Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!)

Σχετικά έγγραφα
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale

LUCRARE DE DIPLOMĂ CENTRE REMARCABILE ÎN TRIUNGHI

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

TRIUNGHIUL. Profesor Alina Penciu, Școala Făgăraș, județul Brașov A. Definitii:

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Dreapta in plan. = y y 0

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Subiecte Clasa a VIII-a

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

Curs 2 Şiruri de numere reale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

29 Iunie Aplicaţii ale numerelor complexe în Geometrie. Absolvent: Haliţă Diana-Florina. Coordonator ştiinţific: Prof. Dr.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

3. REPREZENTAREA PLANULUI

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2018 Clasa a V-a. 1. Scriem numerele naturale nenule consecutive sub forma:

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

riptografie şi Securitate


Criterii de comutativitate a grupurilor

Conice şi cercuri tangente

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Integrala nedefinită (primitive)

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Concursul Interjudeţean de Matematică Academician Radu Miron Vaslui, noiembrie Subiecte clasa a VII-a

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

BISECTOAREI GLISANTE

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

Subiecte Clasa a VII-a

z a + c 0 + c 1 (z a)

Testul nr. 1. Testul nr. 2

2.3. Inegalităţi şi limite Convergenţă, monotonie, mărginire Limite remarcabile Limita unei funcţii...

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

GRADUL II n α+1 1

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

MARCAREA REZISTOARELOR

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Vectori liberi-seminar 1

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Lectia VII Dreapta si planul

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

Principiul Inductiei Matematice.

Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ. Ediţia a XVII-a, 7 8 Aprilie CLASA a IV-a

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

b = CA, c = AB, atunci concluzia rezultă din regula triunghiului de adunare a vectorilor:

cercului circumscris triunghiului ABE.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Transcript:

Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!) Prof. ION CĂLINESCU,CNDG, Câmpulung Voi prezenta o abordare simplă a determinării cercului lui Euler, pe baza unei probleme de loc geometric. Preliminarii: Definiția 1. Numim loc geometric mulțimea punctelor din plan care au o proprietate comună Locurile geometrice se pot clasifica astfel:. Punctul variabil verifică o conditie metrică, B. Punctul variabil se află la intersecția a două curbe variabile, sau este un anume punct al unei curbe variabile. In funcție de tipul locului geometric avem următoarele etape de rezolvare: Pentru tipul : a) desenarea punctelor fixe date prin ipoteză, b) descoperirea altor puncte fixe, c) desenarea unor puncte ce verifică condiția metrică, în urma cărora se intuiește locul geometric, etapă pe care o numesc iluminare, d) demonstrarea că acesta-i locul geometric cerut de problemă ( arătând că orice punct al mulțimii intuite verifică ipoteza și reciproc,că orice punct care verifică ipoteza aparține acestei mulțimi). Pentru tipul B: a) se desenează mai multe poziții ale curbelor variabile, b) marcăm punctele de intersecție, -- 1 --

c) intuirea locului geometric, d) analog ca la tipul. cum problema de loc geometric, care ne va conduce la cercul lui Euler. Problema 1. Fie S și O două puncte fixate, R un număr real strict pozitiv C(O,R) cercul de centru O și rază R, P un punct variabil pe C(O,R). Să se determine locul geometric al mijlocului segmentului SP, atunci când P parcurge cercul C(O,R) Demonstrație: Fie C(O,R), P C(O,R), M = mijlocul segmentului SP. P M B S Fig.1 Desenăm punctele P1, P2, P3,P4 și M1, M2,M3, M4 mijloacele segmentelor SP1, SP2, SP3 respectiv SP4. Se observă că Mi, i=1,2,3,4 se află pe un cerc,cercul de centru B, mijlocul segmentului SO și rază BM = R 2. Demonstrăm că C(B, R ) este locul geometric cerut. 2-2 -

Fie M mijlocul segmentului SP, B mijlocul lui OS, deci B= punct fix. Rezultă MB este linie mijlocie,deci BM = PO 2 = R 2 = constant. M aparține unui cerc, C(B,R 2 ). Reciproc, dacă M1 C(B, R 2 ), fie {P 1} = SM1 C(O,R). Dar OP1 = R, B = mijlocul lui SO și M1 B = R 2 rezultă că M1 B este linie mijlocie în triunghiul SOP1, adică M1 este mijlocul lui SP1, P1 C(O,R). Concluzie locul geometric este cercul cu centru în mijlocul segmentului O și rază R. 2 Vom descoperi cercul lui Euler ca o consecință a acestei probleme de loc geometric, modalitate ce va permite găsirea și a altor puncte importante referitoare la triunghiul BC, identificarea cu ușurință a centrului și a mărimii razei sale, în comparație cu raza cercului circumscris triunghiului BC. Fie triunghiul BC, H ortocentrul său. Notăm cu 1,B1, C1 picioarele înălțimilor din, B respectiv C, cu 2,B2, C2 mijloacele segmentelor H, BH, respectiv CH, cu ',B', C' mijloacele laturilor BC, C respectiv B. Cu H 1, H 2 simetricele lui H față de 1 respectiv ', H B B 1,H 2 C C simetricele lui H față de B1 respectib B' și cu H 1, H 2 simetricele lui H față de C1 respectiv C' Vom arăta că punctele 1,B1, C1, 2,B2, C2, ', B', C' sunt pe un cerc, numit cercul lui Euler, sau cercul celor nouă puncte. Cercul din problema 1 va fi cercul circumscris triunghiului BC, cu centrul O, pe care îl notăm C(BC), H preia rolul lui S din aceeași problemă. Se știe ( sau lăsăm ca temă cititorului - 3 -

să demonstreze) faptul că punctele H 1, H 2,, H B 1, H B C C 2, H 1, H 2 aparțin C(BC). H 1 B H 1 C B1 C1 H B' H 2 B H 2 C C' B2 C2 B 1 ' C H 1 H 2 Fig.2 Când punctul variabil P din această problemă coincide cu, M va coincide cu 2, când va fi în B, M va fi în B2, iar atunci cînd P va fi în C, M va fi ăn C2. Rezultă că punctele 2, B2 și C2 aparțin cercului cu centru în mijlocul segmentului OH și rază acestui cerc. R 2. Se notează cu ω centrul tunci când punctul variabil, P, coincide cu H 1, punctul M va coincide cu 1, când P va fi în H 2, M va fi în '. Rezultă că punctele 1 și ' sunt pe cercul C(ω, R 2 ). nalog concluzionăm că - 4 -

punctele B1, B', C1, C ' sunt pe cercul C(ω, R 2 ). vantajul acestui mod de abordare este că s-a descoperit foarte ușor centrul cercului lui Euler și raza acestuia, se găsește foarte frumos o aplicație a unei probleme de loc geometric. Intrucât mijlocul oricărui segment cu capetele, unul în H, iar celălalt într-un punct oarecare de pe cercul C(BC), va aparține cercului lui Euler, vom putea găsi multe alte puncte remarcabile, relative la triunghiul BC. Exemple: 1. Mijloacele segmetelor HP4, și HP5 unde P4 și P5 reprezintă intersecțiile dreptei HO cu cercul circumscris triunghiului BC vor aparțin cercului C(ω, R 2 ). 2. Mijloacele segmentelor HP6 și HP7, unde punctele P6 și P7 reprezintă intersecțiile dreptei HI cu cercul C(BC), I fiind intersecția bisectoarelor triunghiului BC. Lăsăm în seama cititorului să demonstreze, tot ca o consecință a acestei abordări: a) punctele O,G.H sunt coliniare, dreapta O-G-H numită dreapta lui Euler b) OG = 1 3 OH c) G este și centrul de greutate al triunghiurilor H'D, HB'E, HC'F unde D, E respectiv F sunt simetricele lui ', B',respectiv C' față de O - 5 -

d) Mijloacele segmentelor HP8, HP9, HP10, HP11, HP12,HP13 unde P8 și P9, P10 și P11, respectiv P12 și P13 sunt intersecțiile cu cercul circumscris triunghiului BC ale dreptelor HD, HE respectiv HF Bibliografie: 1. Mircea Ganga, Editura Mathpress, 2006, Manual de matematică pentru clasa a-ix-a, trunchi comun și curriculum diferențiat. 2. Colecția Gazeta matematică, Seria B 3. Viorel GH. Vodă,Surprize în matematica elementară,editura albatros 4. Ion D. Teodorescu, Curs de geometrie, Universitatea din București,1988-6 -