Eşantionarea semnalelor

Σχετικά έγγραφα
Sistem analogic. Sisteme

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

5.7 Modulaţia cu diviziune în frecvenţă ortogonală

Capitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONARE-MEMORARE

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 4 Serii de numere reale

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare


(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Esantionarea semnalelor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 2 Şiruri de numere reale

În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

Transformata Laplace

Subiecte Clasa a VII-a

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro


Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

Εισαγωγή στις Τηλεπικοινωνίες. Δομή της παρουσίασης

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 1 Şiruri de numere reale

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Algebra si Geometrie Seminar 9

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Subiecte Clasa a VIII-a

Fizica Plasmei şi Aplicaţii Probleme

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

5.1. Noţiuni introductive

6.4.Convecţia. unde T s -temperatura termodinamică a suprafeţei corpului solid, -temperatura termodinamică medie a fluidului, 6.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Criptosisteme cu cheie publică III

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Analiza sistemelor liniare şi continue

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

riptografie şi Securitate

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

r r t r r t t r t P s r t r P s r s r r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t

MARCAREA REZISTOARELOR

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este


CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

Densitatea spectrală de putere şi trecerea semnalelor aleatoare prin sisteme liniare

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

V O. = v I v stabilizator


7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

Tratarea numerică a semnalelor

ECE 308 SIGNALS AND SYSTEMS FALL 2017 Answers to selected problems on prior years examinations

Câmp de probabilitate II

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Ecuatii trigonometrice

x(t) = (x 1 (t), x 1 (t),..., x n (t)) R n R [a, b] t 1:1 c 2 : x(t) = (x(t), y(t)) = (cos t, sin t), t 0, π ]

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

Transcript:

Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k = orma şantionării: Un smnal x(t d nrgi finita si banda limitata B = unic dtrminat d mulţima şantioanlor sal {x(n } n Z} daca. Prin şantionar cu prioada => ˆX. Smnalul original s poat ˆx ( t rconstitui din spctrul smnalului şantionat cu un FJ cu frcvnta d tair, astfl încât, => sau f f. st - + az limita: =, = az dfavorabil: < => fnomnul d alir, smnalul original nu poat fi rconstituit. sin ( t FJ idal: Hr = p h r t = t sin ( ( t k Smnalul rconstituit: x ( ˆ r t = x( t hr ( t = x( k t k = = => Smnalul rconstituit: r k = ( = x t x k k = t sin k t k

Problm. S considra sistmul din figura x (t y(t x (t x 3 (t Suporturil transformati Fourir al smnallor x i (t i=,3, sunt [- i, i ]. Dtrminaţi prioada maxima d şantionar pntru car smnalul y(t poat fi rcuprat din şantioanl sal prin filtrar trc-jos idala. Rzolvar. y ( t = x ( t x ( t ( + x t 3 Y = 3 4 X X X + X sup X =, sup X X =, { } [ ] { } [ ] { X X X } = [ + ] sup { Y } = y, y, y = max ( +, 3 sup, => S aplica torma şantionării: y, cu prioada d şantionar = Valoara maxima pntru prioada d şantionar st: y = max, ( + 3. S considra un sistm cu intrara x(t si işira y(t lgat printr-o rlaţi polinomiala: k y = Px = ax. N k = k Daca smnalul x(t st d banda limitata la intrvalul [-, ], dtrminaţi prioada maxima d şantionar pntru car smnalul y(t poat fi rcuprat din şantioanl sal prin filtrar trc-jos idala. Rzolvar. ransformata Fourir a smnalului y(t st: a an Y = a + ax + X X... X X... X N + + ( Y = [ N N] => sup, d N ori

orma şantionării: N => N =>. N 3. S considra smnalul z(t d banda limitata, la intrvalul [, ] cu spctrul din figura: Z( + S notază = ; = j t a arătaţi ca st valabila rlaţia zt ( = x t, und x (t st un smnal d banda limitata la intrvalul [-, ]. b utilizând formula d rcuprar a smnalului x (t din şantioanl sal, dtrminaţi ca mai mar valoar pntru car st valabila rlaţia: t sin n j ( t n z( t = z( n n= t n Rzolvar. a zt ( = x j t t Z = X ( ( = Z( + { Z} = X( = = si ( = + + <=> X spctrul X dplasat la stânga cu fata d Z sup sup { } [, ] { Z } [ ] { X } [ ] <=> sup, sup, <=> + = si + = (advărat ( ( j t b Smnalul x t = z t - banda limitata [-, ] => şantionar cu => Smnalul rcuprat t sin k x( t x( k = daca = = k = t k 3

t => z( t = x( t xp( jt = xp( jt x( k sinc k k = t => z( t = xp( j( t k z( k sinc k pt k = = =, = 4. Smnalul z(t al cărui spctru st rprzntat in figura, poat fi considrat ca smnalul analitic asociat unui smnal ral, x(t. Z( a Rprzntaţi spctrul smnalului x(t. b Utilizând rlaţia d lgătura intr smnall x(t, x t si z(t, und x t st ( transformata Hilbrt a smnalului x(t, dtrminaţi ca mai mar valoar pntru car sunt advărat rlaţiil: { } sin t n x t = x n cos t n x n sin t n n= t n { } sin = cos ( + sin ( x t x n t n x n t n n= t n t n c P baza rlaţiilor antrioar, in figura următoar sunt rprzntat schml unor sistm car prmit ca din smnall şantionat x( t = x( t δ ( t si x ( t = x ( t δ ( t sa s rcuprz smnall x( t si x ( t. Dtrminaţi răspunsul la impuls h (t si h (t si răspunsuril in frcvnta H ( si H ( al sistmlor corspunzătoar. 4

x (t x ( t h (t h (t x (t h (t x(t x ( t x ( t h (t Rzolvar. a x(t = R(z(t, xt ( = H( xt ( = xt X = jsgnx t z( t = x( t + jx ( t Z = X + jx = X + j( jsgn X = X + sgnx Z X, > Z ( = => < : X ( =, : X, in rst Z > = X( / - - b rbui dmonstrata rlaţia: = ( ( x t x n h t n x n h t n n= h ( t = cos tsinc t H h ( t = sin tsinc t H sinct p n= => pt. H p H = p + p + =, sinc t p = δ ( + δ ( + 5

H = p δ ( δ ( + j H = p ( p ( + j / H ( - -/ - - +/ -/ +/ jh ( / - -/ +/ => X H X si = jx jh = sgnx jh = X => X H X = = ( X H X H X Eşantionara smnallor x si x : ( = δ ( X x t x n t n x ( t = x ( n δ ( t n X X k = k = X k = k = 6

= sgn X j X Pntru rfacra smnalului x(t din x (t: < < < + => > X H = X = X ( X H X = D aca, = ( X H X H X In domniul timp: x t x n t n x n t n t n = k = cos sin sinc Pntru a doua rlaţi: jsgnx H = jsgnx => X H = X jsgn X H j X = sgn ( => X H = X D aca, + = ( X H X H X In domniul timp: x t x n t n x n t n t n = + k = cos sin sinc 5. S considra smnalul x(t având spctrul concntrat ca in figura: X( - - S păstrază rlaţiil ca in problma 3. S şantionază idal smnalul cu frcvnta. 7

a rprzntaţi spctrul smnalului şantionat in ipotza (4k+3 = b (4k+ = c rprzntaţi schml unor sistm car sa prmită rcuprara smnalului x(t din smnall şantionat obţinut la punctl antrioar. Rzolvar. a Pulsaţia d şantionar: = = 4 X X k = k = (4k+3 = => k=, = 7, = 6, = 8 / X ( - - b (4k+ = => k=, = 5, = 4, = 6 / X ( - - c Rconstrucţia: filtr trc-banda / H r ( -8-6 -4 4 6 8 8

6. S considra sistmul din figura. x(t st un smnal d banda limitata la intrvalul [-, ], iar p(t st un smnal priodic d prioada =. x(t p(t x (t a notând cu X( spctrul smnalului x(t si cu a n coficinţii dzvoltării Fourir a smnalului p(t, aratati ca spctrul smnalului şantionat s poat scri: n, =? n= = ( X a X n b prsupunând ca x(t ar o componnta continua nnula a, aratati ca x(t s poat rcupra din x (t prin filtrar trc-jos idala si dtrminaţi paramtrii filtrului trc-jos. c imaginaţi un sistm nu napărat liniar si invariant in timp, car sa prmită rcuprara smnalului x(t din x (t in cazul a =. d daca x(t ar spctrul din figura rprzntaţi modulul spctrului smnalului x (t in următoarl cazuri p(t=δ (t; p(t=δ (t-δ. X( a p( t = an n= jn t P anδ n = n= - X = X P X = anx n n = = b a => X = a X + anx n n H( /a - =, => X = a X + anx n n, c a a 9

H ( /a x (t h (t x(t /- /+ = =3 xp(-jt/ d p(t=δ (t; P = δ X = X P = X k X( / - p(t=δ (t-δ; P jδ = δ jδ X = X P = X δ k k jk Δ jk Δ X = X δ k = X k k k X = X k k