3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Σχετικά έγγραφα
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

CUPRINS 2. Sisteme de forţe... 1 Cuprins..1

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Algebra si Geometrie Seminar 9

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Curs 4 Serii de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Lectia VII Dreapta si planul

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

III. Statica III. Statica. Echilibrul mecanic al corpurilor. 1. Sistem de forțe concurente. Sistemul de forțe

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

3. REPREZENTAREA PLANULUI

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Curs 1 Şiruri de numere reale

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Subiecte Clasa a VIII-a

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Dreapta in plan. = y y 0

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

Cap. I NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE VECTORI

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

riptografie şi Securitate

Integrala nedefinită (primitive)

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide... 1 Cuprins..1

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Criptosisteme cu cheie publică III

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

MARCAREA REZISTOARELOR

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

CUPRINS 6. Centre de greutate... 1 Cuprins..1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2


Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

Subiecte Clasa a VII-a

2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Capitolul 1. Noțiuni Generale. 1.1 Definiții

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Subiecte Clasa a VIII-a

Capitolul 30. Transmisii prin lant

CAPITOLUL 6 GEOMETRIE LINIARĂ ÎN SPAŢIU Sisteme de coordonate în plan şi în spaţiu. I. Coordonate carteziene

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Determinarea momentului de inerţie prin metoda oscilaţiei şi cu ajutorul pendulului de torsiune. Huţanu Radu, Axinte Constantin Irimescu Luminita

a carei ecuatie matriceala este data in raport cu R.

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

z a + c 0 + c 1 (z a)

2. CALCULE TOPOGRAFICE

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Principiul Inductiei Matematice.

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE FRECARE LA ROSTOGOLIRE

OANA CONSTANTINESCU. ( a carei ecuatie matriceala este data in raport cu un reper cartezian R = {O; ē 1,, ē n }.

b = CA, c = AB, atunci concluzia rezultă din regula triunghiului de adunare a vectorilor:

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Transcript:

SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei în raport cu un punct Introducere seminar În acest seminar se va determina momentul rezultant al unui sistem de forţe oarecare în raport cu originea unui sistem de referinţă cartezian. Cum la schimbarea punctului în raport cu care se calculează momentul rezultant se poate alege alt sistem de referinţă cu originea în acel punct, practic se va arăta modul de calcul al momentului rezultant al unui sistem de forţe în raport cu un punct oarecare. Se vor rezolva două aplicaţii, una cu un sistem de forţe paralele cu axele sistemului de referinţă şi una cu un sistem de forţe oarecare. biective seminar După parcurgerea acestui seminar cursantul va şti: - să determine momentul unei forţe în raport cu axele unui sistem de referinţă; - să determine momentul rezultant al sistemului de forţe în raport cu originea unui sistem de referinţă; - să reprezinte momentul rezultant al sistemului de forţe în raport cu originea unui sistem de referinţă. 1

Durata medie de studiu individual Noţiuni necesare 2 ore Acest interval de timp presupune asimilarea noţiunilor prezentate în acest seminar şi realizarea aplicaţiilor. Noţiunile necesare studiului acestui seminar sunt: - componenta unei forţe pe direcţia unei axe (modul 2, pag. 4); - momentul forţei în raport cu un punct (modul 3, pag. 2-4); - momentul forţei în raport cu originea sistemului de referinţă cartezian (modul 3, pag. 5,6); - momentul forţei în raport cu o axă (modul 3, pag. 6-8). 3.1. Aspecte teoretice Se numeşte moment al unei forţe în raport cu un punct produsul vectorial dintre vectorul ce uneşte punctul cu punctul de aplicaţie al forţei şi forţă (figura 3.1). d α A Mărimea este: Fig. 3.1. Momentul forţei cu punctul în raport unde d este distanţa de la punctul la dreapta suport a forţei şi se numeşte braţul forţei. Se observă că momentul forţei în raport cu punctul este zero atunci când braţul forţei d este zero, (Δ) adică atunci când dreapta suport a forţei prin punctul. trece Fig. 3.2. Momentul forţei raport cu axa (Δ) în Momentul forţei în raport cu o axă (Δ) este, prin definiţie (figura 3.2), proiecţia pe axa (Δ) a momentului forţei calculat în raport cu un punct oarecare de pe axa (Δ)., unde este versorul axei (Δ). 2

Fie un sistem de forţe oarecare. Expresia momentului forţei este: în raport cu originea unui sistem de referinţă cartezian xyz unde, şi sunt momentele forţei în raport cu axele x, y, respectiv z. Momentul rezultant al sistemului de forţe oarecare în raport cu punctul este suma vectorială a momentelor forţelor din sistem în raport cu punctul : unde, şi sunt momentele rezultante ale sistemului de forţe în raport cu axele x, y, respectiv z: Mărimea momentului rezultant în raport cu punctul va fi: iar direcţia acestuia va fi dată de cosinuşii directori: Din cele de mai sus rezultă că pentru a determina momentul rezultant al unui sistem de forţe în raport cu originea unui sistem de referinţă cartezian trebuie să se determine momentele forţelor în raport cu axele de coordonate. Momentul unei forţe în raport cu o axă prezintă două caracteristici extrem de importante: - momentul forţei în raport cu o axă este zero dacă dreapta suport a forţei este paralelă cu axa sau intersectează axa respectivă; - mărimea momentului forţei faţă de o axă este egală cu mărimea momentului componentei forţei dintr-un plan normal pe axă, calculat în raport cu punctul în care axa intersectează planul (figura 3.3): 3

(Δ) A (P) Fig. 3.3. Pentru determinarea semnului momentului forţei în raport cu o axă se va observa sensul de rotaţie produs de forţă în jurul axei (figura 3.4). Dacă observatorul priveşte astfel încât axa săi înţepe pieptul iar sensul de rotaţie produs de forţă în jurul axei este trigonometric, atunci momentul forţei în raport cu axa respectivă are semnul,,+. M Δ are semnul,,+ M Δ are semnul,,- (Δ) (Δ) Fig. 3.4. 3.2. Aplicaţii rezolvate Determinaţi şi reprezentaţi momentul rezultant al sistemului de forţe oarecare din figură în raport cu originea sistemului de referinţă cartezian drept xyz. Enunţ general 4

Etape de rezolvare Etapele de rezolvare sunt: - se alege un sistem de referinţă drept, cu originea în punctul considerat, dacă acesta nu este precizat; - se alunecă toate forţele în puncte convenabile (având poziţia uşor de definit) şi se descompun pe direcţiile axelor sistemului de referinţă; - se determină mărimile tuturor acestor componente; - se determină momentele rezultante în raport cu axele sistemului de referinţă; pentru momentul rezultant în raport cu o axa se determină momentele forţelor în raport cu această axă (utilizând regula de semn şi cele două caracteristici enunţate la aspectele teoretice) şi se sumează algebric; - se scrie expresia analitică a momentului rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă; - se determină mărimea momentului rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă; - se determină direcţia momentului rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă (cosinuşii directori ai acestuia); - se reprezintă momentul rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă. APLICAŢIA 1 Enunţ Fie sistemul de forţe din figura 3.5.a. Cunoscând mărimile forţelor, să se determine şi să se reprezinte momentul rezultant al acestui sistem de forţe în raport cu punctul. 5

2a z 3a z + 4a x y x A B y a) b) Fig. 3.5 Rezolvare: În această aplicaţie forţele din sistemul considerat sunt dispuse pe laturile unui paralelipiped (figura 3.5.a). Se vor nota laturile paralelipipedului cu indicii axelor cu care sunt paralele (, şi respectiv - figura 3.5.b). Etape de rezolvare: 1) Alegerea sistemului de referinţă. Sistemul de referinţă este indicat prin enunţ. 2) Alunecarea forţelor în puncte convenabile şi descompunerea acestora pe direcţiile axelor sistemului de referinţă. În această aplicaţie, deoarece forţele sunt paralele cu axele de coordonate, nu este necesară alunecarea lor. Descompunerea acestor forţe este simplă, dat fiind faptul că o forţă paralelă cu o axă nu are componentă decât pe direcţia acelei axe. Rezultă sistemul de forţe din figura 3.5.b. 3) Determinarea mărimilor componentelor forţelor pe axele sistemului de referinţă. Cum forţele sunt paralele cu axele de coordonate, mărimile componentelor nenule pe direcţia axelor sunt egale cu mărimile forţelor. Astfel: 6

- pentru forţa : ; - pentru forţa : ; - pentru forţa : ; - pentru forţa : ; - pentru forţa : ; - pentru forţa : ; 4) Determinarea momentelor rezultante în raport cu axele sistemului de referinţă. Se va explica determinarea momentului rezultant în raport cu axa x: Înainte de a începe efectiv calculul acestuia, se observă că forţele şi sunt paralele cu axa x iar dreptele suport ale forţelor şi intersectează această axă. Rezultă că momentele acestor forţe în raport cu axa x sunt nule. Pentru determinarea momentelor celor două forţe rămase ( şi ) observatorul se va poziţiona astfel încât axa x să îi înţepe pieptul (figura 3.5.b). Forţa se află într-un plan paralel cu planul yz (plan perpendicular pe axa x). Mărimea momentului forţei în raport cu axa x este egală cu mărimea momentului forţei în raport cu punctul A (punctul în care axa x intersectează planul forţei - figura 3.5.b). Mărimea momentului forţei în raport cu punctul A este egală cu produsul dintre mărimea forţei şi mărimea braţului acesteia care este chiar distanţa de la dreapta suport a forţei la axa x, notată cu. bs. Pentru identificarea corectă a acestor distanţe, în acest exemplu, se vor folosi culori diferite pentru cele 4 laturi ale paralelipipedului notate identic. Semnul se determină observând sensul de rotaţie produs de forţa în jurul axei x. Din figura 3.5.b acest sens de rotaţie este trigonometric (antiorar), deci semnul momentului forţei în raport cu axa x este +. Pentru forţa mărimea momentului în raport cu axa x este produsul dintre mărimea forţei şi mărimea distanţei de la dreapta suport a forţei la axa x, notată cu. 7

Sensul de rotaţie al forţei în raport cu axa x este -. în raport cu axa x este orar, deci semnul momentului forţei Se poate determina momentul rezultant în raport cu axa x: Pentru determinarea momentului rezultant în raport cu axa y observatorul se poziţionează astfel încât axa y să îi înţepe pieptul. Forţele pentru care momentul în raport cu axa y este nul sunt:, (paralele cu axa y) şi (dreapta sa suport intersectează axa y). Se poate scrie: Pentru determinarea momentului rezultant în raport cu axa z observatorul se poziţionează astfel încât axa z să îi înţepe pieptul. Forţele pentru care momentul în raport cu axa z este nul sunt: şi (paralele cu axa z). Se poate scrie: 5. Expresia analitică a momentului rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă: 6. Mărimea momentului rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă: 7. Direcţia momentului rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă: 8

8. Reprezentarea momentului rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă: z x α γ β y Fig. 3.6 APLICAŢIA 2 Fie sistemul de forţe din figura 3.7.a. Cunoscând mărimile forţelor Enunţ, să se determine şi să se reprezinte momentul rezultant al acestui sistem de forţe în raport cu punctul. 3a z 4a 5a y x Fig. 3.7 9

z + y x Fig. 3.8 Rezolvare: Etape de rezolvare: 1) Alegerea sistemului de referinţă. Sistemul de referinţă este indicat prin enunţ. 2) Alunecarea forţelor în puncte convenabile şi descompunerea acestora pe direcţiile axelor sistemului de referinţă. În figura 3.8 s-au evidenţiat componentele forţelor pe direcţiile axelor de coordonate. 3) Determinarea mărimilor componentelor forţelor pe axele sistemului de referinţă. Forţa : - mărimea diagonalei paralelipipedului este: - mărimile componentelor forţei pe direcţiile axelor de coordonate sunt: 10

Forţa : - mărimea diagonalei feţei paralelipipedului paralelă cu planul xz este: - mărimile componentelor forţei pe direcţiile axelor de coordonate sunt: Forţa : - mărimile componentelor forţei pe direcţiile axelor de coordonate sunt: 4) Determinarea momentelor rezultante în raport cu axele sistemului de referinţă. bs. Momentele în raport cu axa x sunt nule pentru forţele şi (paralele cu x) respectiv şi (dreptele lor suport intersectează axa x). bs. Dreapta suport a forţei intersectează axa y, deci momentul acestei forţe în raport cu axa y este nul (acest lucru este pus în evidenţă prin expresia ). 11

Momentele în raport cu axa y sunt nule pentru forţele şi (paralele cu y) respectiv (dreapta suport intersectează axa y). bs. Momentele în raport cu axa z sunt nule pentru forţele şi (paralele cu z) respectiv (dreapta suport intersectează axa z). 5. Expresia analitică a momentului rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă: 6. Mărimea momentului rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă: 7. Direcţia momentului rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă: 8. Reprezentarea momentului rezultant în raport cu originea sistemului de referinţă: z x α γ β y Fig. 3.9 12

Cursantul trebuie să prezinte următoarele note de calcul şi rezultate: Prezentarea rezultatelor şi modul de evaluare - figură cu descompunerea sistemului de forţe 1p; - relaţiile de determinare ale mărimilor componentelor forţelor şi mărimile rezultate din calcul 1p; - calculul detaliat al momentelor rezultante în raport cu axele sistemului de referinţă 3p; - scrierea expresiei analitice a momentului rezultant în raport cu punctul 1p; - determinarea mărimii momentului rezultant în raport cu punctul 1p; - determinarea direcţiei momentului rezultant în raport cu punctul (cosinuşii directori) 1p; - reprezentarea momentului rezultant în raport cu punctul 1p. La cele 9 puncte se adaugă 1 punct din oficiu. Cursantul îndeplineşte obiectivele acestui seminar dacă obţine în urma evaluării 5 puncte. Cursantul care obţine rezultate eronate într-o etapă nu mai cumulează puncte din etapele ulterioare. 13