5. Polii şi zerourile funcţiei de transfer

Σχετικά έγγραφα
4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

METODA OPERATIONALA LAPLACE

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Sisteme de ordinul I şi II

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

LUCRAREA NR COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

2.1. Procese si sisteme dinamice. Model.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Curs 4 Serii de numere reale

Funcţia. nu este derivabilă în sensul analizei clasice. () t. 0, t 0, 2 1, t 0. t. t dt. t t , 0, ( t ) Heaviside. Heaviside. ( t ) t t.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Analiza sistemelor liniare şi continue

Transformata Laplace

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Integrala nedefinită (primitive)

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

Analiza sistemelor liniare şi continue

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Analiza bivariata a datelor

LUCRAREA NR. 5. functia sa de transfer (reprezentarea intrare-iesire a sistemului) determinandu-se cu relatia

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE


Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

5.1. Noţiuni introductive

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Tema: şiruri de funcţii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Curs 1 Şiruri de numere reale

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

MARCAREA REZISTOARELOR

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor


Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.

Proiectarea sistemelor de control automat

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR

Transformata Laplace

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

cele mai ok referate

ELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE

z a + c 0 + c 1 (z a)

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Rezulta ca polul în origine introduce un defazaj egal cu - απ/2 pentru tot domeniul de pulsatii. Indici de performanta ai sistemelor dinamice

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

M p f(p, q) = (p + q) O(1)

Déformation et quantification par groupoïde des variétés toriques

! "#" "" $ "%& ' %$(%& % &'(!!")!*!&+ ,! %$( - .$'!"

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Transcript:

5. Polii şi zerourile fucţiei de rafer 5.. Răpuul la emalul expoeţial Fie iemul m bm ( z ) i= i Y() = G()U() (.), G () =, cu poli impli. a ( p ) j= j λ u u( ) = ue σ Se aplică : ( ), U() =. (5.) λ Se uilizează î (.) eorema dezvolării şi rezulă: p () k λ y = c ke σ() + de σ(), (5.3) k = c. regim razioriu c. regim permae c = lim( p ) G ( U ) ( ), k=,, d = lim( λ) G( ) U( ) = G( λ) u. k pk k λ M. Voicu, IA (II) C5 (35) m bm ( z ) lim( ) ( ) ( ) lim( ) i= i u k k k p k pk ( ) j= j c = p GU = p = a p λ m bm ( p ) k z i= i u ( ) pk j=, j k k j =, k =,, a p p λ (5.4) bm ( z ) i= i u d = lim( λ) G( ) U( ) = lim( λ) = λ λ a ( p ) λ m bm ( λ z ) i= i = u = G( λ) u. a ( λ p ) j = j m j= j (5.5) M. Voicu, IA (II) C5 (35)

Irare: λ σ u( ) = ue ( ) (5.) Ieşire: pk λ k σ k = y T () y P() y() = c e () + de σ(), (5.3) compoea de regim razioriu y T () deermiaă de: p k e (p k u polii lui G()), c k depedeţi de zerourile, şi polii lui G() şi U(). y T () reflecă modificarea echilibrului ier de căre u(). compoea de regim permae y P () deermiaă de: e λ (iroduă de u()!) şi d depede de zerourile şi polii lui G(). y P () corepude irării; y P () imilară cu irarea u(). M. Voicu, IA (II) C5 (35) 3 y T () di (5.3) are forma: y P () di (5.3) are forma: m bm ( λ z) i= i d= u = G( λ) u, a ( λ p ) j= j pk yt() = cke σ (). k = y () = de λ σ (), P λ y () = G( λ) u e σ(). P cu λ σ u( ) = ue ( ), (5.) y P ( ) = G ( λ ) u( ), (5.6) Obervaţia 5.. y T () ee idezirabilă, iereă şi ieviabilă. y P (), fiid imilară cu u(), ee raţiuea de a fi a iemului. ^ yt () repeciv, y() = yt() + yp() yp(), peru +, oţi polii lui G() u î {Re < }. M. Voicu, IA (II) C5 (35) 4 o

5.. Traferul "rezoa" Peru u <+ şi λ= p, ρ=,, î u( ) = u e ( ), (5.) di i bm ( λ z = i) G( λ ) = Gp ( ρ) =+, ρ =,, (5.8) a ( λ p ) m j= yp () = G( pρ) u (), ρ =,. =+ j ρ λ σ Ee o exeie a cazului rezoaţei propriu-zie: λ= p = jω. Traferul rezoa ee defii de (5.8), repeciv de aularea umiorului lui G() peru = pρ, ρ =,. Frecveţele ele proprii u polii lui G(). (5.) (5.8) rezoaţa pe frecveţa proprie p ρ,ioculabilă pri u(). M. Voicu, IA (II) C5 (35) 5 ρ ρ 5.3. Traferul bloca Peru u şi λ= z, α=, m, î u( ) = u e ( ), (5.) di i bm ( λ z = i) G( λ ) = Gz ( α) =, α =,, (5.3) a ( λ p ) m j= α j λ σ u (), R +,(5.4) y () = G( z ) u () =, α =, m. P α (5.5) (5.4), (5.5) raferul bloca irare-ieşire. Ee o airezoaţă pe frecveţele λ = z, α =, m, ioculabile u(). zα, α =, m, u zerourile de ramiie ale lui G(). α M. Voicu, IA (II) C5 (35) 6 3

6. Sabiliaea irare-ieşire 6.. Defiiţia abiliăţii irare-ieşire Î y() = y T () + y P (), regimul permae (y P ()) ee raţiuea de a fi a iemului; regimul razioriu (y T ()) ee idezirabil, iere şi ieviabil. y P () şi y T () coexiă croologic. Ee de dori ca : peru orice: u () K <+, K >, R +, (6.) ă e obţiă: y P ) < +, R, (6.) ( + şi imula: lim yt() =. (6.3) M. Voicu, IA (II) C5 (35) 7 Î plu, e doreşe ca: y P ) < +, R, (6.) afel îcâ de la u >, Momeul ee duraa regimului razioriu. y () ε, > ; T ( + lim y T ( ) =, (6.3) y ( ), >, T fii şi u foare mare, ă aibă loc: y() = y () + y () y (), >. T P P (6.4) (6.5) Se defieşe î mod coveţioal pe baza iegaliăţii: (6.6) ε ee eroarea peru aproximarea (6.5). M. Voicu, IA (II) C5 (35) 8 4

Problema u () K< +, R +, (6.) æ y P ( ) < +, R +, (6.) lim y T ( ) =, (6.3) ee de BIBO-abiliae (BIBO=bouded ipu-bouded oupu). Cf. Ob. 5.., BIBO-abili. G() are oţi polii î {Re < }. Defiiţia Siemul (.) e umeşe BIBO - abil dacă peru orice irare u(), mărgiiă cf. (6.), iemul are o ieşire mărgiiă: y ) < +, R. (6.7) ( + Î caz corar iemul e umeşe BIBO - iabil. o M. Voicu, IA (II) C5 (35) 9 Exemplul 6. Fie a) G ( ) =, b) G ( ) =. + + Exiă u() mărgii peru care y() ee emărgii? a) Polii iemului u: p, 3 = ± j Peru u() = σ(), mărgii, e obţie: 3 π h () = e i σ (); h() ee emărgii! M. Voicu, IA (II) C5 (35) 5

b) Polii iemului u: p, = ±j ; coeficieul lui j ee pulaţia aurală ω =. Peru u() = σ(), mărgii, e obţie: h() = ( co ) σ(); h() ee mărgii. Peru u() = iσ(), mărgii, e obţie: y () = ( i co ) σ(); y() ee emărgii! Are loc o rezoaţă: pulaţia lui u, ω =, coicide cu pulaţia aurală a iemului, ω =. o M. Voicu, IA (II) C5 (35) 6.. Caracerizări ale BIBO-abiliăţii Fie iemul: Y() = G()U(), (.) y () = g( θ) u ( θ) dθσ(). (3.6) Teorema Siemul (.) ee BIBO - abil dacă şi umai dacă + g() θ dθ <+. (6.8) D. Suficieţa g() ee abolu iegrabilă, repeciv are loc (6.8). Foloid (3.6), peru u(), cu u() K<+, e obţie: y () g() θ u ( θ) dθ K g() θ dθ ( ) M. Voicu, IA (II) C5 (35) + + K g() θ dθ + g() θ dθ = K g() θ dθ < +. 6

Neceiaea Siemul ee BIBO-abil. Se preupue pri aburd că + g() θ dθ <+ (6.8) u are loc, repeciv peru M >, M > afel îcâ: M g() θ dθ M. (6.8 bi) Se aplică u () = g g ( ) iemului: y () = g( θ) u ( θ) dθσ(). (3.6) M Î valoare aboluă, peru = M, cu (6.8 bi), e obţie: M M g M M = θ, M θ θ = θ θ θ = θ θ M y ( ) g()( u ) d g() g() d g() d fap corar ipoezei.rezulă că (6.8) ee adevăraă. o M. Voicu, IA (II) C5 (35) 3 Teorema Siemul (.) ee BIBO-abil dacă şi umai dacă oţi polii fucţiei de rafer G() u iuaţi î {Re < }. D. G() are polii pi, i =, r, de muliplici. q i. De la 3..e, f e şie: g( ) = r q i ij ( q j ) i= j= Codiţia di (6.8) T.: i K qi j, >. Rep <, i=, r. Cf. T. iemul ee BIBO-abil Rep <, i=, r. o Teorema 3 + Siemul (.) ee BIBO-abil dacă şi umai dacă M. Voicu, IA (II) C5 (35) 4! e pi g() θ dθ < + i lim + h() exiă şi ee fiiă. o i 7

6.3. O codiţie eceară de BIBO - abiliae G() are la umior poliomul: P( ) = a + a +... + a + a (6.9) Poliomul moic echivale (al polilor) are expreia: Δ( ) = + α +... + α + α, (6.) α = a / a, i=,, a. (6.) i i Defiiţia U poliom cu oae zerourile î {Re <} e umeşe hurwizia. o Teorema 4 Siemul (.) ee BIBO-abil dacă şi umai dacă P(), repeciv () u hurwiziee. o M. Voicu, IA (II) C5 (35) 5 Teorema 5 O codiţie eceară ca Δ() ă fie hurwizia ee ca α >, i,. p = β <, i=,, pk= γk± jδk, γk<, k=,, + =. i i = i (6.) D. Δ( ) = + α +... + α + α= ( + βi) ( + γk+ γk + δk ),( ) i= k= Cu β i >,γ k >,făcâd produele î ( ), rezulă (6.). o Exemplul 6.3 Δ()= 3 + + +6 cu p =, p = ( ± )/,3 Teorema 6 (o codiţie uficieă de BIBO-iabiliae) Δ( ) cu cel puţi u coeficie epoziiv ee ehurwizia. o M. Voicu, IA (II) C5 (35) 6 ee ehurwizia.o 8

6.4. Crieriul Hurwiz Fie maricea H (Hurwiz) H α α3 α α α5 α4 α3 α α α7 α6 α5 α4 α3 α =, α α k =, k >. Teorema 7 (Hurwiz) Δ() ee hurwizia dacă şi umai dacă de >, k =,. H k (6.3) (6.4) M. Voicu, IA (II) C5 (35) 7 o Exemplul 6.4 U() + _ G R () G F () Y() () = 8, + + 34 M. Voicu, IA (II) C5 (35) 8 GF Domeiul de BIBO-abiliae î plaul (k, τ)? G () () 4( / ) () R GF k+ τ G = = + G ( ) ( ) 3 R GF + 7 + ( / + 4k) + 4/ τ τ H 3 7 = 4/ τ /+ 4k 7. 4/ τ deh = 7 >, deh = 7 ( /+ 4k) 4/ τ >, de H = (4/ τ)deh >. 3 G R () = k + ; k, τ >. τ 8 7 Δ() BIBO- STABILITATE τ = 8/(36k+7) BIBO-abil τ > 8/(36k +7). o k 9

6.5. Crieriul Rouh Se aociază poliomului Δ () chema Rouh: r r r3 r r r3 r r r3 i+ ri ri j ri j+ i+ ri ri j ri j+ i ri rij rij+ r, r=, r = α, r3 = α4,... ri ri j+, i=,,, rij= r = α, r = α, r = α,... r r r, j=,,... 3 3 5 i i i j+ Teorema 9 (Rouh) Δ() ee hurwizia dacă şi umai dacă r i >, i=, (6.5) (6.6) M. Voicu, IA (II) C5 (35) 9. o 6.6. Sabiliaea relaivă h() araă caliăţile de abiliae adică apropierea de iab. Se evaluează pri abaerile lui h() faţă de regimul aţioar: lim () lim ( ) lim b h = h = H = G( ) = lim G( ) =. Abaerile lui h() u cu aâ mai mari cu câ polii lui G() p 4 p 5 p 5 p p Fig.II.39 + a Pl. α mi u mai aproape de axa imagiară. Trebuie ă e aigure o rezervă de BIBO-abiliae abiliae. Aceaa ee o diaţă miimă α mi > a polilor faţă de axa imagiară, coform fig.ii.39. M. Voicu, IA (II) C5 (35)

Abaeri mici faţă de h îeamă o caliae mai buă a lui h(). Se previe pierderea BIBO-abiliăţii auci câd uii poli e mişcă pre axa imagiară au u cuocuţi aproximaiv. Polii lui G() u î {Re< α mi } Δ(z α mi ) ee hurwizia. p 4 p p 5 p p 5 Pl. α mi α Gradul de BIBO-abiliae ee diaţa α dire axa imagiară şi polul cel mai apropia fig.ii.39. Se impue α α mi deoarece Δ() u e cuoaşe exac au e modifică î imp. Fig.II.39 α mi şi α defiec BIBO-abiliaea relaivă. M. Voicu, IA (II) C5 (35) 6.7. Domeii paramerice de BIBO - abiliae Ee ecear ă e şie limiele valorilor paramerilor peru care e aigură rezerva de abiliae α mi. Exiă parameri care e modifică ub iflueţa mediului şi parameri ajuabili (de căre operaor). Ecuaţiile: α =, de H = (6.9) repreziă froiera dire domeiile de BIBO-abiliae şi de BIBO-iabiliae î paţiul paramerilor. Naura uuia dire domeii e află cu c. Hurwiz (Rouh). Ecuaţiile (6.9) e aplică şi peru Δ(z α mi ). Se deermiă domeiul de rezervă de BIBO-abiliae α mi. M. Voicu, IA (II) C5 (35)

7. Corelaţia dire caliaea răpuului idicial şi cofiguraţia poli - zerouri 7.. Idici de caliae ai răpuului idicial Coform plaării polilor şi zerourilor: a ) şi oae zerourile î {Re < }; a ) Sieme BIBO-abile; oţi polii î {Re <} ieme de defazaj miim; a ) şi exiă zerouri î {Re }; ieme de defazaj emiim. a ) Sieme BIBO-iabile; exiă polii î {Re }. Siemele uzuale u de ipul a. Răpuul idicial poae fi ocilaoriu amoriza au aperiodic. M. Voicu, IA (II) C5 (35) 3 h(),5h h,95h,5h h max c REGIMUL STAŢIONAR Fig.II.4: h() ocilaoriu amoriza Idici de caliae Suprareglarea σ = ( h h)/ h, σ% = σ. (7.),,95 h h( ),5 h. (7.) max Duraa regimului razioriu : h,95h h() Peru regimul aţioar. Duraa de creşere : c,5h c REGIMUL STAŢIONAR Fig.II.4: h() aperiodic h() creşe de la,5h la,95 h. Rapidiaeaaea lui h(): / c P. h() aperiodic e foloec şi c. M. Voicu, IA (II) C5 (35) 4

7.. Elemee de rafer ipice 4 5 3 6 a) Elemeul proporţioal (P) b) Elemeul de îârziere de ordiul (T) c) Elemeul de îârziere de ordiul (T) d) Elemeul iegraor (I) e) Elemeul derivaor (D) f) Elemeul cu imp mor Acee elemee u prezeae î coiuare î urmăoarea ucceiue: a, d, e, b, c, f. M. Voicu, IA (II) C5 (35) 5 a) Elemeul proporţioal (P) G () = K, H () = G () = K, h() = Kσ(). Exemple: ieme diipaive ELECTRIC MECANIC REZISTENŢA ELECTRICĂ COEFICIENTUL DE FRECARE R K f i = f u R = K f v c= ω K f FLUIDIC REZISTENŢA FLUIDICĂ R f q = R f p TERMIC REZISTENŢA TERMICĂ R q = θ R M. Voicu, IA (II) C5 (35) 6 3

d) Elemeul iegraor (I) h() Fig.II.48 T I G() =, TI >, T h () = (). T σ (7.35) T I impul de iegrare h(t I ) = σ (T I )= Y() = U(), T I Iegrarea e exide pe u ierval: operaţie globală. y () = u(). TI Vieza ieşirii ee proporţioală cu irarea. Aşadar u() = æ y () =, dar u î mod ecear şi y() =. M. Voicu, IA (II) C5 (35) 7 I y () = u( ) d. T τ τ (7.36) I I H() = G() =, T I (7.34) Exemple i C SC u Fig.II.b q Siem: capaciae elecrică C du i (), d = (.b) u () = i( τ) dτ, C U () = I (), TI = C. T Siem: capaciae fluidică (rezervor de lichid) I h S v v v =Δ v = qδ, dv q, d = v () = q( θ ) dθ. lim Δ v Δ = q, Δ v = Sh, S arie, v volum, q debi, () h = q( θ ) dθ, S h ivel. H () = Q (), TI = S. T I o M. Voicu, IA (II) C5 (35) 8 4

Ob. u(τ)=, τ [, ], u implică y(τ)=, τ [, ]. Exemplu u() y() c = /T Fig.II.49 a b, <, u () =, <,,. y () = T u( τ) dτ. (7.36) I, <, y () = / TI, <, / T,. I Are loc y()= c = /T I,, deşi u()= peru. o M. Voicu, IA (II) C5 (35) 9 Exemplu (coiuare) vaă erar u() a u Fig.II.49 rezervor y() c = /T b rezervor y M. Voicu, IA (II) C5 (35) 3 5

Exemplul 7.4 Servomoorul elecric ee u moor cf. ex..,.3. Irarea u eiuea u pe roor; ieşirea y ughiul axului ψ. Îre ω (vieza ughiulară, v. ex..) şi ψ exiă relaţiile: ψ () = k ( ), ( ) k ωτ dτ Ψ = Ω( ) Cf. ex..3, peru M() =, rezulă: G m Ψ() k () = = k U () ( L+ R)( J+ k) + kk 3 (k rap. ram.). F. de rafer Ω() Ψ F. de rafer U() Ω() Peru L şi J, realizabile pri corucţie, e obţie: 3 m (), kk + Rk G TI = T. I kk Î primă aproximaţie ervomoorul ee u iegraor. o M. Voicu, IA (II) C5 (35) 3 3 e) Elemeul derivaor (D) G () = TD, TD >, (7.37) Fig.II.5 y proporţioal cu vieza lui u. h () = T δ(). (7.38) M. Voicu, IA (II) C5 (35) 3 D y() = T u (). (7.39) P. orice u() = co rezulă y() =. Traferul ee bloca. T D u(), y() u() =σ() Fig.II.5 h() T D δ() y() =T D σ() T D H () = G () = TD, P. irare rampă uiară: D u () = σ () y() = TDD [ σ()] = TD[ σ() + δ()] = TDσ(), y( T ) = T. D D = T D ee impul de derivare 6

Exemple Siem: reor mecaic x v f K Fig.II.c f() = K v( τ) dτ, (.c) V () = T (), D F TD =. K df() v () =. K d i u L Siem: iducaţă elecrică di() u () L, d = (.c) SC Fig.II.c U () = T I (), T = L. D D o M. Voicu, IA (II) C5 (35) 33 4 b) Elemeul de îârziere de ordiul (T) h() B agea,95,865,63 α Fig.II.43 A c T T 3T 4T G () =, T>, T + h () = ( e T ) σ(). T coaa de imp (7.4) p = < polul lui G(). T H () = G () =, T ( + ) (7.5) = e Tσ() ( ) δ() = e Tσ(), h'() Dh() g(). T T g α = h '() =. Î Δ OAB: AB =, OA = T. 3 T, c. T M. Voicu, IA (II) C5 (35) 34 σ σ [ σ ] Dh() = D[( e T) ()] = [ D( e T)] () + ( e T) D () = 7

Exemple Siem: amorizor () maă ieră (3) x v K f f M 3 Fig.II.a M dv Kv f f () d + = (.a) V () = k F (), T= M, k=. T + K K f f SC i u R C i R i C Siem: rezieţă (R) capaciae (C) C du + u = i () (.a) d R Fig.II.a U () = k I (), T= RC, k= R. T + M. Voicu, IA (II) C5 (35) 35 o 8