3.5. Forţe hidrostatice

Σχετικά έγγραφα
Acţiunea fluidelor în repaus asupra suprafeţelor solide

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Dinamica sistemelor de puncte materiale

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

STATICA FLUIDELOR. Fluid în echilibru (repaus) = rezultanta forţelor care acţionează asupra masei de fluid este nulă.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Capitolul 2. Elemente de mecanica

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

BAZELE MECANICII APLICATE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

CUPRINS PREFAŢĂ... BIBLIOGRAFIE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs)

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 1 Şiruri de numere reale

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

V. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC

Mişcarea laminară a fluidelor reale. Se prezintă aspecte legate de calculul vitezei şi al debitului de fluid.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

2. Bazele experimentale ale opticii electromagnetice

Curs 4 Serii de numere reale

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

5.1. Noţiuni introductive

RELAŢII DE CALCUL ALE NIVELULUI DE PRESIUNE SONORĂ ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL DE PUTERE SONORĂ, TIPUL SURSEI SONORE ŞI AL CÎMPULUI SONOR

CINEMATICA. Cursul nr.2

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

sin d = 8 2π 2 = 32 π

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Subiecte Clasa a VIII-a

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Verificarea legii lui Coulomb

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

2. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ

Capitolul 1. Materiale dielectrice

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

z a + c 0 + c 1 (z a)

INTRODUCERE CAPITOLUL II CINEMATICA. II. 1. Cinematica punctului material

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) 2012

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

ΔΗΜΟΤΙΚΕΣ ΕΚΛΟΓΕΣ 18/5/2014 ΑΚΥΡΑ

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2010

Algebra si Geometrie Seminar 9

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Conţinutul modulului:

MARCAREA REZISTOARELOR

CAP. I. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Tema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ


Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Subiecte Clasa a VII-a

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

FIZICĂ. Unde elastice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Analiza sistemelor liniare şi continue

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Circuite electrice in regim permanent

MULTIMEA NUMERELOR REALE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

FENOMENE MAGNETICE. MĂRIMI ŞI LEGI SPECIFICE

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Transcript:

35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube închise oţele elementae de esiune: d d n d (1) oţa hidostatică este eultanta foţelo elementae de esiune: n a) entu o suafaţă lană: d n d n d n () d (3) b) entu o suafaţă cubă oaecae: n d1 d dn di (4) i 1 i j k (5) (6) odulul foţelo elementae de esiune este: d ( int )d (7) et int 0 γ (8) d ( 0 et γ)d (9) Dacă vasul este deschis: 0 at et şi modulul foţelo elementae de esiune este: d γ d d (10) unde: este esiunea elativă γ (11) Se foloseşte un sistem de efeinţă secial: este o măime vectoială caacteiată in: - modul - diecţie şi sens - unct de alicaţie (centu de esiune )

35 oţe hidostatice e suafeţe lane înclinate d d P B d O α B d d 0 at α d O Se abate lanul O cu 90 în juul aei O suafaţa în adevăata sa măime ' ) ; ' ) ; d( ) ( ( a) odulul foţei hidostatice d şi d d ia d d γ d Pentu sistemul de foţe aalele: d γ d (1) Da sinα Reultă: unde: Înlocuind se obţine: Deoaece ' sin α ig 1 oţe hidostatice e suafeţe lane înclinate γ sin α ' d (13) ' d ' (14) γ ' sinα (15) odulul foţei hidostatice: γ (16) b) Diecţia şi sensul foţei hidostatice: Diecţia: Sensul: deoaece d d n (inves n ) c) Punctul de alicaţie al foţei hidostatice: ' ) Se află alicând Teoema lui Vaignon: (

aţă de aa O : d γ d (17) Reultă: γ d γ d γ ' sinα d γ ' sinα d ' d (18) ' d I (19) aţă de aa O: Reultă: ' ' d ' γ d (0) γ sinα d ' γ d γ d γ sinα d d d (1) I () I oodonatele centului de esiune: ( I ) (3) Teoema lui Steine: Întucât ' eultă: I & I & ' (4) ' ' ' ' (5) Deoaece ' eultă: ' I ' (6) I (7) oodonatele centului de esiune: ' ' ' (8) Se obsevă: ' > ' şi > se află sub

351 oţe hidostatice e suafeţe lane veticale (α 90 ) d O () O () c d a) odulul: γ b) Diecţia: ( d d) Sensul: n c) Punctul de alicaţie: ( ) unde: O O ' Reultă: (9) ig oţele hidostatice e suafeţe lane veticale 35 oţe hidostatice e suafeţe lane oiontale (α 0 ) d o O () a) odulul: γ um: cst eultă: d γ d γ b) Diecţia: Sensul: (d d n c) Punctul de alicaţie: ) ( ) (30) d c ig 3 oţe hidostatice e suafeţe lane oiontale c O () Teoema lui Vaignon faţă de aa O: d (31) de unde: γ d d (3) γ d d de unde: Teoema lui Vaignon faţă de aa O: d (33) γ d d (34) γ d d oodonatele centului de geutate al suafeţei (lăci lane omogene) sunt: d d şi (35) d d Reultă şi ( ) acţioneaă chia în

353 Paadoul hidostatic: în toate cele 4 caui: γ γ H γ γ γ γ ig 4 Paadoul hidostatic 353 oţe hidostatice e suafeţe cube deschise b) ig 5 ig 6 oţe hidostatice e suafeţe cube deschise omonentele foţei elementae de esiune a) odulul foţei hidostatice d d d şi d d γ d Pentu sistemul de foţe concuente foţa hidostatică este: n d1 d dn di i 1 i j k oţa hidostatică elementaă este: d di d j dk (36)

Pentu că toate foţele elementae d d şi d fomeaă câte un sistem de foţe aalele eultă: d d d (37) Se calculeaă: d d d : d d Reultă: d d d d d d d cos cos cos ( d ) γ d cos ( d ) γ d ( d ) γ d cos ( d ) γ d ( d ) γ d cos ( d ) γ d γ d γ d γ d γ γ γ d d d γ γ γv (38) (39) oul de esiune este definit de elaţia: V d (40) odulul foţei hidostatice ( ) este: comonentele oiontale: i şi j oţa hidostatică ae: o comonentă veticală k b) Diecţia şi sensul foţei hidostatice Se noteaă α ( O ) β ( O ) δ ( O ) Diecţia sensul se obţin cu ajutoul elaţiilo: cos α ; cos β ; cos δ (41) c) Punctul de alicaţie al foţei hidostatice sunt // cu aele O O O şi suafaţa în centele de esiune oodonatele centelo de esiune esectiv ale lui (când ) se detemină cu ajutoul teoemei lui Vaignon