Lucrarea nr.6 - Teoria sistemelor auomate CONTROLERUL
|
|
- Μέλαινα Μαρκόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Lcrarea nr.6 eora emelor aomae ONOLEUL. Inrodcere Lcrarea are drep cop prezenarea nońn de conroler în conexl reglăr n em, a modalăńlor de realzare eorecă ş fzcă, a poblăńlor de modelare ş mlare.. onderań eorece În anambll eml mecaronc, conrolerl ocpă n loc mporan fără de care n e poae realza aomazarea procel pe care îl mplcă exenńa eml. Înro varană mplă ş de generalae exremă, conrolerl are roll de a prelcra, dpă o anmă lege, eroarea rezlaă dn comparańa mărm de nrare de refernńă X ş a cele de reglare : E X 6. ş de a frnza la eşre o mărme de comandă U care e aplcă obecl regla fg.6. X E onroler U Senzor Obec Fg.6. În abenńa elemenl de reglare, conrolerl mărmea de eşre ar pora modfcăr mporane ş neconrolae daoră efecelor perrbaoare care acńonează în dvere pnce ale obecl av în vedere. O clafcare a conrolerelor poae f realzaă dpă dvere crer: forma relańe dnre mărmea de comandă ş eroare: conrolere conne mărmea de comandă U ee nflenńaă în mod conn de eroarea E ş conrolere dcree; nara fzcă a mărmlor de la nrarea ş eşrea conrolerl: conrolere elecrce, pnemace ş hdralce; ra de energe c care fncńonează: conrolere drece fncńonează pe baza energe prelae dn proce prn nermedl radcoarelor de reacńe ş conrolere ndrece c ră de energe axlară. onrolerele c acńne connă c o largă lae e dng dpă dependenńa de regm dnamc care e ableşe înre mărmle de comandă U ş de eroare E: proporńonale mbol P: Pε 6. nde P ee facorl de amplfcare al conrolerl negrale mbol I: ε d I ε d 6. I nde I are dmenne de mp ş e nmeşe conana de negrare. dervave mbol D: dε dε D D 6.4 d d nde D are dmenne de mp ş poară denmrea de conană de mp dervavă combnań: PI, PD, PID. Varana PID ee cea ma compleă care perme performanńe peroare aâ în regm ańonar câ ş regm dnamc. elańa de dependenńă a conrolerl
2 Lcrarea nr.6 eora emelor aomae PID poae f cră b forma: d d d D I P ε ε ε 6.5 Scopl conrolerl ee de agra n mp de creşere corepnzăor, o pracreşere mnmă, fără eroare ańonară. Modl de nflenńare a performanńelor de căre conanele conrolerl ee prezena calav în abell 6.. abell 6. mpl de creşere Spracreşerea mpl de răpn Eroare P dmnare creşere nflenńă redă dmnare I dmnare creşere creşere elmnă D nflenńă redă dmnare dmnare nflenńă redă În cazl general, n reglaor elecronc conn poae f condera de rcra dn fgra 6.. eglaorl e compne dnrn amplfcaor operańonal AO, n crc pav de nrare ş n crc pav de reacńe. a A AO c Fg.6. În abell 6. e preznă modalăń de realzare a nor pr de conrolere. abell 6. p Schemă EchvalenŃă mpedanńe FncŃe de ranfer P AO PI AO PD AO d d
3 Lcrarea nr.6 eora emelor aomae În conrcńa reglaoarelor elecronce nervn ş probleme legae de precza acordăr paramerlor ş a realzăr leg de reglare dore, a agrăr poblăńlor de cplare c emele de calcl. Sablrea valorlor penr paramer componenelor pave e poae realza prn mlarea fncńonăr reglaorl. Un bloc componen al reglaorl ee blocl de înmare; acea îndeplneşe roll de a efeca o operańe de adnare a cădere a ne mărm analogce enne. Amplfcaorl operańonal poae realza ma a dferenńa ma mlor enn lzând o chemă aemănăoare c cea dn fgra 6.. n n r r n r r n Fg.6. ennea la eşrea amplfcaorl operańonal va f 4 : 4 U e U U 6.6 Elemenl de comparańe E dn chema de reglare are roll de abl eroarea exenă înre mărmea de refernńă ş mărmea reglaă fg.6.. c 4 U U e r c Fg.6.4 O poblae de realzare fzcă a E are la bază chema dn fgra 6.4. Doă rezenńe egale c n răbăe în enr ope de crenń ş repecv ; ee proporńonal c mărmea reglaă, ar ee proporńonal c mărmea de nrare. Mărmea de nrare poae f denmă mărme de refernńă, a mărme precră, dacă are valoare conană. ennea la eşrea dn elemenl de comparańe E e poae exprma prn relańa: Uε c c c ε 6.7 ş va f proporńonală c eroarea ε a eml de reglare.. Merl lcrăr. Modelarea în medl EWB a nor componene ale conrolerl a Se conderă crcl nveror dn fgra 6.5. Se modelează crcl în medl EWB conderând emnall de nrare nodal V n 5 V, 5Hz. ExamnaŃ emnall de eşre dacă rezorl f a valorle,, M prn modfcarea ampldn emnall de nrare. omenań rezlaele. b onderań crcl negraor dn fgra 6.6. ModelaŃ crcl în medl EWB c
4 Lcrarea nr.6 eora emelor aomae 4 rmăoarele valor:. µf,,. Semnall de nrare e conderă de ampldne V, Hz. ObervaŃ emnall de răpn. reşeń şor frecvenńa de nrare ş deermnań modl de lcr a crcl. onemnań rezlaele. Vn Ve Fg.6.5 Vn Ve Fg.6.6 c ModelaŃ n crc de comparare în medl EWB ş noań conclzle.. Smlarea în Malab a n em mecanc c conroler Seml p probleme de conrol ee forma dnro maă nerńală m aflaă b acńnea forńe F ş b acńnea nor legăr elace ş repecv de amorzare fg.6.7. x F Fg.6.7 Modell maemac al eml ee decr de ecańa: d x dx m x F 6.8 d d perme obńnerea fncńe de ranfer a eml de forma: X F 6.9 m onderăm cazl nmerc: m kg, N/m, 5 N / m, F N ăpnl eml fncńonând în crc dech ee prezena în fgra 6.8 pe baza ne mlăr în medl Malab fşerl conr_.m.
5 Lcrarea nr.6 eora emelor aomae 5 onr_.m nm; den[ 5]; ep nm, den Fg.6.8 Analza răpnl evdenńază o amplfcare /5. exenńa ne pracreşer ş angerea valor de regm ańonar dpă n mp de.a.m.d. Se rmăreşe proecarea n conroler care ă ameroleze performanńele eml. ONOL POPOłIONAL FncŃa de ranfer a nol em ee: X P F 6. m P Facorl de proporńonalae P repreznă ngrl paramer al reglaorl. Prn conrcńe, ace paramer e prevede a f ajabl în lme larg penr a aface o mare vareae de leg de reglare. Deeor e lzează în locl facorl P facorl denm bandă de proporńonalae BP defnă procenal: BP [%] 6. P Dezavanajl reglaorl P conă în fapl că mărmea de acńonare ee c aâ ma mcă c câ facorl P ee ma mare. Se rmăreşe ca facorl ă abă valor câ ma mar. conr_.m P; nm[p]; den[ 5P]; :.:.5; ep nm, den, Fg.6.9 Analza răpnl eml în crc înch confrmă nflenńele calave daorae conrolerl proporńonal abell 6.. Penr n P e obńne răpnl dn fgra 6.
6 Lcrarea nr.6 eora emelor aomae 6 Fg.6. Fşerl m de rezolvare a mlăr poae f crea în jrl fncńe Malab denme cloop care perme obńnerea fncńe de ranfer penr eml în crc înch pornnd de la fncńa eml în crc dech fgra 6.. Fg.6. onroler proporńonal dervav FncŃa de ranfer ee în ace caz: X D P 6. F m D P Fşerl conr_.m perme mlarea fncńonăr eml în crc înch c conroler PD. conr_.m P; D 5; nm[d P]; den[ D 5P]; :.:.5; ep nm, den, Fg.6,
7 Lcrarea nr.6 eora emelor aomae 7 Se remarcă efecele pozve ale nrodcer componene dervave apra eml. onrol proporńonal negral PI FncŃa de ranfer are forma: X F m P I 6. P I conr_4.m P5; I 8; nm[p I]; den[ 5P I]; :.:.5; ep nm, den, Fg.6. onrolerl PID FncŃa de ranfer a eml ee în ace caz defnă de ecańa: X D P I 6.4 F m D P I ar rezlal mlăr ee prezena în fgra 6.4. Se conaă că cernńele de pornre referoare la paramer mpş a fo ane, răpnl eml apropnde de n emnal reapă. onr_5.m P; I ; D; nm[d P I]; den[ D 5P I]; :.:.5; ep nm, den, onemnań conclzle fnale în refera. Fg.6.4
8. Alegerea si acordarea regulatoarelor
8. Alegerea s acordarea regulaoarelor Elemenele care caracerzează un regulaor auoma ş pe baza cărora se po compara înre ele dferele regulaoare, în scopul aleger celu ma adecva p, sun urmăoarele: naura
Διαβάστε περισσότεραDin figura anterioară, 2 T ω = ω = = 0,636 I m. T 2 π
rs 6 mne. rce elecrce în cren alernav snsodal. Mărm alernave snsodale Se nmeşe mărme snsodală sa armoncă o mărme alernavă, (de exeml, crenl elecrc), rerezena în fgra 3., care oae f scrsă sb forma: () =
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro
nlz în regm dnmc scemelr electrnce c recţe Egene Psdărăsc - DCE EM 6 electrnc.gen.r emnr 6 6 NLI ÎN EGIM DINMIC CHEMELO ELECTONICE C ECŢIE 6. Nţn teretce generle de ter trprţlr H s ntrre eşre Fg. 6. În
Διαβάστε περισσότερα13 CONTROLERUL ÎN SISTEMELE MECATRONICE
Teoria itemelor atomate3 3 CONTOLEUL ÎN SISTEMELE MECATONICE Introdcere În anambll itemli mecatronic, controlerl ocpă n loc important fără de care n e poate realiza atomatizarea proceli pe care îl implică
Διαβάστε περισσότεραcu f(x), probabilitatea ca acest semnal să aibă o anumită valoare x într-o durată de timp T 0
..6 În cazl în car prrbaţa v zgomol nflnţază pţn mărma şr rapor zgomo/mnal nmnfcav, acaa poa f gnoraă în conroll procl nologc; anc cân prformanţl mp mărm şr n nvl rca rb laă în conrar ş cala prn car propagă
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
Captoll 7 7. MPIFICTORE EECTRONICE 7.. Parametr amplfcatoarelor Un amplfcator este n crct electronc care măreşte pterea n semnal electrc, lăsând nescmbată varaţa l în tmp. Pentr a ptea îndepln această
Διαβάστε περισσότεραCAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE
AP. 3 TANZSTA PLA 3. NłUN FUNDAMNTAL Tranzstorl bpolar (T), este realzat dntr-n crstal semcondctor comps dn tre regn dopate c mprtăń de tp dfert, care se scced în ordnea: p-n-p sa n-p-n ş care satsfac
Διαβάστε περισσότεραTehnica producerii semnalelor cu modulaţie liniară
ehna proder semnalelor modlaţe lnară Performanţele ehpamenelor folose penr proderea semnalelor ML, denme pe sr modlaoare, sn deermnae în mare măsră de operaorl de prods; ma ml, paramer realzaţ de aes blo
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Διαβάστε περισσότεραANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE
ANALIZA SPECRALĂ A SEMNALELOR ALEAOARE. Scopul lucrăr Se sudază caracerzarea în domenul recvenţă a semnalelor aleaoare de p zgomo alb ş zgomo roz ş aplcaţle acesea la deermnarea modulelor răspunsurlor
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραNumere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA
METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE Auor: Dénes CSALA Crcuul R-L sere în regm ranzoru Se conseră un crcu orma nr-un rezsor e rezsenţă R ş o bobnă e nucvae L
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραFiabilitatea şi indicatori pentru măsurarea nivelului acesteia. Suport de curs master MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008
Fablaea ş ndcaor penru măsurarea nvelulu acesea Supor de curs maser MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008 Fablaea repreznă o caracerscă calavă a produselor, fnd asocaă, în general, produselor de naura mjloacelor
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul
2. Osciloscopl 2.5 anall X al osciloscopli Schema bloc a canalli X onţine doă blocri fncţionale nl care asigră sincronizarea, al doilea, care asigră referinţa de imp, făcând posibilă afişarea pe o scară
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραPentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
Διαβάστε περισσότεραTransformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότερα5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte
Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL EXPERIMENTAL AL CIRCUITELOR CU REZISTOARE NELINIARE
STDL EXPERMENTAL AL CRCTELOR C REZSTOARE NELNARE 1. Brevar teoretc Rezstoarele snt elemente de crct dpolare a căror fncţonare se bazează pe transformarea energe electromagnetce prmtă pe la borne în căldră
Διαβάστε περισσότερα2.1 Parametrii circuitelor logice
oţe apolul rcue logce cu razoare bpolare. Paramer crcuelor logce - peru aprecere - peru comparare:. poblăţ de ercoecare. regm razoru 3. caracerc de almeare ş puere dpaă... Iercoecarea crcuelor logce: *
Διαβάστε περισσότεραCONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
LCAEA N.4 CONEXINILE FNDAMENTALE ALE TANISTOLI BIPOLA Scpul lucrăr măurarea perrmanțelr amplcatarelr elementare realzate cu tranztare bplare în cele tre cnexun undamentale (bază la maă, emtr la maă, clectr
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραModele de determinare a permitivitatii electrice a materialelor nanocompozite
Modele de determnare a permtvtat electrce a materalelor nanocompozte 1. Scopl lcrar Scopl general al aceste lcrar este de a determna permtvtatea echvalenta a materalelor nanocompozte c mpltr anorgance
Διαβάστε περισσότεραMÉTHODES ET EXERCICES
J.-M. MONIER I G. HABERER I C. LARDON MATHS PCSI PTSI MÉTHODES ET EXERCICES 4 e édition Création graphique de la couverture : Hokus Pokus Créations Dunod, 2018 11 rue Paul Bert, 92240 Malakoff www.dunod.com
Διαβάστε περισσότεραf(w) f(z) = C f(z) = z z + h z h = h h h 0,h C f(z + h) f(z)
Ω f: Ω C l C z Ω f f(w) f(z) z a w z = h 0,h C f(z + h) f(z) h = l. z f l = f (z) Ω f Ω f Ω H(Ω) n N C f(z) = z n h h 0 h z + h z h = h h C f(z) = z f (z) = f( z) f f: Ω C Ω = { z; z Ω} z, a Ω f (z) f
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV
LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV 1.1 INTRODUCERE Amplfcatorul dferențal (AD) este întâlnt ca bloc de ntrare într-o mare aretate de crcute analogce: amplfcatoare operațonale, comparatoare,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Διαβάστε περισσότερα( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
Διαβάστε περισσότεραMICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector
s MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector... 2 1.... 4 2. -MICROMASTER VECTOR... 5 3. -MIDIMASTER VECTOR... 16 4.... 24 5.... 28 6.... 32 7.... 54 8.... 56 9.... 61 Siemens plc 1998 G85139-H1751-U553B 1.
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραSeminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale
Sema.Iegaea ecațlo deețale Resosabl: Maela Vasle maela.a.vasle@gmal.com Cosm-Șea Soca cosm.soca9@gmal.com Obecve Î ma acge aces laboao sdel va caabl să: ezolve ssem de eca deeale dee meode. să ezolve obleme
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραPRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMETALE I. OŢIUI DE CALCULUL ERORILOR Orce măsurare epermentală este afectată de eror. După cauza care le produce, acestea se pot împărţ în tre categor: eror sstematce, eror întâmplătoare
Διαβάστε περισσότεραParts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033
Trio Mobile Surgery Platform Model 1033 Parts Manual For parts or technical assistance: Pour pièces de service ou assistance technique : Für Teile oder technische Unterstützung Anruf: Voor delen of technische
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότερα1951 {0, 1} N = N \ {0} n m M n, m N F x i = (x i 1,..., xi m) x j = (x 1 j,..., xn j ) i j M M i j x i j m n M M M M T f : F m F f(m) f M (f(x 1 1,..., x1 m),..., f(x n 1,..., xn m)) T R F M R M R x
Διαβάστε περισσότεραTEHNICI DE ACORDARE ŞI AUTOACORDARE PENTRU REGULATOARELE PID
TEHNICI DE ACORDARE ŞI AUTOACORDARE PENTRU REGULATOARELE PID Obectv: Lucrarea e fańă îş propune stuul metoelor e acorare ale regulatoarelor PID pentru sstemele e reglare automată. Se vor prezenta următoarele
Διαβάστε περισσότεραTEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE IPOLARE CUPRINS Tranzstoare Clasfcare Prncpu de funcțonare ș regun de funcțonare Utlzarea tranzstorulu de tp n. Caracterstc de transfer Utlzarea tranzstorulu de tp p.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 3 EŞANTIONAREA ŞI CUANTIZAREA IMAGINILOR
Capioll 3 EŞANTIONAREA ŞI CUANTIZAREA IMAGINILOR 3. INTRODUCERE Penr prelcrarea digială a imaginilor c ajorl ni calclaor avem nevoie de forma digială a acesora, respeciv de o marice compsă din "cvine"
Διαβάστε περισσότεραss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s
P P P P ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s r t r 3 2 r r r 3 t r ér t r s s r t s r s r s ér t r r t t q s t s sã s s s ér t
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
Διαβάστε περισσότερα!"!# ""$ %%"" %$" &" %" "!'! " #$!
" "" %%"" %" &" %" " " " % ((((( ((( ((((( " %%%% & ) * ((( "* ( + ) (((( (, (() (((((* ( - )((((( )((((((& + )(((((((((( +. ) ) /(((( +( ),(, ((((((( +, 0 )/ (((((+ ++, ((((() & "( %%%%%%%%%%%%%%%%%%%(
Διαβάστε περισσότεραSondajul statistic- II
08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere
Διαβάστε περισσότερα3.1 CIRCUITE DE POLARIZARE
3. D POLAZA rctele de polarzare asgră fncńonarea tranzstorl în pnctl statc de fncńonare dort. Pnctl statc de fncńonare (psf) reprezntă valoarea ărlor electrce dn tranzstor, ăsrate în crent contn. Fnd n
Διαβάστε περισσότεραJeux d inondation dans les graphes
Jeux d inondation dans les graphes Aurélie Lagoutte To cite this version: Aurélie Lagoutte. Jeux d inondation dans les graphes. 2010. HAL Id: hal-00509488 https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00509488
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερατο περιεχόµενο των οποίων είναι διανεµηµένο µε τον εξής τρόπο: : κάθε πίστα περιέχει
Ref. 20622 EL %$ #"! + + * + ' (,$, * $,' +* )' ( ' & 4. 3: 046 2 4. 32 1. 0. @ 0.. A A0 ON B D CS SPN R NR KJ A G D R QDC ONR H PC KJ L MN \ [ Z RV RP N S H S A A. 0@ 2 : 9. ; KJ ^ N \ CV W]P E ] 8 6
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 mine Starea de magnetizare. Câmpul magnetic în vid
Curs 4 mne 1.12 tarea de magnetzare. Câmpul magnetc în vd Expermental se constată că exstă în natură substanńe, ca de exemplu magnettul (Fe 3 O 4 ), care au propretatea că între ele sau între ele ş corpur
Διαβάστε περισσότεραVII.3.5. Metode Newton modificate
Meode de Opmzare Curs 4 VII.3.5. Meode Newon modfcae În ulmul algorm prezena în cursul recu în suaţa în care hessana Hf(x ) nu era pozv defnă se folosea drep drecţe de deplasare v = - f(x ) specfcă meode
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platfrmă de e-learnng ș crrclă e-cntent pentr înățământl sperr tehnc Elemente de Electrncă nalgcă 5. Strctr nersare c O STUCTUI INVESOE CU O SCHEM DE PINCIPIU CU O IDEL Schema de prncp a n amplfcatr nersr
Διαβάστε περισσότεραPRINCIPIILE REGLARII AUTOMATE
7 PINCIPIILE EGLAII AUOMAE Mărmle e ntrare ale unu proces conus pot f împărţte în comenz ş perturbaţ. Prn ntermeul comenzlor se poate nterven asupra procesulu, pentru ca acesta să evolueze upă o traectore
Διαβάστε περισσότεραρ ρ s ::= sd sd ::= K x sk xotse se sk ::= K (sk x) se ::= x K se se se x = se xotse se xotse se x sp se se l lo sp ::= x l K sp x(x ) l ::= char number lo ::= se (+ = = < > ) se se se ot ::= τ ɛ τ
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότερα! "# " #!$ &'( )'&* $ ##!$2 $ $$ 829 #-#-$&2 %( $8&2(9 #."/-0"$23#(&&#
! "# " #!$ %""! &'( )'&* $!"#$% &$'#( )*+#'(,#* /$##+(#0 &1$( #& 23 #(&&# +, -. % ($4 ($4 ##!$2 $567 56 $$ 829 #-#-$&2 %( $8&2(9 #."/-0"$23#(&&# 6 < 6 6 6 66 6< <
Διαβάστε περισσότερα#%" )*& ##+," $ -,!./" %#/%0! %,!
-!"#$% -&!'"$ & #("$$, #%" )*& ##+," $ -,!./" %#/%0! %,! %!$"#" %!#0&!/" /+#0& 0.00.04. - 3 3,43 5 -, 4 $ $.. 04 ... 3. 6... 6.. #3 7 8... 6.. %9: 3 3 7....3. % 44 8... 6.4. 37; 3,, 443 8... 8.5. $; 3
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότερα9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL
9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas
Διαβάστε περισσότεραΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΑΙΓΑΙΟΥ ΣΧΟΛΗ ΕΠΙΣΤΗΜΩΝ ΤΗΣ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΠΡΟΓΡΑΜΜΑ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΩΝ ΣΠΟΥ ΩΝ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΟ ΙΠΛΩΜΑ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ ΜΕ. Ι..Ε.
ΑΣΚΗΣΗ 1 ΟΜΑ Α 2 Στην ακόλουθη άσκηση σας δίνονται τα έξοδα ανά µαθητή και οι ετήσιοι µισθοί (κατά µέσο όρο) των δασκάλων για 51 πολιτείες της Αµερικής. Τα δεδοµένα είναι για τη χρονιά 1985. Οι µεταβλητές
Διαβάστε περισσότεραStatistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραΤο άτομο του Υδρογόνου
Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες
Διαβάστε περισσότεραΟΙ ΑΣΚΗΣΕΙΣ ΤΩΝ ΕΞΕΤΑΣΕΩΝ ΦΥΣΙΚΗΣ ΓΕΝΙΚΗΣ ΠΑΙ ΕΙΑΣ Γ ΛΥΚΕΙΟΥ ΣΥΓΓΡΑΦΕΑΣ: ΤΣΙΤΣΑΣ ΓΡΗΓΟΡΗΣ
Θέµατα από το βιβλίο µου: Οι ασκήσεις των εξετάσεων φυσικής γενικής παιδείας γ λυκείου (υπό έκδοση ) (Περιέχει 111 ασκήσεις πιθανά θέµατα εξετάσεων µε απαντήσεις) ΚΕΦΑΛΑΙΟ 1 ο ΘΕΜΑ 1 ο Πόση είναι η ενέργεια
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραSarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1
Sarò signor io sol Canzon, ottava stanza Domenico Micheli Soprano Soprano 2 Alto Alto 2 Α Α Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io sol Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io µ Tenor Α Tenor 2 Α Sa rò
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραFIZICĂ. Unde elastice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FZCĂ Unde elasice ş.l. d. Mais COSTCHE Noţini geneale UNDE ELSTCE Unda fenomenl de popagae din apoape în apoape a nei pebaţii peiodice podsa în-n anmi pnc din medil de popagae. Fncţia de ndă descie maemaic
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραMetode Numerice de Rezolvare a Ecuațiilor Diferențiale
Curs - Meode Numerce de Rezolvare a Ecuațlor Derențale Aplcaț în Ingnera Elecrcă As. Dr. ng. Levene CZUMBIL Laboraorul de Cerceare în Meode Numerce Deparamenul de Elecroencă Ingnere Elecrcă E-mal: Levene.Czumbl@em.ucluj.ro
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραtensiunii de intrare. Revãzând rãspunsul circuitului RC trece-sus la semnal sinusoidal se
vqãiljãìqãfqgl LLOHÃvQÃFDHÃ >> ω aunc >> ÃÃúLÃVHÃSDWHÃVFLHÃFm () () () () c Fg..9. Dar cele douã elemene fnd înserae vqvhdpqmãfmãvxqwãsdfxvhãghãdfhodúlãfxhqw () () de unde rezulã urmãoarea rela LH () o
Διαβάστε περισσότεραSERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β
SERII RDIOTIVE. IETI DEZITEGRĂRILOR Sr radoacvă- ansamblu d lmn radoacv car drvă unl dn all prn dzngrăr α ş β ca rzula al lg ransmuaţ radoacv -prn dzngrar α, numărul d masă scad cu 4 unăţ ş numărul aomc
Διαβάστε περισσότεραLEC IA 1: INTRODUCERE
LE Lec\a.. Defnrea dscplne LE LEC IA : INRODUCERE Abrever: LE eora Lnear` a Elastct`\ NE eora Nelnear` a Elastct`\ MSD Mecanca Soldulu Deformabl RM Resten\a Materalelor MDF Metoda Dferen\elor Fnte MEF
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραwww.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont
w. ww lua so ab me lar m.co t me la sit po dis ion du c, bli pu via lar ca do w. ww me.co m, de la ion nta t do cu me on t ed hn iqu tec les en ce s, rι fιr ma rq ue se t lo go s, so nt la pr op riι tι
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI. Facultatea de Inginerie a Instalaţiilor. Specializarea: Inginerie termică - Doctorat TEZĂ DE DOCTORAT
UNIVERITATEA TEHNICĂ DE CONTRUCŢII BUCUREŞTI Faculaea de Ingnere a Insalaţlor pecalzarea: Ingnere ermcă - Docora TEZĂ DE DOCTORAT COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Prof. unv. dr. ng. Iordache Florn DOCTORAND: Ing.
Διαβάστε περισσότερα