TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Σχετικά έγγραφα
Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

TEMA 1: FUNCȚII LINIARE. Obiective:

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

ECUATII NELINIARE PE R

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Analiza bivariata a datelor

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Curs 4 Serii de numere reale

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Tema: şiruri de funcţii

TEMA 10 TESTE DE CONCORDANŢĂ

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

sistemelor de algebrice liniarel

2. Metode de calcul pentru optimizarea fără restricţii

Curs 12. Intervale de încredere Intervale de încredere pentru medie în cazul σ cunoscut

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

4. Integrale improprii cu parametru real

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0


CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Integrala nedefinită (primitive)

CAPITOLUL I PROGRAMARE LINIARA. 1. Forma generală a unei probleme de programare liniară

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Curs 1 Şiruri de numere reale

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

IV. Rezolvarea sistemelor liniare

PRELEGEREA VI STATISTICĂ MATEMATICĂ

Subiecte Clasa a VII-a

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Subiecte Clasa a VIII-a

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

CULEGERE DE PROBLEME

5. PROBABILITĂŢI Evenimente

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Transcript:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi a ucţiilor de producţie Cobb-Douglas Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale derivatelor parţiale Aalia problemelor de mimi şi maim petru ucţii de două variabile Coțiut: 9.1 Proprietăţile ucţiilor de mai multe variabile 78 9. Fucţii de utilitate 78 9.3 Fucţii de producţie Cobb-Douglas 79 9.4 Derivate parţiale 79 9.5 Miim şi maim petru ucţii de două variabile 80 9.6 Cocepte cheie 81

78 MODULUL 5: MODELE MULTIDIMENSIONALE 9.1 Proprietățile ucțiilor de mai multe variabile o ucţie cu domeiul de deiiţie : R R R care asociaă iecărei perechi de valori reale ( ) o valoare reală. Spuem că este o ucţie de două variabile. Variabilele şi se umesc variabile idepedete iar se umeşte variabilă depedetă. Graicul ucţiei ( ) va i repreetat î spaţiul aelor de coordoate. Cosiderâd plaurile aelor de coordoate şi perpediculare două câte două u puct di acest spaţiu va i deiit de trei coordoate P( 0 0 0 ) aşa ca î Figura 9.1. Graicul uei ucţii de două variabile se prepreită î spaţiul tridimesioal (3D) pritr-o supraaţă. Fie ( ) 0 P( 0 0 0 ) 0 0 Fiid dată ucţia ( ) Figura 9.1: Repreetarea uui puct î spaţiul 3D valoarea ucţiei petru valorile ( 0 0 ) este: ( ). 0 0 0 Î geeral o ucţie cu variabile idepedete... ) ( 1 1 este o ucţie de orma:... deiită pe spaţiul -dimesioal R R R... R şi cu valori R. Cu toate că u mai putem repreeta graic ucţiile cu trei sau mai multe variabile aplicaţiile ecoomice ale acestora sut oarte umeroase. 9. Fucții de utilitate Cosiderăm ucţia: U ( ) care repreită utilitatea sau satisacţia petru u aumit cosumator ca urmare a utiliării (cosumului) a două buuri X şi Y ude şi repreită catităţile utilioate (cosumate) di cele două produse X şi Y.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 79 Presupuâd ucţia de utilitate U cotiuă o aumită valoare de utilitate poate i obţiută ditr-o iiitate de combiaţii ale lui şi. Graicul tuturor puctelor ( ) care dau aceeaşi valoare de utilitate se umeşte curbă de idiereţă. 9.3 Fucții de producție Cobb Douglas O ucţie de producţie de tip Cobb-Douglas petru o aumită irmă este o ucţie de două variabile de orma: ude: Q este catitatea de producţie (î uităţi de produs) A este o costată ce depide de iecare irmă K este capitalul ivestit al irmei (î u.m.) L este catitatea de mucă (î ore) α este o costată 0 < α < 1. α 1 α Q A K L (9.1) 9.4 Derivate parțiale Dacă ( ) este o ucţie de două variabile atuci derivatele parţiale ale ucţiei sut respectiv: - derivata parţială a lui î raport cu - derivata parţială a lui î raport cu. Petru derivatele parţiale se mai olosesc şi următoarele otaţii echivalete: ( ) ( ) - petru derivata parţială a lui î raport cu ( ) ( ) - petru derivata parţială a lui î raport cu. Derivata parţială î raport cu o variabilă se obţie cosiderâd cealaltă variabilă ca iid costată şi aplicâd apoi regulile de derivare. Valoarea derivatelor parţiale î puctul ( 0 0 ) sut respectiv: ( 0 0) ) ( 0 0 ( 0 0). ) ( 0 0

80 MODULUL 5: MODELE MULTIDIMENSIONALE Petru o ucţie de două variabile ( ) derivatele parţiale de ordiul ale ucţiei sut respectiv:. Î geeral petru determiarea derivatei parţiale de ordiul avem: 1 1 9.5 Miim şi maim petru ucții de două variabile Petru ucţiile de două variabile vom aalia î cotiuare problema determiării puctelor critice respectiv ale puctelor de miim şi de maim dacă acestea eistă. Vom determia puctele critice ără a deii restricţii suplimetare petru ucţiile aaliate. Fie ( ) o ucţie de două variabile petru care derivatele de ordiul îtâi se auleaă î puctul ( 0 0 ) adică: 0 şi presupuem că derivatele parţiale de ordiul ale lui sut cotiue. Petru determiarea puctelor critice ale ucţiei ( ) se aplică următorul algoritm: [P1]: Determiăm epresia: D. (9.) [P]: Dacă 0 D şi 0 0 î ( 0 0 ) atuci avem u miim î ( 0 0 ). [P3]: Dacă 0 D şi 0 0 < < î ( 0 0 ) atuci avem u maim î ( 0 0 ). [P4]: Dacă 0 < D î ( 0 0 ) atuci u avem ici miim şi ici maim î ( 0 0 ). Puctul ( 0 0 ) se umeşte puct şa. [P5]: Dacă 0 D î ( 0 0 ) atuci ucţia trebuie aaliată îtr-o veciătate a puctului ( 0 0 ).

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 81 9.6 Cocepte cheie Fucţie de două variabile Fucţie de variabile Fucţie de utilitate Curbă de idiereţă Fucţie de producţie de tip Cobb-Douglas Derivate parţiale Derivate parţiale de ordiul Derivate parţiale de ordiul Puct de miim / maim Puct şa

8 MODULUL 5: MODELE MULTIDIMENSIONALE