ehna proder semnalelor modlaţe lnară Performanţele ehpamenelor folose penr proderea semnalelor ML, denme pe sr modlaoare, sn deermnae în mare măsră de operaorl de prods; ma ml, paramer realzaţ de aes blo rebe aţ în onsderaţe în defnrea ernţelor mpse flrl. Când ese posbl, operaoarele de prods sn realzae mlplaoare analoge; în mle saţ prae se foloses solţ are aproxmeazä mlplaorl re nelnare, la are prodsl semnalelor de nrare apare a o omponenă alăr de mle alele. ehna de realzare a operaorl de prods să la baza rmăoare lasfăr a ehpamenelor folose penr proderea semnalelor modlaţe lnară: modlaoare dspozve nelnare; modlaoare omaor hopper; modlaoare mlplaoare analoge onse omponene dsree sa negrae; modlaoare la are modlaa se realzează dre pe rl rezonan. O ală lasfare neresană a aesor ehpamene fooseşe drep rer srra sperală a semnall de la eşrea operaorl de prods. Dn aes pn de vedere se dsng: modlaoare smple; modlaoare ehlbrae;
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML modlaoare dbl-ehlbrae. Modlaoarele smple, la are semnall în pnl preza onţne omponene aâ pe frevenţa semnall modlaor î ş pe frevenţa osaţe prăoare, sn lzable nma penr proderea semnalelor MA. La modlaoarele ehlbrae pseşe na dnre ele doă omponene, de reglă ea pe frevenţa semnall praor. La modlaoarele dbl-ehlbrae n exsă nna dnre ele doă omponene. Aese doă varane po f folose ş la generarea semnalelor MA-PS sa MA-BLU. 6. Modlaoare are foloses mlplaoare realzae dspozve nelnare 6.. Prnpl de fnţonare 6.. shemă blo araersă aesor modlaoare ese daă în fgra 3 4 Fg. 6.. Shema blo a modlaoarelor elemen nelnar Semnalele aplae la ele doă nrăr ale smaorl sn:
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML g U m f ; f U osω ar la eşre se obţne U f + U os 3 m ω Relaţa înre semnall de la nrare, 3, ş semnall de la eşre, 4, penr amplfaorl dspozv nelnar ese 3 4 a + a 3 + a3 + a33 +... Prn alle smple se onsaă ă semnall obţn la eşrea amplfaorl, pe lângă omponena lă, proporţonală prodsl semnalelor aplae la nrarea modlaorl, onţne nmeroase alele m ar f: a g, a U osw, prem ş ombnaţ de dverse ordne ale semnalelor de nrare; nmărl aesor ombnaţ reşe pe măsră e, dn dezvolarea în sere, rebe laţ în onsderaţe rna mlţ ermen; nmărl de ermen la are se lmează dezvolarea 6.3 depnde de ampldnea semnalelor prelrae. Creşerea ordnl dezvolăr în sere mplă. pe lângă mărrea nmărl de omponene nedore, ş ale efee dnre are el rna grav onsă în aparţa de dsorsn ale semnall modlaor. Având în vedere ă la asemenea dspozve, har la valor m ale semnall apla la nrare, ermen de ordn speror exsă rezlă ă proesl de modlaţe ese însoţ de dsorsn. n poeza ă dezvolarea 6.3 poae f lmaă la prm re ermen, ă frevenţa prăoare îndeplneşe ondţa f 3 f mm ; 3
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML ar banda de reere a flrl ree-bandă ese semnall modla poae f srs: B f mm a U [ + mf ] osω, au m a m de omponena lă ese obţnă prn onrbţa ermenl de ordnl. Aese observaţ mpn onlza ă nvelele semnalelor de nrare rebe alese în aşa fel înâ ordnl la are se poae fae rnherea să fe â ma m dar n rna m deâ. Dn ele prezae rezlă ă: modlaorl realza ese n modlaor smpl are perme să se obţnă nma semnale MA; performanţele mpse flrl ree bandă aorda pe frevenţa sn desl de severe, daoră nmărl mare de omponene nedore. E 4
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Varana ehlbraă daă în fgra 6. perme. pe de o pare, să se obţnă semnale MA-PS ş, pe de ală pare, să se lzeze flre ma pţn preenţoase. Se onsaă ă nol modlaor onsă dn doă modlaoare smple, dene. aaae semnall prăor în fază semnall modlaor în anfază. Un all dre, are ese lăsa în sarna orl, evdenţază ă, dpă smaor, ermen are onţn per mpare ale l se adnă, dblândse, ar ermen are onţn per pare se sad, anlând-se. n onsenţă se obţne n operaor la a ăr eşre n ma exsă o sere înreagă de omponene prnre are ş U osw g la perea. Fnţe de pl dspozvl nelnar folos penr realzarea amplfaorl se dsng: modlaoare EC; modlaoare ranzsor bpolar. 5
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML 6.. Exempll : Modlaoare EC Shema n modlaor la are dspozvl nelnar ese n EC-J anal n ese daă în fgra 6.3. Eaţa are desre fnţonarea EC-l, în regm de saraţe ese: D DSS - U GS nde U < repreznă ensnea de ăere a EC-l. Relaa 6.6 ese valablă daă U GS Urmărnd shema rezlă GS -U p + U osω + U m f nde U P ese ensnea de polarzare penr shema daă U P,R S DS. 6
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Penr a obţne gama dnamă rnaxmă penr semnalele de nrare se alege n aes az ondţa 6.7 poae f srsă U U + U m U U p nrodând noaţa se obne dezvolarea nde U f + U osω m a + a + a D a a DSS a U U DSS U + U DSS p U + U p,, Aşadar, în ondţle prezae, shema analzaă realzează n modlaor dspozv nelnar de ordnl do. Crenl de drenă poae f srs D a au + au + os ω + a U m g + a U [ + mf ] Gradl de modlaţe al omponene pe frevenţa f ese au m U m U m m a U + U U ş nde la n an ând U m nde la U r /. Având în vedere ondţa 6. aes dezdera onde la rederea nvell semnall modla. ensnea la eşre, U e, se obţne allând räspnsl rl de sarnă la renl D. p osω + 7
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Crl de sarnă ese n r rezonan dervaţe are are frevenţă de f r f o ; prespnând ă faorl de alae în sarnă ese sfen de mare se poae onsdera negljabl efel armon a doa ş al omponenelor de joasă frevenţă. Rezlă: e au + mf osω z nde z repreznă mpedanţa ndală a rl rezonan răspnsl rl la n mpls Dra de ren. ensnea de eşre poae f allaă ş meoda rl ehvalen de joasă frevenţă ând se obţne e [ au + mf zjf ]osω nde z JF ese mpedanţa ndală a rl ehvalen de joasă frevenţă. Expresle elor doă mpedanţe ndale sn: R D z ω - ω + j π B ; z JF RD ω + j π B nde R d repreznă mpedanţa la rezonanţă ar B - banda de reere la 3 db. Daă ese îndeplnă ondţa B f mm se poae folos expresa aproxmavă [ + mf ] os au RD ω e n are gradl de modlaţe al omponenelor modlaoare frevenţa f mm ese modfa el ml 3 db. 6..3 Exempll : Modlaoare ranzsor bpolar Penr shema modlaorl daă în fgra 6.4, în are e do ondensaor de plaj rebe să abă valor sfen de mar penr a prezena srr la ambele semnale de nrare, se obţne U + U osω + U f BE p m 8
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML nde ensnea de polarzare a baze ese U p U D -U e vez fgra 6.4. Crenl de oleor poae f srs ES e BE V ES e U p V e yosω e xf nde a fos nrodse noaţle: V k/q 6 mv; x U m /V ; y U /V. Se onsaă ă poae f separaă prelrarea elor doă semnale de nrare. Penr semnall prăor, onform analze dn Anexa rezlă: e yosω y + k n y os nω y nde n y repreznă fnţle Bessel modfae de speţa ş argmen y. Noând U p U e y ES expresa 6. devne y xf n e + osnω ] y n 9
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Crl selev exrage semnalele are a omponene sperale în jrl frevenţe f.. n onsenţă dsorsnle nrodse prn prelrarea semnall de joasă frevenţă se ranspn ş în sperl semnall modla. De, penr a fae a aese dsorsn să fe aepable rebe a fnţa e xf să poaă f aproxmaă prn argmenl e. Conform analze dn Anexa, daă x <, dsorsnle nrodse sn ma m de,5%. Daă se îndeplneşe aeasă ondţe se poae sre [+ xf ][+ n n y osnω y ] Expresa 6.5 pne în evdenţă fapl ă semnall genera ese n semnal MA gradl de modaţe m x _,. Gradl de modlaţe fnd aşa de m, modlaorl ranzsor bpolar n a av prea mle aplaţ în varana neehlbraă. n aeeaş ondţ a penr modlaorl EC ensnea de eşre ese daă prn expresa e { [+ mf ] Z JF }osω 6. Modlaoare omaor 6.. Prnpl de fnţonare Modlaoarele omaor sa hopper preznă doă varane: modlaoare omaor smpl; nodlaoare omaor dbl.
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Aşa m se va observa în onnare modlaoarele omaor smpl sn ehlbrae ar folosrea omaorl dbl repreznă o ale de a realza modlaoare dbl-ehlbrae. O shemă blo araersă penr modlaoarele omaor smpl ese daă în fgra 6.5. Comaorl K se înhde an ând semnall U osw ese negav ş se deshde ând ese pozv. n poeza ă mpedanţa de nrare a flrl ese Z >Rg, semnall la nrarea aesa ese g,, K K deshs nhs nrodând fnţa de omaţe f are varază onform reprezenăr dn fgra 6.6-a ş penr are se obţne dezvolarea în sere Forer
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML f + osω - os3ω π 3π k + - osk + ω k + π k +... Rezlă f g g + g osω + π k + g osk + ω +... k + π k Expresa 6.9 orespnde, evden, n modlaor ehlbra. Flrl reehandă g osw /π ş să aeneze â ma ml omponenele nedore. Daă se prespne ă flrl ese deal se mpne a frevenţa enrală să fe egală f ar banda de reere să fe B f mm. Penr n flr real se va mpne n gabar, aşa m ese el da în fgra 6.7.
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Fg. 6.7 Gabarl mps penr flrl ree-bandă. Shema blo penr modlaorl omaor dbl ese daă în fgra 6.8. Semnall la nrarea flrl poae f deermna proedând a ma ss, dar folosnd în lol fnţe de omaţe npolare f,, fnţa de omaţe bpolară noaă f reprezenaă în fgra 6.6-b: Fg. 6.8 Shema blo a modlaoarelor omaor dbl. Dezvolarea în sere Forer a fnţe 6.3 fnd 3
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML ' 4 k f f - - osk +ω k +π k rezlă expresa semnall la nrarea flrl ree bandă, 4 4 k g os ω + - g osk + ω π k +π k în are omponena lă ese daă de prml ermen. Se onsaă ă separarea aese omponene ese ma şor de realza daă fnd lpsa ermenl de joasă frevenţă: de asemenea se remară dblarea ampldn semnall genera în omparaţe varana omaor smpl. 6.. Modlaor omaor smpl realza pne de dode An ând omaorl K ese realza re elerone, el prezna rezsenţe fne, r pe pozţa înhs ş r. pe pozţa desçhs. Se analzează modlaorl a ăr shemă ehvalenă ese daă în fgra 6.9. Comaorl ese realza pne de dode ar semnall ese ransfera la nrarea flrl ree jos realza rl rezonan R L C prn nermedl n generaor de ren omanda. mpnând ondţa r > R va reb la în onsderare rezsenţa r prezenaă de omaor pe pozţa de înhs. Se obţne g f +[- f ] r r g + R 4
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML nde al dolea ermen ade oreţa neesară în expresa ensn. Sb ală formä expresa 6.33 se sre r R g f + R + r r g + R Fg. 6.9 Shema de prnpl a n modlaor omaor smpl realza pne de dode. Se onsaă ă ermenl l dn semnall 6.34 dferă de el dn relaţa 6.9 prn faorl de oreţe R/r +R ş reşerea omponene de joasă frevenţă. Aese shmbăr n afeează ernţele mpse flrl ree bandă. Semnall de eşre va reb însă să fe orea faorl amn asfel înâ, în poeza ă flrl ese deal sa onform gabarl, el devne R e H g m g osω + ρ π r + R nde H ş ϕ sn onsanele flrl ar g m - pana generaorl de ren omanda. Shema n r are realzează n asfel de modlaor ese daa în fgra 6.9, pnea dode ese realzaă în ehnologa relor negrae. ensnea de omandă a pnţ ese 5
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML U ' f în are fnţa de omaţe f ese defnă prn relaţa 6.3 ar U ampldnea are rebe prezaă penr a pnea să lreze în regm de omare. Când dodele sn deshse, renţ po f exprmaţ prn expresle D4 D D3 + D poae sre Noând DK ensnea pe doda D k în ondţe, k {,,3,4}, se Dk S e Dk V, V Dk ln Dk s Corespnzăor omaorl K înhs, ensnea ese D - D + / Vln - / Daă <,3 se poae sre r, r V în are r ese rezsenţa dnamă a pnţ. Având în vedere ă g, U V R + r R 6
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML dn ondţa 6.4 se obţne 5,8g R U > + V, R + r Pe de ală pare, a pnea să se bloheze omaorl deshs ese neesară îndeplnrea ondţe evdene U > + V g max Daă semnall de omandă ese snsodal ese neesar a ampldnea să fe de âeva or ma mare deâ ea deermnaă dn relaţa 6.44. 6..3 Modlaoare omaor dbl Dnre nmeroasele varane de realzare a omaorl dbl a fos aleasă shema daă în fgra 6., are perme realzarea modlaorl în nel. Fnţonarea rl ese şor de rmăr; asfel, an ând semnall de omandă, are poae f snsodal sfen de mare sa drepnghlar, ese pozv, ond dodele D ş D ş semnall modlaor dn sendarl ransformaorl r e se ransfera pe prmarl ransformaorl r daă semnall de omandă ese negav, ond dodele D 3 ş D 4 ş semnall modlaor ese ransfera polarae nversaă. Prnpala arenţă a soţe analzae onsă în neesaea folosr n ransformaor r de joasă frevenţă, mez de fer, are ese volmnos ş ossor. Penr a eva aes ransformaor se poae folos shema daă în 7
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML fgra 6. în are a fos shmbae înre ele generaorl de omandă ş generaorl de semnal modlaor. Fg. 6. Modlaorl n nel. n aes mod ambele ransformaoare sn de înală frevenţă prză medană, ş po f realzae mez de feră ar, la frevenţe mar, pe orr de ferä. Penr a preza fnţonarea sheme se observă ă, daă semnall de omandă ese pozv ş sfen de mare la bornele - se deshd dodele D ş D 4. De semnall de joasă frevenţă ese ransfera înre borna 3 ş masă. Daă semnall de omandă ese negav, ond dodele D 3 ş D ş semnall modlaor apare înre borna 4 ş masă Aşadar s-a realza omaorl dbl dar efenţa modlaorl s-a înjmăăţ. 8
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Exsă asemenea modlaoare ompae, ransformaoare pe orr de feră are fnţonează rezlae bne pînă la frevenţe ma mar de Hz. 6.3 Modlaoare dspozve analoge de mlplare 6.3. Aspee generale oae varanele de modlaoare dn aeasă lasă a la bază srra dferenţală ranzsor bpolar a ăre fnţonare ese analzaă în Anexa. Aşa m rezlă dn aeasă analză, la semnal m renţ de oleor po f exprmaţ prn ± h V, ± V nde k V 6mV q 9
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML ese ensnea de nrare ar renl da de generaorl de ren dn emor. n onsenţă daă generaorl de ren ese, omanda de semnall modlaor, renl varază proporţonal g, ar renţ de oleor onţn o omponenă are repreznă prodsl înre semnall de nrare,, ş semnall. De remara ă exsă ş omponene proporţonale ele doă semnale, ar daă semnall de nrare reşe, apar ş ombnaţ de ordn speror ale aesora. Aşadar, srra menţonaă, fără modfăr prea mar, poae f lzaă a modlaor smpl. Dpă m se va arăa în paragrafl 6.3.3, se poae realza o varană ehlbraă, dar fără performanţe deosebe, prn exragerea semnall înre e do oleor. Varane performane ş larg domen de apaţe a fos realzae pe srr negrae are a la bază fe ella Glber paragrafl 6.3.5 fe o ombnaţe adevaă a ma mlor pereh dferenţale paragrafl 6.3.4. 6.3. Mlplaor analog o nrare nelnară Shema de prnp a n asfel de mlplaor ese daă în fgra 6. ş ea provne dn amplfaorl prezena în Anexa prn modfarea orespnzăoare a generaorll de ren. Semnall modlaor g onrolează renl genera ajorl oglnz de ren realzaă ranzsor 3 ş 4. Se observă ă
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML E E V g R g R nde s-a folos noaţa E V R E penr valoarea omponene onne debaă de generaor în absenţa modlaţe ar V repreznă ensnea de deshdere a jonţn bază-emor, ensne are penr ranzsoarele sl ese a,65 V. Semnall prăor ese apla la nrarea pereh dferenţale. U osω Fg. 6. Modlaor realza mlplaor analog având o nrare nelnară.
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML n onsenţă U h osω V ar daă U < 3 mv, se poae aproxma + R U g V osω ş se obţne n operaor de prods are, aşa m rezlă ş dn reprezenarea sperală daă în fgra 6.3, are nma par omponene, dnre are ea lă ese: g U p osω 4V R are n poae f separaă de omponena snsodală U o osω 4V de renl de oleor orespnde n semnal MA prăoare: U g osω 4V R Daă rebe generae semnale MA-PS se poae folos varana ehlbraă daă în paragrafl rmăor. Semnall de eşre, e, repreznă o fraţne p dn ensnea la bornele rl rezonan dervaţe
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML U g e p z p zjf osω 4V R nde z ş z JF repreznă mpedanţa ndală a rl selev, respev mpedanţa ndală a rl ehvalen de joasă frevenţă, aşa m a fos defne prn relaţle 6.8. De preza ă în expresle menţonae rezsenţa Rd nlde: perderle rl, rezsenţa nrodsă de ranzsor ş omponenă rezsvă a mpedanţe de sarnă. Fg. 6.3. Densaea sperală a renl Daă banda de reere a rl îndeplneşe ondţa: B f Q f mmax Se poae aproxma: p R U g e + osω 4V R Banda rl poae f mără nma daă ese îndeplnă ondţa, prevăză ma ss, adä U < l3mv; în az onrar apar armon ale oslaţe 3
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML prăoare ar rl rebe să abă propreăţ seleve bne prezae, penr a la eşre să rămână nma sperl dn jrl fndamenale. 6.3.4 Modlaor operaor de prods negra o nrare nelnară C m varaţ, shema prezenaă în onnare ese folosă în foare mle dnre rele negrae înâlne în ssemele de omnaţe DA 46, AA 66, BM 389 e.; în ele ma mle azr ea îndepneşe al ro deâ el de modlaor: mxer, deeor de prods e. Va f analzaă varana are ese înâlnă a operaor de prods de sne săăor a se vedea rele negrae MC 496, ROB 496 e.. Shema de prnp a mlplaorl ese daă în fgra 6.7; noarea ermnalelor ese onvenţonală. Prn analza are rmează, se vor preza ondţle în are renţ de eşre ş vez shema onţn nma omponena onnă ş omponena prods; se va pne în evdenţă roll rezsenţe R în onroll âşgl. n fnal se va da o varană de lzare a operaorl a modlaor dbl ehlbra. Fg. 6.7 Shema mlplaorll 4 analog negral o nrare nelnarä.
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Observând shema se onsaă ă ea onsă dn doă pereh dferenţale, ş 3, 4 penr are generaoarele de ren sn realzae o a rea perehe dferenţală 5, 6. Penr a perme exnderea game dname a semnalll apla la nrarea aese pereh ş noa onexnea înre emor ese realzaă în exeror, prnr-o rezsenţă R x. Daă R x se regăseşe o perehe dferenţaă onvenţonaă; daă R x reşe se va onsaa o redere a âşgl dar, onomen, reşerea game dname penr semnall. n aes az rl forma ranzsor 5 ş 6 ese nos sb denmrea de r de axare dferenţală a renţor. Penr smplae se vor analza ele doă azr lmă: a R x ; ş b R x /g,m 5,6 g m reprezenând pana ranzorl nda prn nde. a R x : Perehea dferenţală 5, 6 ese onrolaă de n generaor de ren onsan de valoare, nde 5
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML 6 Rezlă Penr perehle dferenţale, ş 3, 4 se obţne: Crenţ de eşre sn De, daă semnalele de nrare n depăşes V / l3mv rezlă b R>> /g M5,6 : n aes az ea ma mare pare a ensn ade pe rezsenţa R, prn are va rla renl R R V E E + ± V h 5,6 ± + ± V h V h V h 5,6, ± V h V h 3,4 3 4 ; + + mv V penr V V 3,, < ±
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML 7 Valoarea maxmă a ensn se deermnă dn ondţa a ranzsor să n nre în regm de bloare. Crenţ de oleor penr ranzsoarele 5 ş 6 se po aproxma : C aese rezlae expresle 6.66 devn: de, ondţa de a n depăş V 7 ese neesar să fe îndeplnă nma de ăre semnall, az în are rezlă: Ţnând on de neesaea a dsorsrlle nrodse aspra semnall modlaor să fe a ma m se reomandă a aesa să fe apla a. x x R + + 5 5 R x x e 6 6 R x x e, h R penr V R x x < ±,, x x V R penr V R < < ±
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML C aese observaţ se poae rmăr fnţonarea sheme daă în fgra 6.8, are orespnde n modlaor dbl ehlbra realza mlplaorl negra analza noaţa ermnalelor ese ea folosă în lrare, orespondenţa ea reală rrnând să o faă orl. Fg.6.8 Modlaor realza mlplaorl analog negra Daă semnall ese ma mare. rezsenţele dn oleor rebe înloe n r rezonan a în fgra 6.9, aesa având sarna de a elmna omponenele de ordn speror. 8
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML 6.5 Proderea semnalelor MA-BLU În aes paragraf vor f analzae ele doă meode prnpale are perm proderea semnalelor BLU: a meoda flrăr; b meoda defazăr. De asemenea vor f prezenae doă proedee onepe penr a dmna dflăţle înâmpnae la realzarea flrelor: a meoda onverslor sesve; b meoda Weaver. 6.5. Meoda de prodere a semnalelor MA-BLU prn flrare Aeasă meodă foloseşe shema sandard de realzare a semnalelor ML, ale vne n modlaor dbl ehlbra rma de n flr penr elmnarea ne benz laerale. Penr o fnţonare oreă flrl rebe să aeneze banda nedoră el pţn 4 db. Penr prezarea delor se a în onsderare n semnal modlaor având sperl de frevenţe prns înre frevenţa modlaoare mnmă f mn 3 Hz ş frevenţa modlaoare maxmă f mm 3 Hz. Densaea sperală, Gω, penr n asfel de semnal modlaor ese reprezenaă în fgra 6.7 ar penr semnall modla MA-PS, în fgra 6.8. Semnall MA-BLU poae f separa folosnd: a n flr ree-jos ree-ss; b n flr ree-bandă. 9
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Fg.6.7 Densaea sperală Gω a semnall modlaor g În onnare va f analzaă realzablaea elor doă alernave, prezând omplexaea flrl neesar. a Flr ree-jos ss. Consderând ă se reţne banda laerală nferoară flrl ree-jos rebe să poaă f înadra, penr araersa de aenare, în gabarl reprezena în fgra 6.9. Rezlă ă la o varaţe a frevenţe f mm ese neesar a aenarea să reasă a 4 db. Pana araers de aenare rebe să fe p db / oava, x x + log f mm x f Penr n faor de ransfer de ordnl n, fără zeror la dsanţa fnă, pana ese de 6n db/oava. Deoaree, în mod zal, f f mm rezlă ă flrl de realza ese de ordn foare mare. De exempl penr f 3 khz ş f mm 3 Hz. se obţne n8, valoare are ese naepablă. 3
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Fg. 6.8 Densaea sperală a semnall MA-PS orespnzăoare densaţ sperale a semnall modlaor dn fgra 6.7. Fg. 6.9 Gabarl flrl ree jos neesar exrager semnall BLU dn semnall MA-PS. b Flr ree-bandă. Gabarl araers de aenare a flrl reprezena în fgra 6.3. Deoaree dmensonarea flrl ree-bandă porneşe de la ehvalenl să de joasă frevenţă H JF w n fgra 6.3 ese reprezena ş gabarl aesa. Se deermnă pana araers de aenare 3
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML p db / oava, y y + 3 log y f f mm mm Penr azl analza: f mm 3 Hz, f mm 3 Hz, rezlă pana de 75 db/oavă adă n 3. rebe av în vedere ă reerea de la flrl ehvalen ree-jos la flrl ree-bandă onde la dblarea nmărl de pol dar n, neapăra, ş la dblarea nmărl de re are realzează aeş pol. Fg. 6.3 Gabarl flrll ree-bandă neesar exrager semnall BLU dn semnall MA-PS. Fg. 6.3 Gabarl flrl ehvalen ree-jos orespnzăor flrl ree-bandă dn fgra 6.3. 3
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Comparând ele doă solţ analzae rezlă ă lzarea flrelor ree bandă ese ne avanajoasă. n aeasă fază se mpn îeva onsderene prvre la legăra dnre valoarea frevenţe f o ş posbăţle de realzare a flrl reebandă. Asfel, realzarea pollor aes flr neesă re rezonane, penr are faorl de alae ese de ordnl f /B, nde prn B s-a noa banda de reere a flrl ree bandă. Deoaree B f mm -f mm rezlă Q f f mm f mm Daă spre exempl f,7 MHz se obţne Q~. n onsenţă realzarea nor asemenea flre mplă folosrea nor sol speale, m ar f folosrea rezonanţelor meane flre arţ, flre meano-elere, pezoerame e.. 6.5. Meoda onverslor sesve Dn paragrafl preeden a rezla ă flrele LC sn realzable nma daă frevenţa prăoare are o valoare oborâă. oş semnalele BLU sn folose, de reglă, la frevenţe mar în gama de nde sre 3MHz...3MHz, ş n odeana a fos dsponble ale alernave de realzare a flrelor. Penr a genera semnale BLU în ondţle dae a fos magnaă meoda onverslor sesve, a ăre shemă blo ese daă în fgra 6.3. Fg. 6.3 Shema blo de realzare a meode onverslor sesve penr proderea semnalelor BLU. 33
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Se prespne ă s-a ales valoarea frevenţe f de ordnl 4...6kHz asfel înâ flrl ree-bandă FB să poaă f n flr BLU realzabl în ondţ avanajoase. La eşrea aesa, semnall BLU-S are aspel da în fgra 6.33-a ş poae f exprma: g osω gˆ snω s Se onsaă ă semnall modla asfel realza poae f asemăna C semnall modlaor, g, observaţa ă are frevenţa mnmă ml ma mare, f +f m. n onsenţă, daă se foloseşe aes semnal penr a prode n semnal BLU-S frevenţa prăoare f, rezlă ondţ onvenable penr realzarea flrl har daă valoarea no frevenţe ese ml ma mare. nr-adevăr, rmărnd reprezenarea densăţ sperale a semnall obţn la eşrea operaorl de prods, P, reprezenare daă în fgra 6.33-b, rezlă ă aenarea rebe să reasă la pese 4 db pe nervall fm+ f. De flrl ree bandă FB, poae f realza în mod onvenabl omponene dsree LC. Semnall BLU realza are frevenţa prăoare f +f. Expresa aes semnal, în poeza ă se reţne o banda aerală speroară, ese: s g os ω + ω g sn ω + ω 4 4 Fg. 6.33 Densaea speralä a semnall obţn: a dpă prma onverse; b dpă a doa onverse. 34
ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Daă valoarea frevenţe prăoare n ese ea doră proedel poae f rela. Meoda onverslor sesve ese lă ş în azl folosr alor pr de flre. Aesea a frevenţele fxe ş n prea mar. n onsenţă, semnall rebe ransfera în gama mpsă ş, n rareor, rebe să abă frevenţa prăoare varablă. Folosnd proedel desrs aese dezderae po f safăe. 35