigonometie ale jumătății
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 1. Materiale dielectrice
.. Definiţii şi clasificăi aitolul. Mateiale dielectice Mateialele dielectice se caacteizează in stăi de olaizaţie electică cae sunt stăi de electizae sulimentaă şi aa în ezenţa câmului electic inten sau
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2. Elemente de mecanica
apitolul lemente de mecanica T..1. ae sunt legile miscaii ectilinii si unifome? T... ae sunt legile miscaii ectilinii unifom vaiate? T..3. ae sunt legile miscaii ciculae unifome? T..4. entu miscaea cubilinie
Διαβάστε περισσότεραVerificarea legii lui Coulomb
Legea lui Coulomb Veificaea legii lui Coulomb Obiectivul expeimentului Măsuaea foţei de inteacţiune înte două sfee încăcate electic în funcţie de: - distanţa dinte centele sfeelo; - sacinile electice de
Διαβάστε περισσότεραV. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC
Câmpul magnetic se manifestă pin acţiunea pe cae o execită asupa: sacinilo electice în mişcae conductoilo pacuşi de cuent magneţilo pemanenţi. Câmpului magnetic se caacteizează pint-o măime vectoială numită
Διαβάστε περισσότεραF. Dacă forţa este CURS 2 MECANICA PUNCTULUI MATERIAL
CURS MECANICA PUNCTULUI MATERIAL. Dinamica punctului mateial Dinamica punctului mateial studiază cauzele mişcăii punctului mateial. Newton a pus bazele dinamicii clasice pin fomulaea celo tei pincipii
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότερα5.5 Metode de determinare a rezistivităţii electrice a materialelor
5.5 Metode de deteminae a ezistivităţii electice a mateialelo Deteminaea ezistivităţii electice a mateialelo se face măsuând ezistenţa electică a unei pobe şi folosind apoi o elaţie cae expimă legătua
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραDETERMINAREA VÂSCOZITĂȚII LICHIDELOR PRIN METODA CORPULUI ROTITOR
19 Lucaea 3 ETERMINAREA VÂSCOZITĂȚII LICHIELOR PRIN METOA CORPULUI ROTITOR 3.1. Consideații teoetice Vâscozitatea este popietatea fluidelo de a se opune defomăii (mişcăii) pin dezvoltaea uno efotui tangenţiale
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραTRANZISTORUL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL
DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil Lucaea n. 3 TRANZITORL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL upins I. copul lucăii II. Noţiuni teoetice III. Desfăşuaea lucăii IV. Temă de casă V. imulăi VI.
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
Διαβάστε περισσότεραTransformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραMăsurarea intensităţii câmpului electric 1 şi a potenţialul electric 2 dintr-un condensator
Intensitatea câmpului electic şi potenţialul electic înt-un condensato 1 Măsuaea intensităţii câmpului electic 1 şi a potenţialul electic 2 dint-un condensato Scopul lucăii - Deteminaea intensităţii câmpului
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραModelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =
SEMIR R. 4. Sistemul M/M// Caracteristici: = - intensitatea traficului - + unde Figura 4. Rerezentarea evoluţiei sistemului rin graful de tranziţii = rata medie de sosire a clienţilor în sistem (clienţi
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE CAPITOLUL II CINEMATICA. II. 1. Cinematica punctului material
INTRODUCERE Cel mai eident si fundamental fenomen pe cae îl obseãm în juul nostu este miscaea; expeientele au demonstat faptul cã miscaea unui cop este influentatã de copuile cae-l înconjoaã, adicã de
Διαβάστε περισσότεραHIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012
HIDRULICĂ UBTERNĂ (noe de cus) 0 Daniel cădeanu HIDRULICĂ UBTERNĂ (noe de cus) 0 Daniel cădeanu 4. HIDROCINEMTIC... 4.. ITEME DE REPREZENTRE MICRII FLUIDELOR... 4.. DECRIPTORI I TĂRII DE MIŞCRE FLUIDELOR...
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2010
NNŢI ŞI ZOLĂI 00. La aetele unui fi onduto se aliă o tensiune de. În tim de minut in aest fi tee o saină eletiă de 7 C. ezistenţa eletiă a fiului este: Ω; b) 6 Ω; ) 0 Ω; d) 8 Ω; e) 4 Ω; f) 5,5 Ω. q Intensitatea
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραNote de curs. Capitolul 7. Elemente de tribologie. 7. ELEMENTE DE TRIBOLOGIE 7.1. Definire. Cuple de frecare
7. ELEMENTE DE TIBOLOGIE 7.. Deinie. Cule de ecae Tibologia este deinită în 966 ca ştiinţa inteacţiunii suaeţelo în mişcae şi ca studiul consecinţelo ce decug din această inteacţiune (tibos ecae în limba
Διαβάστε περισσότεραCursul 14 ) 1 2 ( fg dµ <. Deci fg L 2 ([ π, π]). Prin urmare,
D.Rs, Teoia măsii şi integala Lebesge 6 SERII FOURIER ÎN L ([, ]) Csl 4 6 Seii Foie în L ([, ]) Consideăm spaţil c măsă ([, ], M [,], µ), nde M este σ-algeba mlţimilo măsabile Lebesge, ia µ este măsa Lebesge.
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραREZISTENŢE PNEUMATICE NELINIARE. UTILIZAREA DIAFRAGMEI CA ELEMENT DE MĂSURĂ A DEBITULUI DE FLUID
REZISTENŢE PNEUMATICE NELINIARE. UTILIZAREA DIAFRAGMEI CA ELEMENT DE MĂSURĂ A DEBITULUI DE FLUID - - . OBIECTUL LUCRĂRII Relaţiile de calcul ale rezistenţelor neumatice neliniare. Cunoaşterea diafragmelor,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραCURSUL NR.4 ALIAJE METALICE
CURSUL NR.4 ALIAJE METALICE Aliajele metalice unt compui formati din doua au mai multe elemente dintre care cel putin unul ete metal. Deoebirea dintre compuul chimic i aliaj cconta in aceea ca in timp
Διαβάστε περισσότεραI. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei
I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότερα