Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy

Σχετικά έγγραφα
Se observă că pentru calculul lui facem apel la, deci metoda descrisă mai sus. K s ( )

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

CAPITOLUL 2 METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE. MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR ECONOMICE

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Instrumentație electronică de măsură - Laborator 1 rev 8.1 2

CURS 6 METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE. Partea I (Rezumat) 6-I METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI

Metode Numerice de Rezolvare a Ecuațiilor Diferențiale

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

VII.3.5. Metode Newton modificate

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA

Integrale cu parametru

4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE Diferenţiabilitatea funcţiilor reale de o variabilă reală.

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

cele mai ok referate

4. Interpolarea funcţiilor

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

mărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),

TUBURI CU PEREŢI GROŞI

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

VII. Teorema lui Dirichlet

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Proiect Doctorat: CONTRIBUłII LA ANALIZA ENERGETICĂ MULTIPARAMETRICA A ANVELOPEI ŞI A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL MICROCLIMATULUI DIN CLĂDIRI

Structura circuitelor digitale N.Cupcea (notite) 1 Circuite logice cu TMOS. * exemplu: structura fizică a unui TECMOS cu canal indus:

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

MULTIMEA NUMERELOR REALE

6. VARIABILE ALEATOARE

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Mădălina Roxana Buneci. Optimizări

Curs 4 Serii de numere reale

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

Tema: şiruri de funcţii

2. Functii de mai multe variabile reale

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

[ ] 3. Structura mulţimii soluţiilor admisibile ale unei probleme de programare liniară

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL


CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Laboraratorul 7. Validarea generatorilor

Το άτομο του Υδρογόνου

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Modele dinamice de conducere optimală a activităţii firmei 9. Modelul Jorgenson

LEC IA 1: INTRODUCERE

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Problemas resueltos del teorema de Bolzano

ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Convergenţa uniformă a şirurilor de funcţii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

5.2 Structuri pentru filtre cu răspuns infinit la. impuls. Fie funcţia de transfer: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

3.5. Forţe hidrostatice

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Fiabilitatea şi indicatori pentru măsurarea nivelului acesteia. Suport de curs master MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008

METODE NUMERICE APLICAŢII

Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy

Subiecte Clasa a VII-a

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

1.2. Συναφείς προσδιοριζόμενες χρήσεις της ουσίας ή του μείγματος και αντενδεικνυόμενες χρήσεις Χρήση τής ουσίας/τού μείγματος

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Hazardul moral în cadrul teoriei contractelor

TORSIUNEA BARELOR DREPTE

Integrala nedefinită (primitive)

Integrale generalizate (improprii)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

8. Alegerea si acordarea regulatoarelor

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

Transcript:

Meode numerce enru robleme Cuc. Ecuţ derenţle. Probleme Cuc.. Meode uns..4. Meode de Runge u connure) Consderăm roblem Cuc: ' ) ) ş reţeu de unce: ) b.....8) În generl o meodă de Runge u în r sd ese o meodă uns de orm:.

. )....4) unde ) r s s s c.4b) r s s j j sj s s... ) ) ) µ.4c) Se observă că enru clculul lu s cem el l... s dec meod descrsă m sus ese o meodă exlcă. Penru ăsr ordnul de roxmre derve l ) O se mun condţle:

µ r s s c s s j Penru meodele cu 4 sj s... r.5) r se oe ră că u ordnul de exce r ) O. În generl une meode Runge-u cu r sd se socză o un bel num belă Bucer cre se oe scre mrcl: µ A T c µ µ M µ r M r M r L L L L r r M rr c c L c r.

4 Prnre cele m oulre meode de Runge-u mnm meod lu u vând ordnul de exce cre re bel Bucer: ) 4 6 ) ) - 6 6 r dnre cele cu 4 sd mnm:

5 ) Meod Runge-u sndrd : ) 4 6 ) 4 ) 6 6

6 )Meod Runge-u-Gll : ) ) ) 4 6 ) 4 ) ) 6 ) 6 ) 6 6

7 )Meod u de re om : ) 4 8 ) 4 ) - 8 8 8 8

Exemlul : Rezolvţ roblem nţlă cre re soluţ excă ' ) ). Alcăm în connure meod Runge-u sndrd. Progrmul mlb ese: %exemlu Runge u sndrd ;b; %ceele nervlulu N6; %sul reele b-)/n-); %numrul de nodur zerosn);%nlzm vecorul solue enru Euler modc ezerosn); %solu' exc _ezerosn);%nlzm vecorul solue enru Euler )-; e)-; _e-; %cond nl ::b; %s de m 8

or :N _e)e-)*ex-)-)); Ex-)-)); Ex-).5*-).5**); Ex-).5*-).5**); 4Ex-)-)*); )-)/6***4); end e)-/); lo::b'.') %rerezenm grc solu numerc old on lo::be'b') lo::b_e'r') unde m olos uncţ Ex.m dă m jos uncon rezex) rez/^)-/-^; 9

Fgur. Soluţ excă ş soluţle numerce obţnue olosnd meod lu Euler ş meod Runge-u sndrd

Nodul exc) R R. -. -... -.8 -.8..4 -.745 -.7485..6 -.64958 -.65.4.8 -.55557 -.555555.48. -.499945 -.5.54 Tbel 4. Comrţe înre soluţ nlcă ) ş vlorle obţnue rn meod Runge-u sndrd R )

I..5. Sble meodelor uns Fe o reţe grlă) de unce unormă su neunormă e nervlul [ b] dă de nodurle { } sel încâ r ş grle vor < < <... < < b.7)... su b ) / ).8) grlă neunormă) grlă unormă) Vom sune că grl ese de neţe mx.9)

Sunem că o uncţe cu vlor vecorle denă e grl.7) v { v } d v R se numeşe uncţe grlă. Vom no mulţme uncţlor grlă cu dene e nervlul [ b] cu [ b] Γ unde rn noăm colecţ de lungm { }. Denm în connure norm une uncţ grlă rn: v mx v v Γ[ b].4) Consderăm roblem Cuc ş o meodă numercă cu un sngur s ' ) ) b R ) şă cese robleme d ).4b)

Se observă că meod numercă roduce o uncţe grlă { } sel încâ unde { } ese grl ndusă de soluţ excă robleme.4). Inroducem în connure oeror rezdul R den e C [ b] ş R den e [ b] Γ : Rv) ) : v' ) v ) ).4) Rv) : v v) v )....4) unde v { v } Γ [ b] r enru den oerorul d de.4) în consderăm R v) Rv). Folosnd oeror denţ m sus uem scre roblem cu vlor nţle.4) ş meod numercă şă.4b) sel: 4

e [ b] ).44) R e [ b].45) R Se observă că erore loclă de runcere.6) în uncul )) se oe exrm cu juorul oerorulu rezdul.4) lc soluţe exce R ) : ) )) ) ) T ) ).46) Sble ese o roree sceme numerce.4b) ş nu re legăură cu uere de roxmre meode. E se reeră l robuseţe sceme în ror cu erurbţle mc. Sble îmreună cu 5

conssenţ conduc l convergenţ soluţe numerce căre soluţ devără. Penru den sble cu juorul oerorlor rezdul resuunem d d că ) :[ b] R [ ] R unde 6. Denţ 8: Meod.4b) se numeşe sblă e [ b] dcă exsă > consnă) ce nu dende de sel încâ enru o grlă rbrră e [ b] ş enru două uncţ grlă rbrre v w Γ [ b] de sble v > v w R v R w ) v w [ b] re loc negle w Γ.47) enru orce cu sucen de mcă.

Presuunem că vem două uncţ grlă ş w ce ssc R.48) R w ε η.49) w unde ε { ε } Γ [ b] ese o uncţe grlă cu ε ş η mc. Prn nloge cu.45) uem sune că Γ [ b] ese rezulul lcăr sceme numerce.4b) cu o recze nnă r w Γ [ b] rereznă rezulul lcăr sceme numerce.4b) în cre s-u srecur unele eror de exemlu eror de rounjre dore screr în vrgulă lonă. Aunc meod numercă ese sblă dcă: 7

ε ) w.5) η dcă scmbre loclă în ese de celş ordn de mărme c ş erore rezdulă loclă { ε } ş erore nţlă η. Lem 4: Fe { e n } o secvenţă de numere e n R ce ssce negle unde b R. Aunc n > n en nen bn n....5) n n n en En E n e l b n... l.5) 8

Demonsrţe: Dcă cem convenţ că un rodus vd re vlore ş că o sumă vdă re vlore se ră rn nducţe memcă că E e En n En bn n....5) Scăzând ecuţ.5) dn ecuţ.5) vem Deorece E e n En n en En) n....54) e ş vem e E r rn nducţe ţnând con > că > se oe ră că E n e. n n 9

Teorem 5: Dcă ) ssce o condţe Lscz în ror cu vrbl ) * ) M * e [ b] R d [ ].55) unc meod.4b) ese sblă. Demonsrţe: Fe { } o grlă rbrră e [ b] ş v w Γ [ b] două uncţ grlă cu vlor vecorle rbrre. Dn.4) uem scre v w v w r rn scădere obţnem: v ) Rv)... w ) R w)...

v w v w [ v ) w ) ] R v) R w) [ ]....56) Dcă lcăm norm ecuţe.56) ş olosm negle rungulu obţnem: v w v w v ) w ) R v) R w)... Noând e v w d Rv) Rw) δ d ş olosnd.55) vem: e M) δ....57) Se observă că negle.57) ese de negle.5) cu M ş δ d. Deorece... unde vem: ese surunr ş ozv enru

) ) )M b M l M l l l l l l e e e M l... unde enru dou negle m olos x x e. Conorm Leme 4 uem scre: ) ) ) ) )... b e e e e e e M b M b M b δ δ Aşdr ) ) w M b R v R b w v e w v e ) ş m obţnu sel ecuţ.47) cu ) { } b e M b mx.

Puem să cem observţ că meodele cu un s ssc o condţe Lscz dcă ssce o sel de condţe r consn M enru se oe deermn cunoscând consn L enru. I..6. Convergenţ meodelor uns Denţ 9: Fe < < <... < < b o grlă e [ b] cu lungme grle mx ). Fe { } o uncţe grlă obţnuă rn lcre meode numerce.4b) r { } grl ndusă de soluţ excă

robleme cu vlor nţle.4). Meod numercă.4b) ese convergenă e [ b] dcă re loc: când.58) Teorem 6: Dcă meod.4b) ese conssenă ş sblă e [ b] unc e converge. M mul dcă ese de ordnul unc O ) când.59) Demonsrţe: Dcă meod ese sblă unc enru sucen de mc re loc negle.47) enru grlele ) R R ) v ş w : 4

Deorece ) ş deorece soluţ nlcă vercă ecuţ.44) unc vem: R.6) Având în vedere legăur înre oerorul rezdul ş erore de runcere dă de ecuţ.46) obţnem: R T ).6) Conorm oeze meod ese conssenă dcă T ) când.6) ş unc dn.6) ş.6) obţnem: când 5.

M mul o meodă re ordnul dcă ) ) O T dec vem conorm ecuţe.6) când O ) când I..7. Asmoc eror globle Consderăm roblem Cuc ş o meodă numercă cu un sngur s şă cese robleme ' ) ) b R ) d 6 ).4b)

ş dorm să evluăm comormenul smoc l vlor unde { } când ese grl rodusă de soluţ numercă r { } ese grl ndusă de soluţ excă robleme.4). Consderăm enru smlcre că grl olosă c ese de lungme consnă. n n Remnm că o uncţe τ :[ b] R R cre ssce τ ) ş T ) τ ) O ).9) se numeşe uncţe de erore rnclă. 7

Teorem 7: Presuunem: ) ) ) C [ b] R d [ ] ) ese o meodă de ordn ce dme o uncţe de erore rnclă τ ) d C [ b] R ) ) e ) ese soluţ robleme Cuc de d e ) )) e ) τ ) b.6) Aunc enru... vem e ) O ) su e O ). când.64) 8

9 Demonsrţe: Esmăm derenţ ) ) ).65) Dezvolăm în sere Tlor enru comonen j ş ne orm l dervele secunde: ) ) ) ) ) ) [ ] ) ) [ ] ) [ ] l l d l l j d j j j.66) unde ese e segmenul ce uneşe ş ). Ulzăm dezvolre lu Tlor dn nou în vrbl :

) ) ) ) ) ) j j j.67) unde < <. Conorm conssenţe vem ) ) e [ ] d b R ş unc ) ) [ ] d j j b x R.68) ş unc conorm condţe ) uem scre: ) ) ) ) ) O j j.69) Deorece ese o meodă de ordn unc ) ) O. Aunc conorm Teoreme 6 condţe ) ş ecuţlor.69) ş.66) vem:

) ) ) ) ) ) ) [ ] ) ) ) ) [ ] ) ) ) ) ) [ ] ) d j d j d j j j O O O O O.7) unde m olos ul că ) O ese de ordnul ) O deorece. Relţ.7) scrsă în ormă vecorlă ese: ) ) ) ) ) ) ) ) O.7) unde rn m no Jcobnul lu în ror cu vrbl.

Penru une în evdenţă ermenul domnn în erore globlă nroducem uncţ grlă { } r r unde ) r.7) Avem ) ) ) ) ) [ ] ) ) ) ) ) ) ) ) r r unde m exrm dn meod numercă.4b). Ţnând în connure con de legăur dnre oeror rezdul s erore de runcere loclă

) ) ) ) ) ) ) ) T R : obţnem ) ) ) ) ) ) [ ] { } T r r.7) Având în vedere legăur dnre erore loclă de runcere ş uncţ de erore rnclă dă de ) ) ) O T τ ecuţ.7) devne ) ) ) ) ) ) ) [ ] O r r τ.74) ş olosnd.7) ş.7) obţnem

r r r ) )) r τ )) O )....75) Noând ) ) ) τ ) ) se observă că.75) ese de g meod exlcă lu Euler enru roblem cu vlor nţle de d e) e ) g cre se oe scre în ermen oerorulu rezdul sel Euler g R r) ε... ε O ) 4

Având în vedere că meod lu Euler ese o meodă sblă e [ b] re loc.47)) ş că g nd lnră în dou vrblă ssce o condţe Lscz unormă unc r e O ) ş ţnând con de.7) se obţne dcă cee ce rebu demonsr. ) e O I..8. Esmre eror globle Penru monorz erorle globle conorm eoreme recedene rebue să evluăm Jcobnul ) ş să esmăm uncţ de erore rnclă. Enunţăm urmăore eoremă: 5

Teorem 8: Presuunem: ) ) ) C [ b] R d [ ] ) ese o meodă de ordn ce dme o uncţe de erore rnclă τ ) d C [ b] R ) ) exsă o esmţe r ) enru uncţ de erore rnclă sel încâ: unorm e [ b] R r ) τ ) O ).76) d v) e uncţ grlă { } ş o nouă uncţe grlă v { v } generă sel: 6

v v ) v ) v r ) [ ] v.77) Aunc enru orce... ) v O când.78) Demonsrţe: Deorece meod numercă ese conssenă dcă ) ) d ) conorm condţe ) vem că ) C [ b] R. Aunc conorm Teoreme 7 vem ) O ) su ) ) ) O ). 7

Ţnând con că obţnem: ) )) O ).79) Conorm oeze ) ) d C [ b] R ) Tlor vem: τ ş unc dezvolând în sere ) τ )) τ )[ )] τ ) ) O ) τ ş unc conorm oeze ) obţnem: r ) τ ) O ) τ ) ) O ) O ) r dcă ) τ )) O ).8) 8

Fe ) ) τ ) ) g ) Aunc.77c) re orm: unde v [ A v b].8) v A sun mrce mărgne ş b sun vecor mărgnţ. Conorm relţe.57) vem că v ese mărgn dcă v O ).8) Folosnd.79) ş.8) în.77c) ş ţnând con de.8)vem: v v [ )) v )) O ) ] v g v ) O ) τ 9

Se observă că relţ de m sus deneşe meod exlcă lu Euler scrsă olosnd oerorul rezdul sel: Euler g R ) O ) v 4 Deorece meod lu Euler ese sblă vem v e ) O ) unde e ) ese soluţ ecuţe de d Aunc conorm relţe.64) su e) e ). g e ) O ) v O ) ) O ) când ) v O când

4 I..9. Exrolre Rcrdson l zero Se observă că enru lc eorem neroră vem nevoe de o esmre ) r uncţe de erore rnclă ) τ cu o recze ) O. Fe o meodă numercă cu un s de ordn. Consderăm relţle: ) ) ) * / / * / r.8)

4 Se observă că * se obţne în urm lcăr meode enru do ş consecuv de mărme / r se obţne duă o sngură lcre meode enru sul. Vercăm în connure dcă ) r d de.8) ese o esmţe bună lu ) τ. Conorm denţlor.6) ş.9) vem: ) ) ) [ ] ) ) O τ.84) Folosnd relţle.8) obţnem ) ) ) ) / / / *

4 ş o exrmăm ermen dn membrul dre olosnd.84): ) ) ) [ ] ) ) ) ) ) ) ) / ) ) / ) ) * O O O O O τ τ τ τ unde ) O τ oe dezvol în sere Tlor ) ) ) O O τ τ. Aşdr vem: ) ) ) * O τ.85)

44 Dcă scădem.85) dn.84) unc obţnem ) ) noe * ) *.86) cre deneşe o nouă meodă cu un s de ordnul. Se observă că rocedur.8) necesă mulle evluăr le uncţe cee ce o ce c meod să e cossore. De obce e se lcă l ecre do ş lu dcă vem rocedur ) ) ) *.87) r.85) devne ) ) ) ) * O τ.88)

I... Meode mbrce scuunde) * * Consderăm o meodă de ordn ş o meodă de ordn dcă ) [ ) ) ] τ ) O ).89) * ) [ ) ) ] O ).9) Scăzând ecuţle.89) ş.9) ş îmărţnd rezulul cu obţnem esmorul: r [ ] * ) ) ).9) 45

Urmăm în connure dee lu Felberg cre scuund o meodă de Runge-u de ordnul înr-o meodă de ordnul. Consderăm o meodă exlcă cu r sd s ) ) ) ) µ Penru * se lege o meodă cu * r sd * s s * sj s sj r s s j c s sj s j s... r r * > r sel încâ µ µ enru s... r.9) Aunc m vem de ăcu * evluăr sulmenre le uncţe. r r 46

Asel de erec de ormule Runge-u mbrce u os obţnue de Felberg l srşul nlor 96. Exemle de rmer ormulelor mbrce sun dţ în belul urmăor: r * r 4 5 4 5 6 5 6 8 6 8 7 8 5 7 Tbel 5. Formule Runge-u mbrce 47

Meodelor mbrce l se şeză o o belă Bucer modcă de orm: µ A Cel m smlu exemlu de meodă mbrcă ese meod lu Euler mbrcă în meod lu Heun. Tbel e Bucer ese: T c T c / / 48