Olimpiada de Fizică Etapa pe judeţ 19 februarie 2012 Barem Pagina 1 din 8
|
|
- Αμφιτρίτη Ταμτάκος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Olimiada d Fiziă 9 fbruari Pagina din 8 Subit Parţial Puntaj subit a) E( t) E sin t E sin t ost E sin t E sin t E sin t Prin urmar, radiaţia inidntă st omusă din tri radiaţii monoromati, u ulsaţiil ω, şi Enrgia fiărui sort d fotoni st E E E f, f, f,3,3v,47v,63v,5 4 S obsrvă ă doar ultiml două radiaţii monoromati au nrgi sufiintă ntru a dăşi valoara lurului d xtraţi şi a rodu ft fotoltri Enrgiil inti im al fotoltronilor xtraşi d l două sorturi d fotoni sunt, în aord u rlaţia lui Einstin E E,,3 E E f, f,3 L L,8V,4V,75,75 b) b) Consrvara imulsului s sri (v Fig ) f β α f, und imulsul total al fotonilor inidnţi st Fig f 7 3 3,96 kg m/s iar l al fotoltronilor mişi, 4 5 5,53,65 kgm/s 4,8 kg m/s me, me,3 Prin urmar, aliând torma osinusului în triunghiul imulsurilor, s obţin f f os 4, 5 kgm/s b) Unghiul dintr imulsul ţinti şi al fotonilor inidnţi st, în aord u torma sinusurilor, d xmlu, aliată triunghiului imulsurilor: sin sin,496 sau 9,7 Ofiiu Ori rzolvar ortă ajung la rzultatul ort va rimi untajul im itmul rstiv Ori rzolvar ortă, dar ar nu ajung la rzultatul final, va fi untată orsunzător, roorţional u onţinutul d idi rznt în arta urinsă în lurar din totalul lor ar fi trbuit aliat ntru a ajung la rzultat, rin mtoda alasă d lv
2 Olimiada d Fiziă 9 fbruari Pagina din 8 Subit Parţial Puntaj subit a) Vitza lui P faţă d P st b) v v v ', vv iar a a lui T faţă d P st v vt ' v vt ' v, v v T fiind modulul vitzi lui T faţă d P Doar v ' v ' (onform nunţului), atuni T v v v Doar v <, doar soluţia u smnul minus în faţa radialului onvin, di v v, v und v Doar artiull P şi P ajung la T simultan, în sistmul laboratorului P T vt v P P v v t v v v v Prin urmar PP / T PT / T Dar, luând în onsidrar ontraţia lungimilor PP / T PP / P Comarând l două rlaţii d mai sus, rzultă P P P T / P / T,5,5,5,5,5,5 3,75 Ori rzolvar ortă ajung la rzultatul ort va rimi untajul im itmul rstiv Ori rzolvar ortă, dar ar nu ajung la rzultatul final, va fi untată orsunzător, roorţional u onţinutul d idi rznt în arta urinsă în lurar din totalul lor ar fi trbuit aliat ntru a ajung la rzultat, rin mtoda alasă d lv
3 ) ) În SR lgat d P : Olimiada d Fiziă 9 fbruari În momntul dzintgrării artiuli P în untul A, AP L (din nunţ) L Dar AT L Prin urmar, P ajung la T înaint d misia fotonului! ) În SR lgat d T: L În momntul dzintgrării artiuli P în untul A, AP, iar AT L L Prin urmar PT L, dar P T v tp, und t P st timul nsar artiuli P ntru a ajung la atomul-ţintă T, alulat din momntul misii fotonului Prin urmar L L tp v Daă fotonul mis ajung la P în timul t f, atuni t AP vt t f f f L În azul în ar fotonul ar ajung la P înaint a P să ajungă la T ( t t ), atuni f P,,5,5,75,5,5,5,5 Pagina 3 din 8 a st imosibil Prin urmar şi în sistmul d rfrinţă al atomuluiţintă T, P ajung la T înainta fotonului Ofiiu 3,5 Subit Parţial Puntaj 3 subit 3 a) D Pntru o radiaţi u lungima d undă λ, intrfranja st i a Unghiul sub ar vd xrimntatorul intrfranja d la nivlul lanului fantlor (în,5 i aroximația unghiurilor mii) st,5 D a Pntru a uta vda distint franjl trbui a:,5 4,9 rad 8 6 Prin urmar a 9 nm, orsund uni radiaţii din UV Rzultă ă,5 algra xrimntatorului st una advată b) Condiţia d suraunr a imlor: D D K K K a a K ,5 Ori rzolvar ortă ajung la rzultatul ort va rimi untajul im itmul rstiv Ori rzolvar ortă, dar ar nu ajung la rzultatul final, va fi untată orsunzător, roorţional u onţinutul d idi rznt în arta urinsă în lurar din totalul lor ar fi trbuit aliat ntru a ajung la rzultat, rin mtoda alasă d lv
4 Olimiada d Fiziă 9 fbruari Prima suraunr (duă K ) s ralizază la iml K 3 şi K Coordonata untului d ran und s ralizază suraunra: D D y3, K K y 3, 4,5 mm a a Intrfranjl ntru l două radiaţii: D i a i,35 mm D i i,3 mm a Torti, distribuţia ran st următoara: - În ntrul ranului, ambl radiaţii au im d intrfrnţă ( ) rzultând o zonă intns luminată (d uloar violtă) u o lărgim va mai miă dât intrfranja radiaţii u (~ mm) - Maximl d intrfrnţă suraus s rodu simtri d o art şi d alta a imului ntral, la rhi d ordin d intrfrnţă (3; ), (6; 4), (9; 6) (3n; n), n număr natural şi au aratristii similar imului ntral Distanţa dintr ntrl a două suraunri susiv d im st 3i i y3, 4,5 mm - Într suraunril susiv al imlor lor două radiaţii, radiaţia u ar două im, iar radiaţia u un im Gruul astor 3 im intrmdiar st lasat simtri într două suraunri susiv d im şi s xtind o distanţă va mai miă dât dublul intrfanji radiaţii u (~ mm) Prati, ran va xista o iluminar aroa uniformă st tot, u unl zon mai intns luminat (violt), distanţat la aroximativ 4 mm Nu xistă minim absolut doar nu xistă K și K numr întrgi ar să satisfaă rlația K 3 Exrimntul nu rmit ftiv obsrvara lară a sistmlor K d franj aarţinând lor două radiaţii (nu s rodu o rzolvar sufiintă a astora) Notă: Conluziil antrioar s ot obsrva şi rrzntând grafi intnsitata nrgtiă ran în funți d oordonata y Considrând ntru simlitat I =I =I = u a (unitat arbitrară), funția: I 4I os 33y os 55y s rrzintă grafi astfl: Pagina 4 din 8,5,5,5,5,5,5,5 Ori rzolvar ortă ajung la rzultatul ort va rimi untajul im itmul rstiv Ori rzolvar ortă, dar ar nu ajung la rzultatul final, va fi untată orsunzător, roorţional u onţinutul d idi rznt în arta urinsă în lurar din totalul lor ar fi trbuit aliat ntru a ajung la rzultat, rin mtoda alasă d lv
5 I (u a) Olimiada d Fiziă 9 fbruari Pagina 5 din y (mm) ) Difrnţa dintr intrfranjl lor două radiaţii st foart miă: D i a i,767mm D i i,8 m D i i,769mm a a - În ntrul ranului, ambl radiaţii dau im d intrfrnţă ( ) rzultând o zonă intns luminată (d uloar galbnă) u o lărgim i i - Având în vdr difrnța foart miă dintr intrfranj, rzultă ă ână la distanț rlativ foart mari d imul ntral, iml şi miniml lor două sistm d franj gnrat d l două radiaţii sunt rati suraus şi ran s rzolvă foart bin un sistm aarnt uni d franj luminoas (d uloar galbnă) şi întunat (u o foart bună aroximaţi absolut ), u o intrfranjă i i - Maximl radiaţii u lungima d undă uţin mai mar s dalază trtat faţă d iml lilalt radiaţii măsură n îndărtăm d imul ntral âştigând,8 m la fiar im d intrfrnţă - Dalajul dintr l două sistm d franj va dtrmina, la o distanţă rlativ foart mar d imul ntral, a imul d ordin K al radiaţii u lungima d undă uţin mai mar să s suraună st minimul d alaşi ordin K al lilalt radiaţii Prima suraunr im-minim s ralizază la:,,min K K K K 49 D y, KD y y 86,6 m (d fiar art a ntral) a a - În onluzi, o rgiun rlativ foart mar d o art şi d alta a imului ntral (hiar şi jumătata distanţi alulat antrior dăşşt u mult lărgimil ar s fa în mod obișnuit obsrvaţiil în ratiă), figura d intrfrnţă va fi lară, u sufiint im şi minim nt, bin dalat, rzultat din suraunril sistmlor d franj gnrat d l două radiaţii - În iotza ă sistmul d franj ar fi vizibil la distanţ foart mari d imul ntral, în zona învinată untului d suraunr im-minim alulat mai sus, figura d intrfrnţă dvin stomată, u o iluminar rlativ uniformă a,5,5,5,5,5,5,5 3 Ori rzolvar ortă ajung la rzultatul ort va rimi untajul im itmul rstiv Ori rzolvar ortă, dar ar nu ajung la rzultatul final, va fi untată orsunzător, roorţional u onţinutul d idi rznt în arta urinsă în lurar din totalul lor ar fi trbuit aliat ntru a ajung la rzultat, rin mtoda alasă d lv
6 Olimiada d Fiziă 9 fbruari ranului, fără a fi osibilă dlara imlor şi minimlor - La distanţ şi mai mari d imul ntral, figura d intrfrnţă s rzolvă trtat din nou şi rvin la laritata din vinătata imului ntral sr untul în ar radiaţia u lungima d undă uţin mai mar âştigă înă o jumătat din intrfranja lilalt radiaţii adiă la suraunra imului d ordin K al radiaţii u st imul d ordin K al radiaţii u und K 49, di K 98 Notă: () Ordinul im d intrfrnță rzultat din ondiția nsară a difrnța d drum să fi mai miă dât lungima d ornță st 98 ntru intrvalul stral onsidrat ( K / ) a însamnă ă, torti, s oat obțin imul d la K 98 und s rvin rati la stara d la imul ntral Însă dinolo d ast im, undl ar soss d la l două fant nu mai dau intrfrnță staționară (difrnța d drum dășșt lungima d ornță) () Conluziil antrioar s ot obsrva rrzntând grafi intnsitata nrgtiă ran în funți d oordonata y Considrând ntru simlitat I =I =I = u a (unitat arbitrară), funția: I 4I os 778y os 776y s rrzintă grafi astfl: I (u a) ,5 Pagina 6 din y (mm) d) Enrgia ar tr în unitata d tim rin unitata d ari rintr-o surafaţă înhisă oarar în jurul sursi untiform (S) s oat xrima baza vtorului Poynting (W/m ): S E B S E în ar am folosit fatul ă E B Valoara mdi un intrval d tim sufiint d lung a modulului vtorului Poynting (W/m ) o surafaţă înhisă sfriă d rază R u ntrul în sursa (S) ar mit uniform în toat dirţiil u utra P (W) s oat xrima astfl:,5 3 Ori rzolvar ortă ajung la rzultatul ort va rimi untajul im itmul rstiv Ori rzolvar ortă, dar ar nu ajung la rzultatul final, va fi untată orsunzător, roorţional u onţinutul d idi rznt în arta urinsă în lurar din totalul lor ar fi trbuit aliat ntru a ajung la rzultat, rin mtoda alasă d lv
7 Olimiada d Fiziă 9 fbruari S E P P E S 4R 4R Mdia ătratului âmului ltri din unda ltromagntiă ajung la fiar fantă, onsidrând ă ambl fant sunt surafaţa sfri d rază R u ntrul în sursa (S): P E 4 R În iotza undlor lan în saţiul din satl fantlor şi u rzultatul obţinut antrior, aroximăm ntru stimara rută: E E, und E st amlitudina âmului ltri la nivlul fiări fant, iar fatorul numri / rzultă din mdira un intrval d tim sufiint d lung a funţii sin t Amlitudina âmului ltri din unda ltromagntiă la nivlul fiări fant st: E R P 4 În iotza ă în saţiul dintr lanul fantlor şi ran undl sunt lan, amlitudina astora E rămân onstantă (sr dosbir d situaţia din saţiul din faţa fantlor, und amlitudina undi sfri s-a diminuat roorţional u /R d la sursa (S) la fant) Considrăm osilaţiil la l două fant în fază Într-un unt M oarar d ran, suraunra undlor ornt d amlitudini gal şi difrnţă d drum sosit d la l două fant dau un âm ltri u amlitudina E M : E M 4E os Intnsitata nrgtiă (W/m ) în vinătata untului M onsidrat s oat stima folosind din nou valoara mdi un intrval d tim sufiint d lung a modulului vtorului Poynting (W/m ) și rzultatul obținut ntru amlitudina âmului ltri la nivlul fantlor: P I S E M I E os I R os Prsuunm untul M la oordonata y 4,mm: ya 4 m 5, 93 D 3 Rzultă ă în aroira oordonati onsidrat st situat imul d ordin 3 ntru radiaţia Atuni ntru oziţia rstivă utm aroxima:,5,5,5,5,5,5,5 Pagina 7 din 8 os P R I I 7 W/m,5 Ori rzolvar ortă ajung la rzultatul ort va rimi untajul im itmul rstiv Ori rzolvar ortă, dar ar nu ajung la rzultatul final, va fi untată orsunzător, roorţional u onţinutul d idi rznt în arta urinsă în lurar din totalul lor ar fi trbuit aliat ntru a ajung la rzultat, rin mtoda alasă d lv
8 Olimiada d Fiziă 9 fbruari Soluţi altrnativă: Calull nrgti s ot raliza și fără utilizara modulului vtorului Poynting, ornind d la dnsitățil d nrgi din unda ltromagntiă Dnsitata d nrgi a undi ltromagnti (J/m 3 ) st: E B E B E E sin t k r w wl wmg, und B B sin t k r B și E B, und Prin urmar: E B w sin t k r sin t k r E sin t k r E Rzultă ntru dnsitata mdi a nrgii ntru un intrval d tim lung: w E, doar sin t k r Enrgia mdi transortată d unda ltromagntiă rintr-o surafaţă oarar d ari ΔA, orintată normal dirţia d roagar, în intrvalul d tim Δt, st gală u dnsitata volumiă mdi d nrgi, alulată mai sus, înmulţită u volumul aralliidului u aria bazi ΔA şi înălţima Δt: W w V w ta E ta Putra (fluxul d nrgi (W)) st: W P E A t iar intnsitata (dnsitata fluxului d nrgi (W/m )) st: P I E A Din aastă rlaţi ris ă, la nivlul fantlor, amlitudina intnsităţii âmului ltri al undi st: E P P t 4 R R 4 Pagina 8 din 8 SAU,5,5,5,5 Notă: Cu toat ă modlul utilizat inlud aroximații rlativ drasti, totuși rzultatul torti I ~ P / R ofră o bună justifiar a nsității d a utiliza o sursă utrniă ntru iluminara fantlor, lasată rlativ aroa d asta, ntru a obțin o bună vizibilitat a imlor d intrfrnță (d xmlu, în xrimntl sal, Young a utilizat a sursă rimară d lumină o fantă iluminată intns rin onntrara luminii rovnit d la Soar u o lntilă onvrgntă) Ofiiu Subit rous d onf univ dr Sbastian POPESCU, Faultata d Fiziă, Univrsitata Alxandru Ioan Cuza din Iaşi, rof Florina STAN, Colgiul Naţional d Informatiă Tudor Vianu Buurşti, rof Gabril Otavian NEGREA, Colgiul Naţional Ghorgh Lazăr Sibiu Ori rzolvar ortă ajung la rzultatul ort va rimi untajul im itmul rstiv Ori rzolvar ortă, dar ar nu ajung la rzultatul final, va fi untată orsunzător, roorţional u onţinutul d idi rznt în arta urinsă în lurar din totalul lor ar fi trbuit aliat ntru a ajung la rzultat, rin mtoda alasă d lv
Eşantionarea semnalelor
Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k =
Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale
Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului
Olimpiada de Fizică Etapa naţională- ARAD 2011 TEORIE Barem. Subiect Parţial Punctaj 1. Barem subiect 1 10 A. Condiţiile de echilibru pentru pârghii:
Olipiaa e Fiziă Etapa naţională- ARAD Pagina in 6 Subiet Parţial Puntaj. subiet A. Coniţiile e ehilibru pentru pârghii: =( + 4), 4e=f, O ( + + 4)a=b a b e f + 4 = f 4= e 4,5 4 4 4 =, =8g f + e =4g a =
2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII
2.CARACTERIZAREA GEERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două
2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII
2.CRCTERIZRE GEERLĂ RDIOCTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două fiind
METODE DE DIAGNOSTICARE A PLASMEI
S.D.Anghl Fizica lasmi şi alicaţii Caitolul VIII METODE DE DIAGNOSTICARE A PLASMEI Duă cum ris chiar din dfiniţia stării d lasmă, a st un mdiu foart comlx, cu mult grad d librtat ntru comonntl i şi cu
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
DETERMINAREA CONSTANTEI PLANCK DIN STUDIUL EFECTULUI FOTOELECTRIC EXTERN
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ ATOMICĂ ŞI FIZICĂ NUCLEARĂ BN-031A DETERMINAREA CONSTANTEI PLANCK DIN STUDIUL EFECTULUI FOTOELECTRIC EXTERN DETERMINAREA
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Sistem analogic. Sisteme
Sistm Smnall pot fi supus prlucrarii in scopul obtinrii unor alt smnal, sau al obtinrii unor paramtri ai acstora. Prlucraril s aplica unui smnal intrar x(t) si s obtin un alt smnal, isir, y(t). Moulara/moulara,
VIII Subiectul 1:Fascinația apei
Olimpiada Națională d Fizică Timișoara 6 Proba tortică Pagina din V Subictul :Fascinația api A. La o fabrică d îmbutlir a api minral plat, apa cu dnsitata dpozitată în rzroar mtalic cu diamtru mar, prăzut
Beton de egalizare. Beton de egalizare. a) b) <1/3
II.6.. Fundaţii ti taă de eton armat Fundaţiie ti taă de eton armat entru stâi şi ereţi de eton armat ot fi de formă rismatiă (Fig. II.4-a) sau formă de oeis (Fig. II.4-).
Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice
Modl matmatic pntru îmbunătăţira calităţii sistmlor lctric Lct.univ.dr.ing. Ghorgh RAŢIU. Introducr Ţinând sama d tndinţl modrn al proictării sistmlor lctric (chipamntlor lctric) d înlocuir a uni proictări
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
METODE DE REPARTIZARE A CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL ÎNTRE CELE DOUÃ FORME DE ENERGIE PRODUSE
MOD D RPARIZAR A CONSUMULUI D COMUSIIL ÎNR CL DOUÃ FORM D NRGI PRODUS 5.1. Gnraliăţi În azul l mai gnral al uni nral d ognrar hipaă u grupuri u ondnsaţi şi priză rglailă, onsumul d omusiil poa fi sris
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I
urs 5 4/5 ar ca scop sparara unui circuit complx in blocuri individual acsta s analiaa sparat (dcuplat d rstul circuitului) si s caractriaa doar prin intrmdiul porturilor (cuti nagra) analia la nivl
Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară
Mamaici spcial Problm c solţia apioll I EUAŢII DIFERENŢIALE Să d ingrz caţia difrnţială d ordinl înâi liniară g cos d Solţi: Ecaţia omognă aaşaă s: - g sa g d ln - ln cos ln sa Pnr rzolvara caţii cos nomogn
Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.
Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Facultata d Hidrothică, Godzi şi Igiria Mdiului Matmatici Suprioar, Smstrul I, Lctor dr. Lucia MATICIUC SEMINAR 9. Cap. V Şiruri şi srii d
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ
PROBLMA 5 În spctrul d rotaţi al molculi HCl s-au idntificat linii spctral conscutiv cu următoarl lungimi d undă: λ 6.4 m; λ 69. m ; λ 8. 4 m ; λ 96. 4 ; λ. 6 m ; 4 5 a Prsupunând molcula un rotator rigid
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s
P P P P ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s r t r 3 2 r r r 3 t r ér t r s s r t s r s r s ér t r r t t q s t s sã s s s ér t
7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx
7 INTEGRALA IMPROPRIE 7 Erciţii rzolv Erciţiul 7 Să s sudiz nur urăorlor ingrl irorii şi să s drin vloril csor în cz d convrgnţă: d c sin d 3 / rcsin d cos d d sin d > R Soluţii Funcţi f : - R f s ingrilă
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
6.4.Convecţia. unde T s -temperatura termodinamică a suprafeţei corpului solid, -temperatura termodinamică medie a fluidului, 6.
Trmothnică 77 6..Convcţia Convcţia căldurii st fnomnul lmntar d transfr trmic car s manifstă în mdii fluid şi la supafaţa d sparaţi a fazlor. Est caractristică mdiilor în mişcar, căldura fiind transportată
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Analiza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Esantionarea semnalelor
Esantionaa smnallo Distizaa vaiatii in timp a smnalului. oma santionaii Esantionaa idala 1 u () t σ t+ σ t xtu t x u t () () ( 0) () () ( ) ( ) ( ) xtu t x u t () ( ) ( ) ( ) () δ() x t u t x u t lim u
r r t r r t t r t P s r t r P s r s r r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t
r t t r t ts r3 s r r t r r t t r t P s r t r P s r s r P s r 1 s r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r 2s s r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r t r 3 s3 Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t r r r rs
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Bazele fizice ale mecanicii cuantice ş.l. d. Maius COSTACHE 1 BAZELE FIZICII CUANTICE Mecanica cuantică (Fizica cuantică) studiază legile de mişcae ale micoaticulelo (e -, +,...) şi ale sistemelo
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
5.7 Modulaţia cu diviziune în frecvenţă ortogonală
5.7 Modulaţia cu diviziun în frcvnţă ortogonală Transmisiuna datlor cu dbit mar prin modulaţia multinivl a unui purtător, p un canal cu distorsiuni d amplitudin şi d fază, st afctată d intrfrnţa simbolurilor.
Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa
Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
M p f(p, q) = (p + q) O(1)
l k M = E, I S = {S,..., S t } E S i = p i {,..., t} S S q S Y E q X S X Y = X Y I X S X Y = X Y I S q S q q p+q p q S q p i O q S pq p i O S 2 p q q p+q p q p+q p fp, q AM S O fp, q p + q p p+q p AM
FIZICĂ. Oscilatorul amortizat si oscilatorul fortat. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Oscilarul amriza si scilarul fra ş.l. dr. Marius COSACHE 3.4 Mişcara scilari amrizaă Oscilarii rali frţ d frcar > amliudina scilaţiilr scad în im Oscilar rsr k, PM d masă m şi frţă d frcar F f rrţinală
GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul
CURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
CURS ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Obictiv: însuşira concptului d cont d profit şi pirdr; însuşira concptului d rntabilitat; dtrminara soldurilor intrmdiar d gstiun; stabilira
GA XI. 138 Să se calculeze produsul distanţelor unui punct oarecare al hiperbolei : d) ;
c) 9 6 0 d) 6 0 0 Culegere de robleme e) 9 6 0 f) 0 9 6 9 GA XI. Pentru hierbola ( H ): să se calculee aria triunghiului format de asimtotele hierbolei (H) şi dreata ( d ): 9. a) b) 6 c) d) e) f) GA XI.
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
10 Determinarea coeficientului de convecție termică la un fascicul de țevi
rmothnică Sintză lucrări d laborator 10 Dtrara coficintului d convcți trmică la un d țvi Lucrara d laborator rzintă modul în car s dtră coficintul d convcți trmică la un d țvi. Scoul lucrării st însuşira
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.
Analiza matmatică clasa axi-a, problm rzolvat Complmnt tortic Limit d funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct d acumular a lui D; DfiniŃii al limiti DfiniŃia lim f = l, l R, dacă pntru oric vcinătat V
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
3.5. Forţe hidrostatice
35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Ch : HÀM S LIÊN TC. Ch bám sát (lp 11 ban CB) Biên son: THANH HÂN A/ MC TIÊU:
Ch : HÀM S LIÊN TC Ch bám sát (lp ban CB) Biên son: THANH HÂN - - - - - - - - A/ MC TIÊU: - Cung cp cho hc sinh mt s dng bài tp th ng gp có liên quan n s liên tc cu hàm s và phng pháp gii các dng bài ó
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45
Main Chiiu INEGLITĂŢI TIGONOMETICE DE L INIŢIEE L PEFOMNŢĂ Cuins Consideații eliminae... 7 Soluţii Caitolul Inegalități u unghiui. Inegalitatea lui Jensen... 4 4 Caitolul Funții tigonometie ale jumătății
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Capitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONARE-MEMORARE
II.4. CIRCUITE DE CALCUL ANALOGIC Capitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONAREMEMORARE III.1. CIRCUITE DE MULTIPLEXARE III.1.1. GENERALITĂŢI Un multiplxor analogic (MUX) st un bloc funcţional
Integrale generalizate (improprii)
Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem
Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.
Rânicu Vâlcea, -6 febuaie 9 Pagina din 5 Subiect PaŃial Punctaj Total subiect a T T S S G G,75 G + S S T ( G+ S S T (,75 T T 5,5 S S G G G + S S T (,75 G + S S T (4,75 Cobinând cele atu elații ezultă:
Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1
Sarò signor io sol Canzon, ottava stanza Domenico Micheli Soprano Soprano 2 Alto Alto 2 Α Α Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io sol Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io µ Tenor Α Tenor 2 Α Sa rò
Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
MULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â
rs r r â t át r st tíst P Ó P ã t r r r â ã t r r P Ó P r sã rs r s t à r çã rs r st tíst r q s t r r t çã r r st tíst r t r ú r s r ú r â rs r r â t át r çã rs r st tíst 1 r r 1 ss rt q çã st tr sã
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie