14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Σχετικά έγγραφα
13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide... 1 Cuprins..1

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

IV. STATICA SISTEMELOR DE CORPURI RIGIDE. GRINZI CU ZĂBRELE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

9. Statica solidului rigid...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

MARCAREA REZISTOARELOR

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

3. REPREZENTAREA PLANULUI

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Lectia VII Dreapta si planul

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Curs 4 Serii de numere reale

Algebra si Geometrie Seminar 9

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Determinarea eforturilor din barele unei grinzi cu zabrele

SOLICITAREA DE TRACŢIUNE COMPRESIUNE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Integrala nedefinită (primitive)

Subiecte Clasa a VIII-a

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Dreapta in plan. = y y 0

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

- Grinzile sprijină (se descarcă) pe diafragme, stâlp şi pe alte grinzi.

Ecuatii trigonometrice

CUPRINS 2. Sisteme de forţe... 1 Cuprins..1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

riptografie şi Securitate

FORŢE INTERIOARE. EFORTURI. DIAGRAME DE EFORTURI.

Subiecte Clasa a VII-a


R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

STATICA CONSTRUCȚIILOR STRUCTURI STATIC DETERMINATE - Îndrumător pentru lucrări -

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

STATICA CONSTRUCȚIILOR CADRE STATIC NEDETERMINATE

MECANICA CORP DEFORMABIL - NOŢIUNI GENERALE

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

STATICA CONSTRUCȚIILOR STRUCTURI STATIC NEDETERMINATE

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

CUPRINS 7. Statica punctului material... 1 Cuprins..1

, m ecuańii, n necunoscute;

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

CUPRINS 8. Statica solidului rigid... 1 Cuprins..1

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

8 Intervale de încredere

Criptosisteme cu cheie publică III

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

1. STATICA SISTEMELOR DE CORPURI

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Curs 1 Şiruri de numere reale

2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

z a + c 0 + c 1 (z a)

Transcript:

SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor În acest seminar se vor determina anumite eforturi din barele unei grinzi cu zăbrele plană, simplă şi static determinată utilizând metoda secţiunilor. Introducere seminar Aplicaţiile studiate sunt aplicaţii în plan. Obiective seminar După parcurgerea acestui seminar cursantul va şti: - să identifice o grindă cu zăbrele static determinată; - să determine reacţiunile unei grinzi cu zăbrele static determinată; - să determine eforturile din barele unei grinzi cu zăbrele utilizând metoda secţiunilor. Durata medie de studiu individual ore Acest interval de timp presupune asimilarea noţiunilor prezentate în acest seminar şi realizarea aplicaţiilor.

Cunoştinţe necesare Cunoştinţele necesare studiului acestui seminar sunt: - scrierea condiţiilor de echilibru scalare de tip ecuaţii de forţe şi momente (seminar, seminar 5, modul 7); - metoda secţiunilor (modul )... Aspecte teoretice Se vor determina eforturile în barele unei grinzi cu zăbrele plană, simplă şi static determinată. Pentru ca un sistem de corpuri să fie static determinat trebuie să fie îndeplinite două condiţii: una cantitativă şi una calitativă. Condiţia cantitativă pentru o grindă cu zăbrele este: unde n este numărul de noduri iar b este numărul barelor grinzii cu zăbrele. Pentru o grindă cu zăbrele simplă este suficient ca aceasta să fie invariabilă din punct de vedere geometric (aceasta se rezolvă prin alcătuirea grinzii cu zăbrele prin alăturare de triunghiuri). Datorită ipotezelor simplificatoare, în barele unei grinzi cu zăbrele se dezvoltă doar eforturi axiale (de întindere sau de compresiune), constante pe lungimea barelor. Fie bara mărginită de nodurile,,i şi,,j (figura.). Se observă că dacă bara este întinsă, efortul axial iese din nod, iar dacă bara este comprimată efortul axial intră în nod. j j j i i bară întinsă, efort axial pozitiv i bară comprimată, efort axial negativ Fig.. Convenţia de semn pentru efortul axial

Pe schema rezultatelor, eforturile se reprezintă în raport cu nodurile grinzii cu zăbrele... Aplicaţii rezolvate Să se determine eforturile din barele însemnate ale grinzii cu zăbrele din figură utilizând metoda secţiunilor. Enunţ general Etape de rezolvare ) Se verifică dacă grinda cu zăbrele este static determinată; ) Se numerotează nodurile şi se determină cosinuşii directori ai barelor înclinate; ) Se determină reacţiunile grinzii cu zăbrele; ) Se secţionează complet grinda cu zăbrele (astfel încât să rezulte două părţi distincte); secţiunea se va face prin maxim trei bare de efort necunoscut, iar direcţiile acestor bare nu trebuie să fie toate trei paralele sau toate trei concurente în acelaşi punct; 5) Se alege una dintre cele două părţi şi se încarcă cu forţele exterioare (cunoscute) şi cu eforturile (cunoscute şi necunoscute) din barele suprimate; eforturile necunoscute se aleg iniţial a fi de întindere; 6) Se exprimă echilibrul părţii alese prin scrierea a trei ecuaţii de echilibru scalare independente; aceste ecuaţii se scriu astfel încât sistemul de ecuaţii rezultat să fie un sistem de ecuaţii decuplat (necunoscutele să se rezolve independent una în raport cu celelalte); 7) Se rezolvă ecuaţiile de echilibru; 8) Se verifică rezultatele printr-o ecuaţie de echilibru neutilizată. APLICAŢIA Pentru grinda cu zăbrele din figura. să se determine eforturile din barele însemnate utilizând metoda secţiunilor. Enunţ

P 7 x l P Fig.. ) Se verifică dacă grinda cu zăbrele este static determinată. Condiţia de determinare statică: Grinda cu zăbrele din figură este alcătuită prin alăturare de triunghiuri, rezultă că este static determinată. ) Se numerotează nodurile (figura.) şi se determină cosinuşii directori ai barelor înclinate

6 8 P 0 α α α β γ δ δ 5 7 9 7 x l P 5 Fig.. ) Determinarea reacţiunilor grinzii cu zăbrele 6 8 P 0 H =P V =P 5 7 9 7 x l V 7 =P P 5 Fig.. Rezultă: 5

Verificare: Pentru determinarea eforturilor din barele însemnate se vor face patru secţiuni ce respectă condiţiile etapei. Acestea se redau în figura.5 şi se vor trata separat. 6 8 P 0 H =P V =P 5 7 9 7 x l V 7 =P P 5 Fig..5 Secţiunea -. S-au secţionat barele -, - şi -6 şi s-au înlocui cu eforturile corespunzătoare (considerate iniţial de întindere). Se alege partea din stânga (este acţionată de mai puţine forţe). Aceasta este alcătuită dintr-o alăturare de triunghiuri şi se comportă ca un solid rigid (este invariabilă din punct de vedere geometric). H =P V =P l Fig..5 6

Deoarece această parte se comportă ca un solid rigid, se pot scrie trei ecuaţii de echilibru independente pentru determinarea celor trei necunoscute. Aceste ecuaţii se scriu astfel încât sistemul de ecuaţii rezultat să fie un sistem de ecuaţii decuplate (fiecare necunoscută să se determine independent de celelalte două). În acest caz se vor scrie ecuaţiile: Se impune precizarea că punctul este un punct situat la intersecţia dreptelor suport ale eforturilor şi, ce are poziţia nodului, dar nu este nodul (nodul se află pe partea grinzii cu zăbrele ce nu a fost considerată în abordarea acestei secţiuni). Din rezolvarea celor trei ecuaţii rezultă: Verificarea rezultatelor se face printr-o ecuaţie de echilibru neutilizată: Secţiunea -. 6 8 α H =P 5 V =P l Fig..6 Ecuaţiile de echilibru sunt: 7

Din rezolvarea ecuaţiilor rezultă: Verificarea rezultatelor se face printr-o ecuaţie de echilibru neutilizată: Secţiunea - 0 l 7 β 9 δ 5 l 6l P Fig..7 Ecuaţiile de echilibru sunt: unde şi sunt distanţele de la nodul 5, respectiv 7 la dreptele suport ale eforturilor, respectiv. Aceste distanţe sunt: Din rezolvarea ecuaţiilor rezultă: 8

Verificarea rezultatelor se face printr-o ecuaţie de echilibru neutilizată: Secţiunea - l l δ 5 P Fig..8 Ecuaţiile de echilibru sunt: unde este distanţa de la nodul la dreapta suport a efortului. Aceasta este: Din rezolvarea ecuaţiilor rezultă: Verificarea rezultatelor se face printr-o ecuaţie de echilibru neutilizată: Rezultatele se trec pe schema rezultatelor: 9

P H =P V =P P P 6 P 8 P,P, 0 P 5 7 9 7 x l 0,,67P P V 7 =P,P P P 5 Fig..9 Prezentarea rezultatelor şi modul de evaluare Cursantul trebuie să prezinte următoarele: - verificarea grinzii cu zăbrele (dacă este static determinată) p; - determinarea reacţiunilor p; - efectuarea corectă a unei secţiuni p; - alegerea ecuaţiilor de echilibru astfel încât să rezulte un sistem de ecuaţii decuplate p; - scrierea corectă a ecuaţiilor de echilibru p; - verificarea rezultatelor p; - schema corectă a rezultatelor p. La cele 9 puncte se adaugă punct din oficiu. Cursantul îndeplineşte obiectivele acestui seminar dacă obţine în urma evaluării 6 puncte. 0