Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Σχετικά έγγραφα
Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

1.4 Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 4 Serii de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Lucian Maticiuc CURS I II. 1 Matrice şi determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare. 1.1 Matrice şi determinanţi

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Criptosisteme cu cheie publică III

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Sisteme liniare - metode directe

MARCAREA REZISTOARELOR

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Matrici şi sisteme de ecuaţii liniare

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n

Cursul de recuperare Algebra. v n. daca in schimb exista coecienti λ 1, λ 2,..., λ n nu toti nuli care satisfac relatia (1), de exemplu λ i 0 = A =

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Curs 1 Şiruri de numere reale

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 2 Şiruri de numere reale

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

, m ecuańii, n necunoscute;

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Subiecte Clasa a V-a

Algoritmica grafurilor XI. Cuplaje in grafuri. Masuri de calitate. Numere Ramsey

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

Adriana-Ioana Lefter DIFERENŢIALE) Anul I, Facultatea de Chimie Note de curs


Algebră liniară CAPITOLUL 1

prin egalizarea histogramei

Integrala nedefinită (primitive)

Nicolae Cotfas ELEMENTE DE EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Metode de sortare. Se dau n numere întregi, elemente ale unui vector a. Se cere să se aranjeze elementele vectorului a în ordine crescătoare.

Subiecte Clasa a VIII-a

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Subiecte Clasa a VII-a

PROBLEME DE VALORI ŞI VECTORI PROPRII

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.


Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Algebră liniară CAPITOLUL 3

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Ariadna Lucia Pletea Adrian Corduneanu Mircea Lupan LECŢII DE ALGEBRĂ LINIARĂ

Gheorghe PROCOPIUC PROBLEME DE ALGEBRĂ LINIARĂ GEOMETRIE

Principiul incluziunii si excluziunii. Generarea şi ordonarea permutărilor. Principiul porumbeilor. Pri

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

INTRODUCERE ÎN PROGRAMAREA MATLAB

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Transformări de frecvenţă

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

MULTIMEA NUMERELOR REALE

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

z a + c 0 + c 1 (z a)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Descompunerea valorilor singulare

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

Metode directe pentru sisteme de ecuaţii liniare

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Transcript:

Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste urmatoarele conditii: Primul element nenul pe fiecare linie este 1 iar coloana corespunzatoare acestuia este de tipul e i coloana din matricea unitate. Coloana de tip e i are elementul de pe linia i egal cu 1 si restul elementelor egale cu 0. 0.. 1.. 0.. α 0. 0.. 0 0.. 0 1.. β 0. 0.. 0 0.. 0 0.. 0 1................. A L =................................ 0.. 0 0.. 0 0 0.. 0 0 0. e 1 e 2 e 3 Orice coloana din matricea A L, care nu este de tip e i se poate scrie ca o combinatie liniara de coloane de tip e i situate la stanga sa. Matricea A L se calculeaza aplicand Algoritmul de Esalon Redus pe Linii (AERL) asupra matricei A. 1

1.1. BREVIAR TEORETIC Algoritm Esalon Redus pe Linii: 1. Se exploreaza prima coloana si se identifica primul element nenul 1. Remarca 1.1.1. Daca elementele explorate pe coloana sunt toate nule se pastreaza indicele liniei si se creste indicele coloanei cu o unitate 2. Se permuta linia pe care s-a gasit elementul nenul cu prima linie obtinand in acest fel elementul de pe pozitia (1, i) diferit de 0 3. Se imparte prima line la numarul de pe pozitia (1, i) 4. Cu unitatea de pe pozitia (1, i) se fac 0 toate elementele de pe coloana i prin sumari ale liniei 1, ponderata corespunzator, cu celelalte linii. 5. Se creste indicele de coloana si de linie cu o unitate si se reia algoritmul de la pasul 1. Algoritmul se termina dupa ce am epuizat toate liniile sau coloanele. Obtinerea matricii A L se realizeaza iterativ, prin efectuarea unui numar finit de pasi, executand operatii cu liniile matricii A, operatii ce conserva rangul matricii prin pastrarea pozitiilor coloanelor in timpul aplicarii AERL. Definitia 2. Forma A L se numeste esalon redus ordonat pe linii si se obtine prin permutarea coloanelor de tip e i din matricea A L. A L = I r X 0 0 I r este formata din toti vectorii de tip e i. sau de forma r x x x 0......... 0 0 0 0 1.1.2 Operatii cu ERL. Subspatii. Calculul rangului unei matrice. Rangul matricei A, pe care il notam cu r, este dat de numarul de coloane tipul e i din A L. rang A = rang A L = r (1.1) Calculul subspatiului imagine. Subspatiul imagine lui A Im(A) (baza pentru A) este compusa din coloanele liniar independente din matricea A. Acestea sunt coloanele ce corespund coloanelor de tip e i din matricea 1 In practica, pentru a obtine numere cat mai mici, in urma executarii pasului 3 se alege din respectiva coloana, numarul cu modulul cel mai mare. 2

SEMINARUL 1. ESALONUL REDUS PE LINII (ERL). SUBSPATII. esalon A L. 2 Calculul complementul ortogonal. Pentru a calcula complementul ortogonal se aplica AERL tabloului extins [A I m ]. Dupa aplicarea AERL se extrage transformarea A conform relatiei de mai jos. unde (A ) T = [ A I m ] esalon redus pe linii 0 0... 0 0 0... 0 primele n coloane ultimele m coloane A = {z R m / A T z = 0 sau z T A = 0} (1.2) Calcului nucleului unei transformari Nucleul transformarii definita de matricea A se determina aplicand AERL pe tabloul extins [A T I n ]. Acesta se poate calcula practic ca ortogonalul subspatiului imagine a lui A T. [ A T I n ] esalon redus pe linii 0 0... 0 0 0... 0 primele m coloane ultimele n coloane 2 Acest lucru se justifica prin faptul ca pozitia coloanelor din A nu a fost schimbata, realizandu-se numai operatii pe linii. 3

1.2. EXERCITIU REZOLVAT unde (Ker A) T = Ker A = {u R n / A u = 0 R m } R n (1.3) 1.2 Exercitiu rezolvat Se se aplice AERL pentru matricea A R 4x5 A = 1 2 0 1 0 1 2 1 2 1 2 4 2 4 2 1 2 1 0 1 1 2 0 1 0 1 2 1 2 1 2 4 2 4 2 1 2 1 0 1 P asul 1 L 1 L 3 L 1 /2 L 1 +L 2 L 1 +L 3 L 1 +L 4 1 2 1 2 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 2 2 2 P asul 2 L 2 L 4 L 2 /( 2) L 2 +L 3 L 2 pivot 1 2 0 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 P asul 3 Descriere pasi: Pasul 1 Se exploreaza prima coloana si se identifica primul element nenul cu modulul cel mai mare. Numarul de pe coloane 1 care indeplineste acesta conditie este 2 si se gaseste pe L 3. Se interschimba L 1 cu L 3 si se imparte noua L 1 cu numarul de pe pozitia (1,1). Cu noul L 1 drept pivot se anuleaza elementele ([2:4],1). Pasul 2 Se creste indicele de linie si de coloana cu 1 si se cauta primul numar nenul cu modulul cel mai mare printre elementele ([2:4],2). Prin parcurgerea acestor numere constatam ca toate sunt egale cu 0, prin urmare crestem indicele de coloanea cu o unitate si cautam numarul cu modulul cel mai mare printre elementele ([2:4],3). Numarul de pe coloane 3 care indeplineste acesta conditie este 2 si se gaseste pe L 4. Se interschimba L 2 cu L 4 si se imparte noua L 2 cu numarul de pe pozitia (2,3). Cu noul L 2 drept pivot se anuleaza elementele ([2:4],3). Pasul 2 Se creste indicele de linie si de coloana cu 1 si se cauta primul numar nenul cu modulul cel mai mare printre elementele ([3:4],4). Prin parcurgerea acestor numere constatam ca toate sunt egale cu 0, prin urmare crestem indicele de coloanea cu o unitate si cautam numarul cu modulul cel mai mare printre elementele ([3:4],5). Cum si acestea sunt egale cu 0 rezulta ca am terminat algoritmul si am obtinut matricea A L 4

SEMINARUL 1. ESALONUL REDUS PE LINII (ERL). SUBSPATII. 1.3 Chestiuni de studiat 1. Se da matricea A R 4x5 Sa se calculeze, folosind AERL, urmatoarele: (a) Rangul matricii A (b) Subspatiul Imagine Im(A) (c) Complementul Ortogonal A (d) Nucleul transformarii Ker A 5

1.3. CHESTIUNI DE STUDIAT 6