Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )

Σχετικά έγγραφα
FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

1,4 cm. 1.Cum se schimbă deformaţia elastică ε = Δ l o. d) nu se schimbă.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Integrala nedefinită (primitive)

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Curs 1 Şiruri de numere reale

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Subiecte Clasa a VII-a

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

riptografie şi Securitate

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Lucrul si energia mecanica

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

MARCAREA REZISTOARELOR

1. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t = 1.

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE CU AJUTORUL UNUI PENDUL FIZIC

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

STUDIUL MISCARII OSCILATORII FORTATE

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Curs 2 Şiruri de numere reale

Subiecte Clasa a VIII-a

III. Statica III. Statica. Echilibrul mecanic al corpurilor. 1. Sistem de forțe concurente. Sistemul de forțe


6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Dinamica. F = F 1 + F F n. si poarta denumirea de principiul suprapunerii fortelor.

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

Criptosisteme cu cheie publică III

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Determinarea momentului de inerţie prin metoda oscilaţiei şi cu ajutorul pendulului de torsiune. Huţanu Radu, Axinte Constantin Irimescu Luminita

COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE

Probleme oscilaţii. 7. Un pendul gravitaţional efectuează 30 de oscilaţii complete într-un minut. Care este lungimea pendulului?

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Curs - programul Electrotehnică Versiunea Ș. L. Mihail-Ioan Pop

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

z a + c 0 + c 1 (z a)

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

(k= constanta elastică a resortului, = coeficientul de frecare vâscoasă al mediului). Fig.3.1 Oscilaţii amortizate. m 2

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

5.1. Noţiuni introductive

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Metoda științifică: Pendulul Matematic

STUDIUL OSCILAŢIILOR LIBERE ŞI A OSCILAŢIILOR FORŢATE FOLOSIND PENDULUL POHL

Integrale cu parametru

Ecuatii trigonometrice

V O. = v I v stabilizator

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Pendulul elastic. Rezolvare dată de propunătorul problemei

Transcript:

Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 ) In prima fisa publicata pe site-ul didactic.ro ( Miscarea armonica) am explicat parametrii ce definesc miscarea oscilatorie ( perioda, frecventa ) dar nu am definit si alti parametrii precum elongatia, amplitudinea si anumite formule incomplete. Din aceasta cauza am propus o noua lectie completa despre miscarea oscilatorie armonica. *) Definitie: Miscarea oscilatorie este miscarea efectuata de o parte si de alta a pozitiei de echilibru. Ex: pendulul, balansoarul, inima... etc Marimi caracteristice: 1) Perioada ( T ) masurata in secunde : reprezinta timpul in care se efectueaza o oscilatie => 2) Frecventa (ν ) masurata in s^-1 (hertz) sau (Hz) : Reprezinta nr. de oscilatii efectuate in unitatea de timp => [[[ Obs: T* ν = 1 ]]]

3) Elongatia (X sau Y) : masurata in metri ( m ) reprezinta departarea fata de pozitia de echilibru la un moment dat. 4) Amplitudinea ( A ) nasurata tot in m reprezinta elongatia maxima => y aparine intervalului inchis [ -A; +A] *) Miscarile oscilatorii care se desfasoara in mod natural sunt amortizate ( datorita fortelor de frecare ) amplitudinea oscilatiei scade pana la oprire. Daca se compenseaza energia pierduta, oscilatia poate fi fortata ( intretinuta ) Am definit toate marimile caracteristice miscarilor oscilatorii si am definit miscarile amortizate sau fortate. Deci putem trece direct la miscarea oscilatorie armonica. De ce armonica? Stim din clasele anterioare ca functiile sinus si cosinus se mai numesc functii armonice. Deoarece In legile miscarii apar in formula functiile sinus si cosinus miscarea se numeste oscilatorie armonica

Vom incerca in continuare sa gasim ecuatia miscarea oscilatorie armonice folosind cunostintele de trigonometrie si un mic exemplu. 1) Fie o bila legata de un resort iar resortul se afla in pozitie vertical suspendat de un perete ( fig 1) fig 1 Unde k este constanta resortului iar ΔL elongatia resortului. Formula pentru forta F ce actioneaza asupra resortului este : ( F = -k * ΔL ) Obs: Semnul minus se datoreaza miscarii in sens negativ a resortului dupa ce aplicam forta f asupra resortului, semnul nu se aplica in formula deci mereu ( F > 0 ). Formula trebuie memorata deoarece o vom folosi intr-un alt exeplu.

*) Miscarea oscilatorie se studiaza pornind de la miscarea circular uniforma si proiectand marimile caracteristice pe unul din diameter. Pentru inceput proiectam raza ( fig 2 ) Sa folosim deci cunostintele de trigonometrie. Observam un triungi xya si unghiul ( fi ). fig 2 Sinusul in orice triunghi este cateta opusa supra ipotenuza => sin( ) =

Din aceasta formula il putem afla pe y si obtinem astfel ecuatia : y = A * sin( ). Dar in fizica, = Ѡ ( omega ) * t + 0, Unde 0 reprezinta faza initiala iar omega reprezinta viteza ungiulara. Inlocuim in formula si obtinem ecuatia miscarii oscilatorie armonice: Formulele pentru viteza si acceleratie sunt : Obtinute dupa proiectarea vectorului forta si prin aplicarea formulei pentru forta centripeta. ( vezi fig 2 si de la extremitatea vectorului A aplica regula de adunarea a vectorilor )

Stiind aceste formule putem sa le folosim pentru a define si alte forte sau sa le folosim in problem. Ex: Stiim ca forta f actionata asupra unui resort este: ( F = -k*δl ) unde ΔL reprezinta departarea fata de pozitia de echilibru sau elongatia. Dar fiindca am aflat formula pentru elongatie ( Y) formula poate fi rescrisa astfel: F = -k * sau ( F = -k*y ) Obs: Daca scriem Ѡ = = = 2*π* ν unde ν ( frecventa in Hz ), o formula utila si usor de retinut. Iar pentru constanta elastica K formula este: ( -m* Ѡ * y = K ) In continuare vom afla perioada T astfel: 1) Folosim formula pentru constanta elastica 2) Ridicam la patrat pe Ѡ si obtinem

Pentru cei interesati: Incercati sa aflati de ce? T = => perioada pendulului ( perioada proprie ) Exercitii: Am definit toate marimile caracteristice, am aflat ecuatia miscarii oscilatorie armonice si a altor ecuatii. Acum este timpul sa aplicati ecuatiile in exercitii si problem diverse. Ex. 1) Fie o bila de masa m = 2kg atarnata de un resort cu constanta elastic k = 50 N/m. La momentul initial t = 0 corpul se afla la distanta Y0 = 2 cm si are viteza de v0 = 10 cm/s. Calculati T, ν, Ѡ, 0, A. Ex. 2) Fie m = 10 kg si K = 20 N / m. Calculati T.