CURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

Σχετικά έγγραφα
Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Eşantionarea semnalelor

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

Curs 4 Serii de numere reale

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Integrala nedefinită (primitive)

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Sistem analogic. Sisteme

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Lucrarea de laborator nr. 2 VERIFICARILE METROLOGICE ALE MIJLOACELOR DE MASURARE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Subiecte Clasa a VII-a

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

5.1. Noţiuni introductive

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.


5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

MARCAREA REZISTOARELOR

Subiecte Clasa a VIII-a

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

IAS 7 Fluxurile de trezorerie


2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I

riptografie şi Securitate

5.7 Modulaţia cu diviziune în frecvenţă ortogonală

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE.

TERMOSTAT ELECTRONIC DIODA SENZOR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

LEGI CLASICE DE PROBABILITATE

Conturile de activitate ale subiectilor economici

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

TEMATICA ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: FINANȚE

În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ

ANUL III ZI&FR. Lect.univ.drd. Carmen Judith GRIGORESCU

04. PRODUCĂTORUL, PRODUCŢIA ŞI SISTEMUL FACTORILOR DE PRODUCŢIE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

6.4.Convecţia. unde T s -temperatura termodinamică a suprafeţei corpului solid, -temperatura termodinamică medie a fluidului, 6.

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

Analiza bivariata a datelor

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Tema 4 ANALIZA RISCURILOR FIRMEI

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR

Curs 1 Şiruri de numere reale

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Disciplină: Finanțele firmei

3. ERORI DE MÃSURARE

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENT SOLUŢII STUDII DE CAZ

METODE DE DIAGNOSTICARE A PLASMEI

CURS 1. BAZELE TEORETICO - METODOLOGICE ALE ANALIZEI ACTIVITĂŢII ECONOMICO - FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERILOR

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Componentele fundamentale ale evaluării

L4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU. Soluţii, indicaţii, schiţe de rezolvare

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium

Transcript:

CURS ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Obictiv: însuşira concptului d cont d profit şi pirdr; însuşira concptului d rntabilitat; dtrminara soldurilor intrmdiar d gstiun; stabilira factorilor car influnţază profitul; comnsurara profitului afrnt cifri d afacri; analiza factorială a profitului p produs. Conţinut:. Contul d profit şi pirdr, suport d analiză pntru prformanţa întrprindrii.2 Concptul d rntabilitat.3 Analiza soldurilor intrmdiar d gstiun.4 Analiza factorială a profitului la nivl d întrprindr.4. Analiza factorială a rzultatului brut al xrciţiului.4.2 Analiza factorială a rzultatului xploatării.4.3 Analiza profitului afrnt cifri d afacri.5 Analiza factorială a profitului p produs. Contul d profit şi pirdr, suport d analiză pntru prformanţa întrprindrii Contul d profit şi pirdr st o componntă obligatori a situaţiilor financiar al întrprindrii, alături d bilanţul contabil, situaţia fluxurilor d numrar (trzorri), situaţia modificării capitalului propriu, notl xplicativ la situaţiil financiar. În contul

d profit şi pirdr st przntat rzultatul activităţii dsfăşurat d o ntitat p parcursul unui xrciţiu financiar, car poat fi profit sau pirdr. După conţinutul informaţional, contul d profit şi pirdr poat îmbrăca 2 form: cont d profit şi pirdr cu przntara vniturilor şi chltuililor după natura lor; cont d profit şi pirdr cu przntara după dstinaţi a chltuililor d xploatar (p funcţii al întrprindrii. După forma d przntar, contul d profit şi pirdr poat fi: sub formă d listă (vrticală), car przintă formara din traptă în traptă a rzultatului xrciţiului; sub formă d cont (tablou bilatral), und chltuilil şi pirdril sunt trcut în parta stângă, iar vnituril şi profitul sunt przntat în parta draptă. Schma listă a contului d profit şi pirdr, cu przntara vniturilor şi chltuililor după natura lor, conform Dirctivi a IV-a a CEE, st următoara:. Cifra d afacri ntă 2. Variaţia stocurilor d produs finit şi a producţii în curs d xcuţi 3. Producţia ralizată d ntitat pntru scopuril sal proprii şi capitalizată 4. Alt vnituri din xploatar 5. a) Chltuili cu matrii prim şi matrial consumabil b) Alt chltuili xtrn 6. Chltuili cu prsonalul: a) Salarii şi indmnizaţii b) Chltuili cu asigurăril social, cu indicara distinctă a clor rfritoar la pnsii 7. a) Ajustări d valoar privind imobilizăril corporal şi imobilizăril ncorporal b) Ajustări d valoar privind activl circulant, în cazul în car acsta dpăşsc suma ajustărilor d valoar car sunt normal în ntitata în cauză 8. Alt chltuili d xploatar 9. Vnituri din intrs d participar, cu indicara distinctă a clor obţinut d la ntităţil afiliat. Vnituri din alt invstiţii şi împrumuturi car fac part din activl imobilizat, cu indicara distinctă a clor obţinut d la ntităţil afiliat. Alt dobânzi d încasat şi vnituri similar, cu indicara distinctă a clor obţinut d la ntităţil afiliat 2. Ajustări d valoar privind imobilizăril financiar şi invstiţiil dţinut ca activ circulant 3. Dobânzi d plătit şi chltuili similar, cu indicara distinctă a clor obţinut d la ntităţil afiliat 4. Profitul sau pirdra din activitata curntă 5. Vnituri xtraordinar 6. Chltuili xtraordinar 7. Profitul sau pirdra din activitat xtraordinară

8. Impozitul p profit 9. Alt impozit nprzntat la lmntl d mai sus 2. Profitul sau pirdra xrciţiului financiar.2 Concptul d rntabilitat Rntabilitata poat fi dfinită ca fiind capacitata uni întrprindri d a obţin profit prin utilizara factorilor d producţi şi a capitalurilor indifrnt d provninţa acstora. Mărima absolută a rntabilităţii st rflctată d profit, iar gradul în car capitalul sau utilizara rsurslor întrprindrii aduc profit, st rflctat în rata rntabilităţii (indicator al mărimii rlativ a rntabilităţii). A. Analiza structurală a profitului urmărşt stabilira contribuţii difritlor tipuri d rzultat la modificara totală, prcum şi punra în vidnţă a schimbărilor intrvnit p lmnt componnt. Analiza structurală a rzultatului brut al xrciţiului, în funcţi d grupara vniturilor şi chltuililor, după natura lor, s fac după următoara schmă: Rzultatul xploatării Marja brută faţă d chltuilil variabil Chltuili fix d xploatar Vnituri din xploatar Chltuili variabil d xploatar Rzultatul brut al xrciţiului Rzultatul financiar Vnituri financiar Chltuili financiar Rzultatul xtraordinar Vnituri xtraordinar Chltuili xtraordinar Fig.. Analiza structurală a rzultatului brut al xrciţiului

Ca d-a doua mtodă d analiză structural a rzultatului brut al xrciţiului st cunoscută ca mtoda clasificării după funcţia chltuililor sau a,,costului vânzărilor. Acastă mtodă ofră unori infomaţii mai rlvant pntru utilizatori dcât clasificara după natură. Rlaţia d calcul pntru stabilira profitului brut st: Pb Vt Ct Vt V + Vf + Vx Ct C + Cf + Cx Vt vnituri total Ct chltuili total V vnituri din xploatar Vf vnituri financiar Vx vnituri xtraordinar C chltuili din xploatar Cf chltuili financiar Cx chltuili xtraordinar Profitul brut s mai poat stabili prin însumara rzultatului xploatării cu rzultatul financiar şi xtraordinar al xrciţiului conform rlaţii: Pb R + Rf + Rx R rzultatul xploatării Rf rzultatul financiar (Vf Cf) Rx rzultatul xtraordinar (Vx Cx) În cadrul analizi s poat utiliza şi profitul nt (Pn) car s stabilşt ca difrnţă într profitul impozabil (Pi) şi impozitul p profit (Ip): Pi Pb + Cn Vn Cn chltuili ndductibil Vn vnituri nimpozabil Pn Pb - Ip B. Analiza factorială a profitului s fac stabilind contribuţia financiară a ficărui factor, la mărima profitului brut sau nt al întrprindrii..3 Analiza soldurilor intrmdiar d gstiun Prin solduril intrmdiar d gstiun s înţlg principalii indicatori conomico-financiari stabiliţi p baza datlor din contul d profit şi pirdr, cu ajutorul cărora s caractrizază modul d folosir a rsurslor matrial, financiar şi uman al firmi. Un sold intrmdiar al gstiunii st difrnţa dintr două valori.

Solduril intrmdiar al gstiunii s przintă într-un tablou, car st d fapt o altă modalitat d przntar a contului d rzultat. Sistmul contabil românsc nu prvd obligativitata întrprindrilor d a întocmi acst solduri intrmdiar, însă l sunt util întrucât conţin indicatori (VA, EBE, producţia xrciţiului) car sunt utilizaţi în analiza prformanţi întrprindrii. Marja comrcială ( M c ) st un indicator utilizat d cătr întrprindril car vând bunuril în stara în car au fost cumpărat, fiind spcific activităţii d comrţ. Excdntul brut al xploatării (EBE sau RBE- rzultatul brut al xploatării) rprzintă fluxul potnţial d disponibilităţi dgajat d ciclul d xploatar şi s dtrmină dducând chltuilil montar din xploatar din vnituril montar afrnt acsti activităţi. Rzultatul xploatării ( R ) s circumscri la nivlul activităţii d bază al întrprindrii şi caractrizază în mărim absolută rntabilitata ciclului d xploatar. El s dtrmină ca difrnţă într vnituril din xploatar ( V ) şi chltuilil afrnt acstora ( C ): R V C C V V pr pr V pr - profitul sau pirdra la lu vnituri din xploatar. Rzultatul curnt al xrciţiului rprzintă difrnţa dintr vnituril curnt (vnituri din xploatar şi vnituri financiar) şi chltuilil curnt (chltuili din xploatar şi chltuili financiar). Rzultatul brut al xrciţiului st format din rzultatul curnt al xrciţiului, la car s adaugă rzultatul xtraordinar al xrciţiului. Rzultatul xrciţiului sau profitul nt s calculază prin dducra impozitului p profit din rzultatul brut al xrciţiului. C V.4 Analiza factorială a profitului la nivl d întrprindr.4. Analiza factorială a rzultatului brut al xrciţiului Rzultatul brut al xrciţiului ( R ) s dtrmină ca difrnţă într vnituril total şi chltuilil total conform rlaţii: Ct Rb Vt Vt prb, V t b

prb g i xprb i prb - rzultatul (profitul) mdiu brut la un lu vnituri total; c i structura vniturilor total p catgorii d activităţi; prb i profitul brut la lu vnituri p catgorii d activităţi..4.2 Analiza factorială a rzultatului xploatării Rzultatul xploatării caractrizază în mărim absolută rntabilitata ciclului d xploatar şi s dtrmină ca difrnţă într vnituril din xploatar (V) şi chltuilil afrnt acstora (Ch), conform rlaţii: R V Ch Modll cu ajutorul cărora s ralizază analiza factorială a rzultatului xploatării, sunt următoarl: a) R V ( Ch/V) V x p r, Und: p r g xpr i i ci iar pr i - v g i rprzintă structura vniturilor din xploatar p tipuri d activităţi; pr i profitul sau pirdra la lu vnituri din xploatar p tipuri d activitat; v i suma vniturilor din xploatar p tipuri d activităţi; c i - suma chltuililor din xploatar p tipuri d activităţi. V R b) R A x x A V Modificara rzultatului xploatării şi rspctiv, cuantificara influnţlor factorilor potrivit modlului,,a, prsupun: i Δ R V pr V pr din car datorită:.) Influnţi modificării vniturilor din xploatar: Δ V ( V V ) pr din car datorită:. ) Influnţi modificării fondului total d timp d muncă: Δ T ( T T ) wh pr din car datorită:..) Influnţi modificării numărului mdiu d salariaţi:

( N S N S ) t wh pr Δ N S..2) Influnţi modificării timpului mdiu d lucru p un salariat: ( t t ) wh Δ t N S pr.2) Influnţi productivităţii mdii orar: ( wh wh ) Δ wh T pr 2.) Influnţa modificării profitului mdiu la lu vnituri din xploatar: Δ pr V ( pr ) pr din car datorită: 2.) Influnţi structurii vniturilor din xploatar p tipuri d activităţi: ( pr ) Δ g i V pr und pr g i pr, i pr - profitul mdiu rcalculat la lu vnituri din xploatar. 2.2) Influnţi profitului la lu vnituri din xploatar p tipuri d activităţi: Δ ( pr pr ) pr i V Valoara activlor d xploatar ( A ) rflctă valoara activlor imobilizat şi activlor circulant afrnt ciclului d xploatar. V Factorul rflctă vnituril mdii din xploatar la lu activ d xploatar şi A rflctă ficinţa activlor d xploatar..4.3 Analiza profitului afrnt cifri d afacri Acastă analiză poat fi fctuată folosind unul din modll următoar: a) Pr p q v c c b) Pr p CA pr, und p - cantitata vândută; p prţul d vânzar; c costul unitar;

pr - profitul mdiu la lu cifră d afacri. c) M Pr T T f CA M f Pr CA Potrivit modlului,,a s fac după următoara mtodologi: Δ P r P P r r din car datorită: ) Influnţi modificării volumului fizic al producţii obţinut ( Δ ): Δ P Δg I P r r 2) Influnţi modificării structurii producţii vândut p produs ( g ): ( p c ) P r I 3) Influnţi modificării costurilor complt unitar (c): I ( p c ) ( p c ) ( c c ) Δc 4) Influnţi modificării prţurilor mdii d vânzar unitar, xclusiv TVA: ( p p ) Δp p p Cuvint şi xprsii chi Rntabilitat Solduri intrmdiar d gstiun EBE şi rzultatul xploatării Rzultant curnt al xrciţiului Profit brut şi profit nt Analiza factorială a profitului Profit afrnt cifri d afacri