15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

Σχετικά έγγραφα
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

x 1 = x x 2 + t, x 2 = 2 x 1 + x 1 + e t, x 1 (0) = 1, x 2 (0) = 1; (c) Să se studieze stabilitatea soluţiei nule pentru sistemul

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Liviu BERETEU FUNDAMENTE DE INGINERIE MECANICA

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

1. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t = 1.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Clasa a IX-a - Set 1. Completat: Saturday, 10 May 2003 Nota: 100/100

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Algebra si Geometrie Seminar 9

Subiecte Clasa a VIII-a

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

1,4 cm. 1.Cum se schimbă deformaţia elastică ε = Δ l o. d) nu se schimbă.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5. Un camion a frânat pe o distanţă d= 75 m într-un timp t = 10 s. Care a fost viteza camionului înainte de frânare?

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Subiecte Clasa a VII-a

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Integrala nedefinită (primitive)

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Dreapta in plan. = y y 0

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

EDITURA FUNDAŢIEI MOISE NICOARĂ

3. REPREZENTAREA PLANULUI

Dinamica. F = F 1 + F F n. si poarta denumirea de principiul suprapunerii fortelor.

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Lucrul si energia mecanica

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

SINTEZA MECANISMELOR CU CAME TRASAREA SPIRALEI LUI ARHIMEDE

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Capitolul 1. Noțiuni Generale. 1.1 Definiții

Lucrarea: MECANISME CU CAME SINTEZĂ: TRASAREA SPIRALEI LUI ARHIMEDE

7. PROBLEME DE SINTEZĂ (punct, dreaptă, plan, metode)

Capitolul 14. Asamblari prin pene


Curs 1 Şiruri de numere reale

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

TRIUNGHIUL. Profesor Alina Penciu, Școala Făgăraș, județul Brașov A. Definitii:

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

III. Statica III. Statica. Echilibrul mecanic al corpurilor. 1. Sistem de forțe concurente. Sistemul de forțe

Olimpiada de Fizică Etapa pe judeţ 20 februarie 2016 Subiecte

Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )

z a + c 0 + c 1 (z a)

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

BARDAJE - Panouri sandwich

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE FRECARE LA ROSTOGOLIRE

Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

I. CINEMATICA INTRODUCERE. mișcarea mecanică Cinematica II. Dinamica III. Statica I. Cinematica (punctului material). Noțiuni introductive.

Testul nr. 1. Testul nr. 2

Brutus Demşoreanu. Mecanica analitică. - Probleme -

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

2. CALCULE TOPOGRAFICE

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3

Transcript:

INEMTI 1. Se consideră mecanismul plan din figură, compus din manivelele 1 şi 2, respectiv biela legate intre ele prin articulaţiile cilindrice şi. Manivela 1 se roteşte cu viteza unghiulară constantă ω=5π rad/s in jurul axei o 1 z 1 şi antrenează biela respectiv manivela 2 care este articulată in 2. Să se determine traiectoriile, vitezele şi acceleraţiile punctelor,,, D ale bielei, dacă: 1 = 2 =r=0.5 m; ==d=0.7 m; D=D=0.35 m; = 1 2 =1.2 m. 2. pană având secţiunea un triunghi dreptunghic coboară pe verticală după legea s=s(t) şi deplasează o a doua pană pe orizontală. Dacă unghiul α e cunoscut, să se determine legile de mişcare, vitezele şi acceleraţiile punctelor pentru pana care se deplasează pe orizontală. 3. Se considera mecanismul cu bare articulate din figura, unde 1=2=r, 2=3D=R, 12=23==D=l (l>r). unoscând viteza unghiulara constanta, ω, a manivelei, sa se determine traiectoriile, vitezele si acceleratiile punctelor,,, D, M (M, M=l/3) si N (N D, DN=l/2). 4. ama din figura, miscându-se cu viteza constanta u, pune în miscare un tachet, care se poate deplasa numai pe directie verticala (P y, x). ama are lungimea l si înltimea h, iar ecuatia profilului camei este: y = h ( 1 cos(2 π x / l))/ 2. Sa se determine: a) legea de miscare, viteza si acceleratia tachetului ca functie de timp; b) pozitiile camei în care viteza tachetului ia valori extreme si valorile corespunzatoare ale vitezei; c) pozitiile camei în care accelaratiatachetului ia valori extreme si valorile corespunzatoare ale acceleratiei. 5. În figura se arată schema unei transmisii cu curea. Diametrul roţii 1 este d 1 =0.5 m, iar al roţii 2, d 2 =1 m. Roata 2 efectuează n 2 =60 rotaţii pe minut. Să se determine vitezele unghiulare ale celor două roţi, viteza punctelor curelei şi numărul de rotaţii pe minut al primei roţi.

6. Un corp rigid se roteste în jurul unei axe ce trece prin originea sistemului de axe xyz. Fie (1,0,1) si (3,4,0) doua puncte ale rigidului. Viteza punctului are marimea v = 4 m/s si face cu axa x unghiul α=π/4. osinusul vitezei punctului cu axa x este -0.8. Sa se determine vectorii vitezei unghiulare instantanee de rotatie si ai vitezelor punctelor si. 7. Rotorul unui motor electric cu diametrul d=400 mm porneşte din repaus şi în 10 secunde, în mişcare uniform accelerată, ajunge la n=600 rot/min, după care se roteşte uniform timp de 200 secunde. Rotorul este apoi frânat şi se opreşte după ce efectuează N 3 =100 rotaţii complete din momentul începerii frânării, mişcarea fiind uniform încetinită. Se cere: a) timpul total în care rotorul este în mişcare b) numărul total de rotaţii efectuat de rotor c) viteza şi acceleraţia unui punct de pe periferia rotorului la fiecare jumătate din intervalul de timp corespunzător fiecărei etape de mişcare a rotorului. 8. prisma dreapta DE cu baza triunghi dreptunghic se roteste în jurul unei axe fixe ( ), cu viteza unghiulara ω = ε 0 t,ε 0 fiind o constanta strict pozitiva. xa ( ) trece prin vârful al prismei si prin mijlocul M al laturii DE. unoscând lungimile =6, =8 si =12, sa se determine expresiile vectoriale si marimile vitezelor si acceleratiilor vârfurilor prismei. 9. Paralelipipedul DEFG din figură, de laturi =a, =b, D=c se roteşte în jurul diagonalei sale F cu viteza unghiulară constantă ω. Să se determine vitezele şi acceleraţiile vârfurilor paralelipipedului.

10. Pe un tambur de rază R, care are ub ax fix orizontal, este înfăşurat un fir de care atârnă un corp. orpul porneşte din repaus fără viteză iniţială şi are o mişcare uniform accelerată cu acceleraţia a 0. Se cere: a) viteza şi acceleraţia unghiulară a tamburului în funcţie de distanţa h cu care a coborât corpul b) viteza şi acceleraţia punctului P al tamburului (P=r) în funcţie de h. 11. În figură este reprezentată schema unei transmisii prin curele. Roţile 2 şi 3 se află pe acelaşi ax şi sunt solidar legate între ele. Diametrele roţilor sunt: d 1 =200 mm, d 2 =500 mm, d 3 =300 mm, d 4 =100 mm. Să se detremine turaţia roţii 4 dacă turaţia roţii 1 este n 1 =500 rot/min.

INEMTI D M 12. Se dă sistemul de corpuri care se mişcă în plan, unde se cunosc dimensiunile = 1 =l; 1 ==D=l 1 ; D==h. Legea mişcării de rotaţie a barei este dată de: θ=θ 0 sin ωt, (θ 0 şi ω sunt constante pozitive). Se cer: a) Viteza şi acceleraţia punctului M al plăcii D (M=MD); b) Viteza şi acceleraţia punctului M, π π pentru momentele: t 0 =0; t 1 = ; t 2 =. 2 ω ω 1 z 1 E z D F G y 13.Paralelipipedul DEFG din figură, de laturi ==0,3m; =0,4m se roteşte în jurul diagonalei E a feţei ED cu turaţia 300 rot n= cu viteza unghiulară. Se cere să se π min determine vitezele şi acceleraţiile punctelor,,, D, F, G. x M 14. Placa dreptunghiulară cu dimensiunile ==0,3m, ==0,4 m se roteşte în planul său, în jurul lui, cu turaţia n=120rot/min. Se cer vitezele şi acceleraţiile punctelor,, şi M şi distribuţia de viteze şi acceleraţii pentru punctele situate pe latura.

y 15. Se dă bara 1, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul barei. Se dau dimensiunile 1 =l; =2l şi se cer viteza şi acceleraţia punctului al barei. 1 x