Curs 4 aprilie 2016 Prof.dr.ing Iulian Lupea, UTCluj

Σχετικά έγγραφα
Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Curs 4 Serii de numere reale

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Curs 1 Şiruri de numere reale

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza bivariata a datelor

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Tema: şiruri de funcţii

Varianta 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Sisteme de ordinul I şi II

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

MARCAREA REZISTOARELOR

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

sistemelor de algebrice liniarel

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Universitatea Dunărea de Jos METODE NUMERICE. Gabriel FRUMUŞANU

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare


Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

TEMATICA pentru proba de Matematică-Fizică din cadrul concursului de admitere în Academia Tehnică Militară sesiunea iulie 2015 A.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

TEMA 10 TESTE DE CONCORDANŢĂ

2. Metode de calcul pentru optimizarea fără restricţii

CULEGERE DE PROBLEME

MATEMATICĂ. - frecvenţă redusă - clasa a IX a. Prof. Baran Mihaela Gabriela

Sondajul statistic- II

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Probleme rezolvate. = 1, frecvenţele: F

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Integrala nedefinită (primitive)

Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare. Cuprins. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

Varianta 1 - rezolvari mate MT1


Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Transcript:

Curs 4 aprilie 016 Prof.dr.ig Iulia Lupea, UTCluj 3. Tablouri de umere complexe calcul putere spectrală bilaterală Fucţia Power Spectrum.vi ( S xx )calculează puterea spectrală bilaterală a şirului de valori reale X după relaţia (3): 1 * 1 S { } { } { } xx = FFT X FFT X = FFT X (3) - semalul de itrare X este cosiderat periodic şi real. este umărul eşatioaelor de itrare egal cu al puterilor spectrale rezultate. Tabloul de ieşire=sxx (Power Spectrum) este real Sxx(0)=y 0 / (pătratul coeficietului compoetei cotiue/ ) Sxx(i)=(y i y * i )/, i=0,...,-1 Fig. 6 Ver.10 şi ver.6 4. Puterea iterspectrală bilaterală complexă Sxy(f), ditre două semale date pri valori reale discrete plasate î cei doi vectori de itrare X şi Y (fiecare de câte valori) se realizează pri istrumetul Cross Power.vi, după relaţia (4): 1 * S xy = X} Y} (4) ude FFT este trasformata Fourier rapidă sau discretă DFT Sxy este u tablou de valori complexe. Valorile sut reale dacă tablourile de itrare X şi Y sut idetice. Cross Power.vi ver.10 şi 6.0 Î literatura de specialitate se îtâleşte şi următoarea defiiţie a puterii iterspectrale S'xy(f) = X(f)Y*(f)/, caz î care se va calcula cojugata complexă a vectorului Sxy returat de fucţia Cross Power.vi. Cross Power.vi : X, Y tablouri reale -> Sxy tablou complex

este umărul eşatioaelor reale di X şi Y egal cu umărul valorilor complexe di tabloul rezultat Sxy. Dacă = k, ude k= 1,,,3, istrumetul apelează trasformata Fourier Rapidă FFT. Petru cazul î care u vector are umărul de elemete egal cu o putere a lui doi iar celălalt vector coţie elemete mai puţie, se completează vectorul mai scurt cu valori ule pâă va avea acelaşi umăr de elemete cu primul, urmâd să se aplice relaţia de calcul. Î diagrama di figură este calculată puterea iterspectrală bilaterală folosid istrumetul Cross Power.vi şi î paralel observăm calculul explicit după relaţia (4), costatâd idetitatea rezultatelor şi simetria valorilor modulelor faţă de compoeta cetrală Nyquist. Putere spectrală uilaterală la ascultare muzică CD player 5. Raportul a două tablouri 1D de valori complexe (FRF) 1.A şi B sut şiruri de umere reale, afişate î PF reprezetâd eşatioae cu spaţierea dt.fucţia Real FFT.vi primeşte u tablou de valori reale şi returează valori de tipul complex. 3. Cele două şiruri de umere complexe se împart elemet cu elemet pri operatorul Divide şi rezultă tabloul 1D complex: B} B}( i) FRF = <=> FRF =, i=0,,-1 A} A}( i) sut covertite î format polar toate cele valori complexe di tabloul FRF. Split 1D Array returează două subşiruri: subşir sus: array[0]... array[idex-1] di FRF subşir jos: array[idex]... array[-1] Î fial sut afişate (î acelaşi grafic) modulele şi fazele primelor / valori complexe cu spaţierea df. 4. Temă: modificaţi aplicaţia II realizâd împărţirea perechilor de umere complexe î cadrul uui ciclu FOR (oua aplicaţia şi cea iiţială vor afişa aceleaşi grafice).

6. Fucţii care returează tablouri complexe: Cross Power Spectrum(avg), Frequecy \respose (avg) şi tablouri reale: Coherece Fuctio, Impulse Respose La fiecare iteraţie câte o liie di tablourile D: Semal D Stim şi Semal D Rasp, participă la calculul fucţiilor Power Spectrum.vi şi Cross Spectrum.vi. La iteraţia idice 0 este selectat Cazul..0 î care se iiţializează cei trei registrii de trasfer cu tablourile Sxy (complex), Sxx (real) şi Syy (real). La iteraţiile 1,,, -1 este selectat Cazul 1.. î care se îsumează fiecare tablou curet cu tabloul di registru de trasfer corespuzător petru fiecare di cele trei fucţii (u există caz Default). La ieşirea di ciclu observăm medierea cu l (r. liii) a tablourilor 1D de ieşire di regiştrii, ude l este umărul perechilor Stimul Răspus sau al liiilor acestor matrice. 1 Power Spectrum.vi se calculează după relaţia: S xx = X} Cross Power.vi se calculează cu relaţia: S 1 { } * xy = FFT X Y}, ude FFT [X] este Trasformata Fourier Rapidă realizată cu fucţia: Real FFT.vi: Al doilea ciclu For se repetă de / ori. La ieşirea di acest ciclu rezultă: 1. Fucţia complexă Cross Power Spectrum (avg) dată pri două tablouri (tabloul modulelor şi cel al fazelor de câte / valori) uite îtr-o structură,. Fucţia complexă Frequecy Respose (avg) dată pri două tablouri (tabloul modulelor şi cel al fazelor de câte / valori) uite îtr-o structură şi 3. Fucţie reală Coherece Fuctio (0..1) cu / valori ître 0 şi 1. 4. Fucţia reală Impulse Respose (avg) ( valori) este calculată folosid Trasformata Fourier Iversă (Iverse Real FFT.vi) (primeşte u tablou 1D de valori complexe şi returează u tablou 1D real. Fucţiile de mai sus sut calculate de Network Fuctios (avg).vi după relaţiile di figură.

I. Itegrarea şi derivarea umerică **fucţia dată pri formulă scrisă ca şir de caractere 1)Itegratio.vi formula: cotrol şir de caractere pt. scrierea fucţiei observate; start, ed: abscisele limită ître care se itegrează, derivează X Values: tabloul absciselor echidistate ditre start şi ed, Y Values: tabloul valorilor fucţiei observate; Itegral of Y: valorile itegralei calculate petru fiecare abscisă di X Values. ) Differetiatio.vi umber of poits: umărul absciselor echidistate pt. evaluare (118) (10 implicit) umai petru derivată. Derivative of Y: derivatele fucţiei î abscisele di X Values 3) Exemplu: fucţia 3*si(*x) este: *evaluată pri pucte şi itegrată (Itegratio.vi) *derivată î pucte (Differetiatio.vi) *amplitudiea fucţiei este 3, a derivatei 3*, a itegralei 3* ½ II. Itegrala umerică defiită: Fucţia Numeric Itegratio.vi (Mathematics / Itegratio & Differetiatio) Iput Array = u şir de valori discrete (abscise echidistate), egal distaţate a fucţiei de itegrat: f(0), f(dt), f(dt),..., dt = spaţierea ître abscisele de calcul a fucţiei. itegratio method: se alege o metodă: trapezelor (0), Simpso (1), Simpso 3/8 () şi Bode (3). Ieşirea result: o valoare reprezetâd rezultatul itegrării umerice. Aplicaţie: se calculează itegrale umerice petru: 1. SiePatter.vi => 0. Modul di SiePatter.vi => 0,637 3. Pătratele valorilor geerate de SiePatter.vi => 0,707 Temă: Să se calculeze şi compare itegrala umerică petru o fucţie folosid Numeric Itegratio.vi şi u program Matlab. 1 T X mea = 0 x( t) dt T X rms 1 T = 0 x ( t) dt T (1) () Itegrare umerică: media, med abs, RMS

Palete si subpalete III. INTEGRAREA ŞI DERIVAREA NUMERICĂ a uui ŞIR de EŞANTIOANE (achiziţioate) 1) Itegral x(t).vi (Mathematics/ Itegratio & Differetiatio) X=tablou de eşatioae; dt=perioada de eşatioare Itegral X: tabloul celor itegrale calculate cu o formulă di 4: Formula Trapezoidal Rule, formula Simpso sau altele Itegral x(t).vi iitial coditio = x -1 (pt. i=0), fial cod. = x (pt. i=-1) (ambele implicit sut 0) Obs: x -1, x X Obs: petru metode de itegrare sut ecesare mai multe codiţii iiţiale, motiv petru care itrarea este tablou 1D Calcul şir Y=Itegral X y0=a0, y1=a0+a1, y=a0+a1+a, y3=... ) Aplicaţie: dublă itegrare a acceleraţiei furizate de sie wave.vi: 1.Sie wave.vi geerează sius (=eşatioae acceleraţie măsurate cu accelerometrul).se itegrează de două ori, rezultă: grafic cu 3 curbe --- spaţiere dt1=1s dată de sie wave.vi grafic cu 3 curbe --- spaţierea dorită dt=0,1s Amplit. după prima itegrare viteza: 1 1 1/(*pi*frecveţa)= =3,18 siωt = cosω t + c1 ω ω Amplit. după a doua itegrare deplasare: 1/(*pi*frecveţa) =10.13

Importat (efect Iitial Cod): cotrol Iitial Cod 1=-19 => grafic deplasare (Plot ) este orizotal (u crescător sau descrescător) Iitial Cod 1=-16 =>grafic deplasare crescător Iitial Cod 1=-1=>grafic deplasare descrescător cotrol Iitial cod traslatează pe ordoată grafic 3 (deplasare) Deplasarea este crescătoare câd Iitial Cod = -16 3) Derivare umerică şir eşatioae: Derivative x(t).vi (Mathematics/ Itegratio & Differetiatio) X=tablou de eşatioae; dt=perioada de eşatioare iitial coditio = x -1 (pt. i=0), x -1 X, (x -1 =0 implicit) fial coditio= x (pt. i=-1), x X, (x =0 implicit) dx/dt: tabloul celor derivate discrete calculate cu o metodă (formulă) di 4 (0,1,,3) Formula Derivare discreta, metoda 0 II. Determiarea rădăciilor uei ecuaţii î itervalul specificat 1) Fucţia Fid All Zeroes of f(x).vi (subpaleta Mathematics/ Zeroes). Fucţia este dată pri cotrolul formula de tip şir de caractere. *itrările start şi ed: specifică itervalul î care rădăciile sut căutate. Fid All Zeroes of f(x).vi *Algoritmul de calcul folosit se bazează pe iteraţii după metoda Ridders (0 implicit) sau Newto Raphso (1). *Pri cotrolul accuracy este impusă precizia de determiare a rădăciilor (implicit 1.e 8). *Ieşirea Zeroes este tabloul rădăciilor absciselor (zerourilor) găsite, *f(zeroes) este tabloul valorilor fucţiei petru rădăciile găsite acestea fiid valori foarte mici, asociate preciziei impuse. ) Exemplu: determiarea celor patru rădăcii ale ecuaţiei: cos( x )cosh( x) = 1, î itervalul [0, 11.1] (algoritmul Newto Raphso), x x x ude cosh = ( e + e ) /, sih = ( e e ) /. x Sut trasate grafice: - Zeroes (abscise) şi f(zeroes)=ordoate trasează soluţiile (cele 4 pătrăţele) - Itegratio.vi pri cele ieşiri trasează fucţia f(x)=cos(x)cosh(x)-1 Completare: Comparaţie Itegral x(t).vi var. trapezoidal şi calcul explicit

dt y0 = ( x0 + x0 ) dt, y1 = [( x0 + x0) + ( x0 + x1)] ude x 1 = x 0