4. Interpolarea funcţiilor
|
|
- Ιολανθη Λιακόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Iterpolre ucţlor 7 Iterpolre ucţlor Fe : [] R ş e pucte dstcte d tervlul [] umte odur Prolem terpolăr ucţe î odurle costă î determre ue ucţ g : [] R dtro clsă de ucţ cuoscută cu proprette g Pusă su cestă ormă geerlă prolem pote să u ă soluţe su să ă o tte de soluţ Ce m utlztă clsă de ucţ de terpolre este cls polomelor dtortă uşurţe cu cre se tegreză ş se derveză Iterpolre ucţlor preztă o mportţă deosetă petru czul câd ucţ u este detă prtro relţe ltcă c prtru tlou de vlor ce repreztă de eemplu rezulttele ue epereţe Cr ş tuc câd ucţ este dtă prtro relţe ltcă dr cestă relţe este complctă se pote lege terpolre î locul clcululu drect Polomul de terpolre l lu Lgrge Teorem Fe : [] R ş odur d tervlul [] Atuc estă u polom uc P de grdul cre terpoleză ucţ î odurle P Acest polom se umeşte polomul de terpolre l lu Lgrge Demostrţe Căutăm u polom P su orm următore: P L L L ude L sut polome de grdul ce urmeză să e determte Deorece dorm c P vom pue codţle:
2 8 zele Alze Numerce dcã L δ dcã Deorece L petru rezultă că L dmte rădăcle Aşdr L Cum L rezultă Î cocluze vem P L ude L Evdet polomul re grdul ş re proprette P Fe Q u lt polom de grdul cu proprette Q RP Q Deorece grdr ş R detc ul dec că P Q ş e rezultă că R este polom Eemplu Fe odurle ş ş Atuc P Eectuâd clculele oţem P 8 Î coture vom ot erore î ecre puct cu E;P Evdet E; Itroducem de semee otţ: U Teorem Dcă C [] tuc petru orce [] estă ξ stel îcât ξ E ; U!
3 Iterpolre ucţlor 9 Demostrţe Cosderăm ucţ ulră E ; [ ] g t t P t U t t U Oservăm că g se uleză î pucte dstcte D teorem lu Rolle rezultă că estă ξ stel îcât g ξ Cum E ; g t t! U rezultă ξ E ; U! Corolr Dcă estă > stel îcât petru orce [] tuc: E ; U [ ]! Eemplu Fe ucţ l ş odurle ; ; 7; 8 Evluăm erore î puctul U IV [ ; 8] Rezultă E ; 9 cest umăr d dor u mort l eror Dcă olosm următorele vlor î odur X ş clculăm polomul lu Lgrge oţem: P 997 Pe de ltă prte l8 Rezultă că E; 8 cee ce cormă rmţ de m sus Oservţ Dcă Q este u polom de grd cel mult tuc E; orcre [] Armţ rezultă d Teorem deorece î cest cz
4 zele Alze Numerce Oservţ Eg;E;Eg; Îtrdevăr dcă P este polomul de terpolre petru ş g P este g polomul de terpolre petru g tuc P P este polomul de terpolre petru g ş dec g E g; g P P E ; E g; Î coture vom presupue că odurle sut ecdstte dec că ude Cosderăm de semee scmre de vrlă t 7 Îlocud ş 7 î oţem: ~ t L t L t Folosd otţ: t t t t t t 8 oţem: t t L t C!! t! t Oţem stel epres polomulu lu Lgrge petru odur ecdstte t P t C! t 9 Erore deve: t E t ξt! Î coture cosderăm u şr de dvzu { } le tervlulu [] cu lm : < < < Notăm cu P polomul lu Lgrge cre terpoleză ucţ î odurle Dcă este mre P cocde cu îtru umăr mre de odur dec e şteptăm c erore E ;P să e mcă evetul c lm E ;
5 Iterpolre ucţlor Augem stel l următore îtrere: Î ce codţ şrul de polome { P } coverge puctul evetul uorm l ucţ pe tervlul []? Î ul 9 S N erste rătt că petru ucţ [] dcă legem odurle ecdstte tuc lm P dcă {} Sr pute crede că cest lucru se dtoreză ptulu că ucţ modul u este dervlă î orge Următorul eemplu dt de C Ruge î 9 rtă că estă ucţ det dervle petru cre {P } u coverge l Fe [ - ] Evdet C [] Fe odurle ecdstte Se pote răt că lm P dcă c ş lm P dcă >c ude c este o rădăcă ecuţe: lllrctg Î ul 9 S N erste rătt că petru orce sstem de odur { } d tervlul [] dt dte estă o ucţe cotuă : [] R stel îcât şrul polomelor lu Lgrge {P } cre terpoleză ucţ î ceste odur u coverge uorm l pe [] Estă totuş ş stuţ câd covergeţ re loc Se pote demostr următore teoremă: Teorem Dcă C R ş se dezvoltă î sere Tlor pe R tuc petru orce sstem de odur dstcte ş ecdstte { } d [] şrul polomelor { P } cre terpoleză ucţ î ceste odur coverge uorm l pe [] Se pue îtrere dcă terpolre cu polome Lgrge este utlă î prctcă d momet ce ş cum m văzut î geerl şrul polomelor de terpolre { P } u coverge l Răspusul este că terpolre Lgrge este utlă Se costtă î prctcă ptul că petru u puct α [] erore α P α scde pâă l u puct pe măsură ce creşte ş dec petru reltv mc P α promeză cceptl vlore α Petru vlor mr le lu terpolre Lgrge u este recomdtă D cele prezette pâă cum rezultă că şrul polomelor de terpolre socte ue ucţ cotue u coverge uorm î mod ecesr l cestă
6 zele Alze Numerce ucţe Se pue îtrere dcă o ucţe cotuă pote promtă uorm cu polome Răspusul ost dt de K Weerstrss î ul 88 Teorem Fe : [] R cotuă Atuc petru orce ε > estă u polom Q ε stel îcât Qε sup{ Qε ; [ ] } < ε Evdet dcă luăm ε rezultă că estă u şr de polome {Q } cre coverge uorm pe [] l ucţ D teorem lu Weerstrss rezultă că polomele lgerce pe [] sut î rport cu ucţle cotue pe [] î ceeş relţe c umerele rţole Q ţă de umerele rele R Teorem lu Weerstrss este etrem de mporttă î lz mtemtcă î geerl ş î lz umercă î specl Dtre umerosele demostrţ dte ceste teoreme ce m cuoscută este demostrţ dtă de S N erste î ul 9 erste rătt cum se pote costru şrul de polome cre promeză ucţ ş ume: k k k k C [ ] k Acest şr de polome cre se umesc polome erste u u proprette pe [] Trecere de l [] l [] se ce cu uşurţă prtro scmre de vrlă Evdet polomele erste u sut polome de terpolre D păcte covergeţ şrulu { } către este destul de îcetă ş d cestă cuză î prctcă polomele erste u se olosesc l promre drectă ucţlor Teorem lu Weerstrss este mporttă pr mplcţle sle teoretce dr ş prctce ş cum vom vede de eemplu l tegrre umercă Iterpolre tertvă etod Atke Î cest prgr vom ot polomul lu Lgrge cre terpoleză ucţ î odurle cu P ; Evdet P ; Teorem Are loc următore relţe de recureţă: P ; P ; P ; Demostrţe Fe
7 Iterpolre ucţlor Q P P ; ; Oservăm că petru orce vem Q Î coture vem: ; P Q ; P Q Aşdr Q este u polom de grdul cre terpoleză ucţ î odurle D uctte polomulu de terpolre l lu Lgrge rezultă că QP etod Atke este e lustrtă de următorul tel: α α P α; α P α; P α; α P α; P α; P α; O α P α; P α; P α; K P α; Algortmul de terpolre tertvă metod Atke Petru : eecută : d : α ; sârşt petru ; Petru : eecută Petru : eecută : d d sârşt petru sârşt petru
8 zele Alze Numerce Polome Ceîşev Polomele Ceîşev sut dete pe tervlul [] pr relţ: T cosrccos Deorece T T cos[rccos] cos[rccos]cosrccos rezultă următore relţe de recureţă: T T T Cum T ş T d rezultă T T T 8 8 T etc Oservăm că T Dcă T tuc rccosk de ude rezultă k cosk k - Aşdr polomul T re rădăc rele dstcte dte de ormul Pe de ltă prte vem s rccos T Dcă T tuc rccosk ş dec k k cos k sut zerourle dervte T Se oservă că rădăcle dervte T sepră rădăcle polomulu T Îtrdevăr k < k < k de ude rezultă k cosk > k cos k > k cosk Costtăm de semee că k k T k cos rccos cos cos k
9 Iterpolre ucţlor Cum T [] rezultă că k k sut pucte de etrem locl petru T Pe de ltă prte vem T ş T Aşdr T re pucte de etrem locl ş îş scmă semul de or pe tervlul [] Prezetăm î coture telul de vrţe petru polomele T ş T T T T T Următorul rezultt dtort lu Ceâşev pue î evdeţă o proprette remrclă zerourlor polomelor Ceîşev Teorem Fe k k k zerourle polomulu Ceîşev T Atuc orcre r pucte dstcte z d tervlul [] vem sup sup z z z [ ] [ ] Demostrţe Deorece T rezultă că treue s rătăm că sup T sup z z z z [ ] [ ] [ ] z z stel îcât ude Presupuem pr surd că estă [ ] sup q < sup T [ ] [ ] z q z z z Fe r T q [ ]
10 zele Alze Numerce Evdet r este u polom de grd cel mult Oservăm c r re celş sem cu T î cele pucte de etrem le polomulu T Îtrdevăr e k u semee puct Presupuem că T k Dcă r k tuc q k r k cee ce cotrzce relţ Dcă T k ş presupuem că r k > tuc q k r k > cee ce cotrzce relţ Aşdr r îş scmă semul de or dec r re rădăc Acest lucru u este posl decât dcă r [] Rezultă tuc că T q cee ce cotrzce relţ Revem cum l evlure eror î terpolre Lgrge Fe odur î [] ş C [] Dcă P este polomul lu Lgrge cre terpoleză ucţ î odurle tuc ξ P! 7 vez Cptolul Teorem D 7 rezultă că P sup P sup! Aşdr erore P v mmă dcă sup v mmă Pe de ltă prte d Teorem rezultă că cest lucru se îtâmplă dcă legem odurle cos dcă sut zerourle polomulu Ceîşev T D cele de m sus rezultă că re loc următore teoremă: Teorem Fe * P polomul lu Lgrge cre terpoleză ucţ î odurle cos
11 Iterpolre ucţlor 7 * Atuc P Petru cele ucţ cre u! * u proprette că lm v rezult că şrul P! Fucţ sple cuce Fe : < << < << o dvzue orecre tervlulu [] Se umeşte ucţe sple cucă o ucţe s : [] R cu următorele propretăţ: Restrcţ lu s l ecre sutervl [ ] este u polom de grd cel mult tre; s s' s" sut cotue pe [] Î coture e puem prolem terpolăr ue ucţ : [] R cu utorul ue ucţ sple cuce Cu lte cuvte e puem prolem să găsm o ucţe sple cucă s stel îcât s Deorece restrcţ lu s l sutervlele [ ] este u polom de grd cel mult tre rezultă că s c d petru orce [ ] Determre ucţe s presupue dec determre coeceţ c d Să evluăm cum de câte codţ dspuem Fptul că s e sgură codţ Pe de ltă prte d cotutte lu s ş dervtelor s' ş s" rezultă: s k s k k cre e sgură codţ Î totl dspuem dec de codţ cu două m puţ decât umărul coeceţlor ce urmeză determţ Dcă se cuosc dervtele ' ş ' tuc dăugăm codţle s' ' ş s' ' Dcă u se cuosc ceste dervte tuc se promeză ' ş ' ş se pu codţle s' ş s' Dcă u vem c o ormţe despre ' ş ' se pot pue codţle:
12 8 zele Alze Numerce s" s" Î cest cz se oţe ş umt ucţe sple cucă turlă Îte de prezet teorem udmetlă prvd esteţ ucţlor sple cuce remtm următorul rezultt de lgeră lră Propozţ Orce mtrce pătrtcă strct dgol domtă este esgulră Demostrţe Fe A R cu proprette: > Dcă vom răt că sstemul A dmte um soluţ lă v rezult că deta Presupuem pr surd că estă α stel îcât Aα Fe α α m{ α α α } Cum α este soluţe petru sstemul A rezultă α α α su α k k k α k Î coture vem α k k k k α k k k cee ce cotrzce Teorem Petru orce umere dte estă o ucţe sple cucă s ucă cu propretăţle: s s s Demostrţe Vom ot cu s" Deorece s" este lră pe tervlul [ ] rezultă că s este de orm s"αβ D codţle s" ş s" rezultă ş β ude Aşdr pe tervlul [ ] vem: " s - Itegrâd de două or oţem
13 Iterpolre ucţlor 9 D C s ude C ş D sut costte rtrre Puâd codţle de terpolre s rezultă C ş D Îlocud î oţem petru [ ] ş : - s Să oservăm că ucţ s detă î este cotuă pe [] Îtrdevăr lm lm - s < < ş log s > lm Î coture vom pue codţ c dervt s' să e cotuă pe [] D rezultă: ' s 7 petru Puem codţ c ' lm ' lm s s > < ş oţem
14 zele Alze Numerce ş m deprte 8 petru orce L cele ecuţ dte de 8 dăugăm două ecuţ cre corespud codţlor: s' ş s' Ţâd sem de 7 ceste ecuţ sut: 9 D 8 9 ş rezultă următorul sstem A ude A L L O L L L - r Oservăm că mtrce A este smetrcă trdgolă ş strct dgol domtă U semee sstem re soluţe ucă cre se oţe uşor cu lgortmul Guss Îlocud î cestă soluţe găsm ucţ sple cucă pe cre o căutm Evdet cestă ucţe este ucă deorece soluţ este ucă
15 Iterpolre ucţlor Eemplu: Să se determe vlorle ucţe î puctul olosd terpolre sple cucă ştd că: 77 8 ş c ă vlorle lu ' î puctele ş sut: ' ' R Aplcăm teorem ş vom găs ucţ sple cucă s ce terpoleză ucţ dcă determăm coeceţ Coeceţ se determă pr rezolvre sstemulu lr A ude A ş Puctul [ ] Oţem că: ' ' Screm ucţ de terpolre s pe cest tervl:
16 zele Alze Numerce s Clculăm vlore ucţe s î puctul dt: s 87 Dec vlore promtvă lu î puctul este 87 Fucţle sple cuce u următore proprette de optmzre Teorem Fe G mulţme ucţlor g : [] R de clsă C cu propretăţle: g g' g' ' [ ] [ ] Atuc : g" d s" d g G Demostrţe Dcă otăm cu k s g ude g G tuc [ g" ] d [ s" ] d s"k"d [ k" ] d deprte vem s" k" d " s k s" k" d s k d Deorece s'''α este o costtă pe [ ] ş k k rezultă ş m deprte s kd
17 Iterpolre ucţlor " " s k d [ s" k s" k ] s" k s" k deorece k' k' Aşdr [ g" ] d [ s" ] d [ k" ] d Rezultă s" d g" d petru orce g G [ ] [ ] Egltte re loc dcă [ k" ] d dec dcă k" [] Aşdr uct k este lră pe [] D codţle de terpolre k petru rezultă k [] ş dec că [ s" ] d [ g" ] d g G Se pote demostr de semee următore teoremă Teorem Fe C [] ş sup{ IV ; []} ş e odur ecdstte ude Dcă s este ucţ sple cucă cu propretăţle: s ; s ' ş s ' tuc petru orce [] vem: s ' s " " s 8 8 Aşdr d Teorem rezultă că şrul ucţlor sple cuce {s } cre terpoleză ucţ î odurle ecdstte { } coverge uorm pe u u tervlul [] către ucţ mult: s ş s " pe tervlul [] Î coture vom de ucţle sple cuce ş vom răt că orce ucţe sple cucă cre terpoleză ucţ î odurle se repreztă c o comţe lră ucă de ucţ sple cuce Fe : < << < <<
18 zele Alze Numerce o dvzue tervlulu [] cu odur ecdstte ude Asocem ceste dvzu dvzue ~ cre re î plus şse odur ulre de semee ecdstte : ~ < < < < < < < < < Dem petru orce ucţ sple cucă stel: ] [ ] ] ] ] Grcul ucţe rtă stel: D deţ ucţlor rezultă că { } dcã su dcã dcã ;; - - Se vercă uşor că ş dcă Se oservă de semee că { ; } C R dec este o ucţe sple cucă Propozţ Fucţle sut lr depedete pe R Demostrţe Fe comţ lră λ λ λ λ R Dcă dăm lu succesv vlorle oţem sstemul:
19 Iterpolre ucţlor λ λ λ λ λ λ λ λ λ λ L Deorece mtrce sstemulu este strct dgol domtă dec esgulră rezultă că sstemul dmte um soluţ lă λ λ λ Î coture otăm cu spţul lr geert de ucţle Teorem Estă o ucţe ucă cre terpoleză ucţ î odurle Demostrţe Fe R Puâd codţ c să terpoleze ucţ î odurle rezultă Se oţe sstemul: L Sstemul re ecuţ lre ş ecuoscute Elmâd ecuoscut d prmele două ecuţ ş ecuoscut d ultmele două ecuţ oţem sstemul ecvlet:
20 zele Alze Numerce L trce coeceţlor sstemulu este strct dgol domtă dec sstemul re soluţe ucă Aşdr sstemul re soluţe ucă Îlocud cestă soluţe î oţem ucţ căuttă cre evdet este ucă Teorem Fe s : [] R o ucţe sple cucă cre terpoleză ucţ î odurle Atuc estă R uc determte stel îcât s [] Demostrţe D Teorem rezultă că estă stel îcât terpoleză ucţ î odurle Fucţ este de clsă C pe R ş este polomlă de grdul tre pe porţu Rezultă că restrcţ lu l tervlul [] este o ucţe sple cucă cre terpoleză î odurle Cum semee ucţe este ucă coorm Teoreme rezultă s [] Uctte coeceţlor este sgurtă de Teorem Pcetul de progrme ATLA coţe ucţ sple cre permte terpolre ue ucţ î puctele N * t prtro ucţe sple cucă dcă se cuosc vlorle le ucţe î odurle < << Secveţ de pelre este: sple Eemplu Să se determe vlorle ucţe î puctele terpolre sple cucă ştd că: I utlzâd ATLA Î medul ATLA se scru comezle: olosd 8
21 Iterpolre ucţlor 7 % terpolre cu uct sple cuce olosd pcetul de progrme tl ucto []cu % Nodurle [p/p/p/p/]; % Vlorle ucte odur [//^/^//]; % Vlorle cre se terpolez uct [p/p/8p/]; % Apelre ucte tl sple cre ce terpolre sple; Fucţ cosdertă este s ş putem compr vlorle de terpolre cu cele "ecte": zs; Petru reprezetre grcă ucţe terpolte se pote olos următore secveţ ATLA % Reprezetre grc ucte terpolte plot'*'z'o'; s[p/]; % se stlesc tervlele de reprezetre pe e ttle'iterpolre cu sple cuce'; lel'ugul'; lel'vlorle ucte'; grd Eercţ Folosd polomul de terpolre lu Lgrge să se determe vlore promtvă ucţlor dte de telele următore î puctele meţote î ecre cz 9 7
22 zele Alze Numerce 8 R P R 8 P 988 Folosd metod Atke să se găsescă vlore promtvă ucţlor dte de telele următore î puctele meţote î ecre cz î prte R Urmărd clculele c î Teorem oţem telul următor î cre ultm celulă dă vlore promtvă ucţe î puctul dt
23 Iterpolre ucţlor R Să se determe vlorle ucţe î puctul olosd terpolre sple cucă ştd că: ş că vlorle lu ' î puctele ş sut: ' ' R Vom găs ucţ sple cucă s ce terpoleză ucţ dcă determăm coeceţ Coeceţ se determă pr rezolvre sstemulu de ecuţ lre A ude ' A ' r
24 zele Alze Numerce r Oţem că: Puctul [ ] Screm ucţ de terpolre s pe cest tervl: s Clculăm vlore ucţe s î puctul dt: s 88 Dec vlore promtvă lu î puctul este 88 Să se determe vlorle ucţe î puctul olosd terpolre sple cucă ştd că: ş că vlorle lu ' î puctele ş sut: ' 89 ' 9 8 R Oţem că: Vlore ucţe î puctul este 8 78 promtă de s 798
CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât
Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.
CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)
Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc
Διαβάστε περισσότερα2. Functii de mai multe variabile reale
. Fuct de m multe vrble rele.. Elemete de topologe R Fe u sptu lr (XK. Det. Se umeste produs sclr plct < > < < λ > λ < v < > < > ; XX K cu omele: > ( X < > ( X ( λ K >< > < > ( X ( Xs < > ; dc s um dc
Διαβάστε περισσότεραINTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE
Metode Numerce Lucrre r. 7 NTEGRAREA Ș DERVAREA NUMERCĂ A FUNCȚLOR REALE Modelul mtemtc ș metodele umerce utlzte Cudrtur este o procedură umercă pr cre vlore ue tegrle dete ( este promtă olosd ormț despre
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE APLICAŢII
MARILENA POPA ROMULUS MILITARU METODE NUMERICE APLICAŢII 7 . Metod Guss cu pvotre prţlă l ecre etpă petru rezolvre sstemelor de ecuţ lre Prezetre proleme Se cosderă sstemul lr: () A t ude: A R mtrce sstemulu
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότερα6. VARIABILE ALEATOARE
6. VARIABILE ALEATOARE 6.. Vrble letore. Reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe O vrblă letore este o cttte măsurtă î legătură cu u expermet letor, de exemplu, umărul de produse cu defecţu î producţ zlcă
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de ecuaţii neliniare
Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραREZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE
REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE Itroducere Acest tp de prolee prove d cdrul vst l le ucţole. Ecuţle dereţle su cu dervte prţle costtue odelele tetce petru ortte proleelor gereşt: studul eorturlor
Διαβάστε περισσότεραCURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I
CURS 4 MEODE NUMERICE PENRU PROBLEM DE VLORI PROPRII ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Prte I. Defț, propretăț.. Metod puter ş
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR
METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR. Puere probleme Apre î multe tuţ d ştţă ş tehcă î geerl ş d domele utomtcă formtcă ş clcultore î prtculr. Î cete dome pr plcţ î cre u e cuoşte epre ltcă fucţe
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότεραTema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραCurs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare
Curs 4 Metode Numerce de Rezolvre Sstemelor de Ecuţ Lre As. Dr. g. Levete CZUMBIL Lortorul de Cercetre î Metode Numerce Deprtmetul de Electrotehcă, Igere Electrcă E-ml: Levete.Czuml@ethm.utcluj.ro Notţ
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL
ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre Se bzeză pe
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL
ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL. Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr. vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre. Se bzeză
Διαβάστε περισσότεραMETODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC
METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC -NOTE DE CURS- GRECU LUMINIȚA I CONCEPTE DE BAZĂ ȘI TIPURI DE ERORI I INTRODUCERE Metodele umerce sut cele tehc cre permt trsformre modelelor mtemtce î modele umerce
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.
Cp PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METOE GENERALE E CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î cest prgrf vom remiti oţiue de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele geerle de clcul le cestor efiiţi Fie f : I,
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul
Cp 5 INTEGRALE MULTIPLE 87 CAPITOLUL 5 INTEGRALE MULTIPLE 5 ARIA UNEI MULŢIMI PLANE Î cele ce urmeză, pr mulţme plă polgolă, vom îţelege orce mulţme d pl mărgtă de u polgo Î prtculr, pr mulţme plă dreptughulră
Διαβάστε περισσότεραCurs 3. Spaţii vectoriale
Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREȘTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ ATOMICĂ Ș FIZICĂ NUCLEARĂ BN - 030 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON 997 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR
Διαβάστε περισσότεραECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D
ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x
Διαβάστε περισσότεραPentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
Διαβάστε περισσότεραEvaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.
Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi
Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu
Διαβάστε περισσότεραCu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,
Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:
Διαβάστε περισσότεραREZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita
REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem
Διαβάστε περισσότεραINTEGRAREA NUMERICĂ. 1. APROXIMAREA FUNCłIILOR 1. CALCUL NUMERIC. Integrarea numerică 1
CALCUL NUERIC. Itegrre umercă INTEGRAREA NUERICĂ. APROXIAREA FUNCłIILOR Deseor î cdru epereńeor pr ser de rezutte obńute petru umte vor Ńe e. Apre probem progozăr rezutteor petru crev codń Ńe, rezre căror
Διαβάστε περισσότερα3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.
Algebră lnră, geometre nltcă ş dferenţlă 6 Vlor ş vector propr Fe V un K-spţu vectorl n-dmensonl ş A L K (V) un opertor lnr Defnţ 6 Un vector x V, x se numeşte vector propru l opertorulu A dcă exstă K
Διαβάστε περισσότεραIntegrale cu parametru
1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότερα4. Metoda Keller Box Preliminarii
Cptolul I. Metode umee î teo tseulu de ălduă ovetv 4. Metod Kelle o 4.. Pelm Metod Kelle o este o metod e utlzeză deeţe te polemele de ezolvt eduâdu-se l ezolve uo ssteme de euţ lgee. Metod ost todusă
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale
PREFAŢĂ, După ce î lucrre [5] m prezett elemetele de bză le ş zse lgebre bstrcte (mulţm ordote, grupur, ele, corpur, ele de polome, elemete de teor ctegorlor) c o coture frescă cestor, î lucrre de fţă
Διαβάστε περισσότερα4. Integrale improprii cu parametru real
4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie
Διαβάστε περισσότεραCuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...
Cuprs Preţă Meod elmăr complee Guss Jord Spţ vecorle Noţue de spţu vecorl Depedeţ ş depedeţ lră ssemelor de vecor 8 Ssem de geeror Bă uu spţu vecorl Coordoele uu vecor îr-o bă dă Subspţul vecorl geer de
Διαβάστε περισσότερα2. Metoda celor mai mici pătrate
Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo
Διαβάστε περισσότεραI. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP
9.1.13 Metode coreltole Regres s Corelt Stud. Mster - AMP ISAIC- MANIU ALEXANDRU we www.mu.se.ro e-ml AL.ISAIC-MANIU@CSIE.ASE.RO 9.XII.13 1 Cotet Itre metodele ctttve de cerctre utle sut s cele de studere
Διαβάστε περισσότεραCursul 10 T. rezultă V(x) < 0.
ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραcele mai ok referate
Permur www.refereo.ro cele m o refere.noue de permure. Fe A o mulme f de elemee, dc A{,, 3,, }. O fuce becv σ:aàa e umee permure ubue de grdul. P:Numrul uuror permurlor de ord ee egl cu!..produul compuere
Διαβάστε περισσότεραCURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE
CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR
CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul
Διαβάστε περισσότεραIV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare
IV6 Sseme de ecuţ lre IV6 Defţ Noţ Ssemele de ecuţ lre erv prope î oe domele memc plce Î uele czur, ele pr î mod url, d îsăş formulre proleme Î le czur, ssemele de ecuţ lre rezulă d plcre uor meode umerce
Διαβάστε περισσότεραCOMPLEMENTE de ALGEBRĂ
Dumtru Buşeg D Pu COMPLEMENTE de LGEBRĂ 6 Preţă estă rte, struurtă e tole, urde umte hestu de lgeră, re, deş u se roudeă suet de mult î drul lor de leţă de l ultăţle de mtemtă ş u um!, sut totuş orte mortte
Διαβάστε περισσότεραIntegrale generalizate (improprii)
Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem
Διαβάστε περισσότεραCURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).
CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NEINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue
Διαβάστε περισσότεραDRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR
Drumuri, rce, lugimi Virgil-Mihil Zhri DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR FucŃiile cu vrińie mărgiită u fost itroduse de Jord Cmille (88-9) şi utilizte de el cu oczi studiului prolemei rectificilităńii curelor,
Διαβάστε περισσότερα6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU
6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE
Tri CICNE Metode umerice î igieri ecoomică CAPITLUL 4 REZLVAREA ECUAŢIILR NELINIARE Rezolvre uei ecuţii eliire pre prctic î orice modelre mtemtică uei proleme fizice. Cu ecepţi uor czuri forte prticulre,
Διαβάστε περισσότεραSisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότερα2. APROXIMAREA ŞI INTERPOLAREA FUNCŢIILOR
Tr CICONE Metode uerce î ger ecoocă. APROXIMAREA ŞI INTERPOLAREA FUNCŢIILOR Î odere feoeeor (fzce ecooce oce etc.) ute dee puş î tuţ de pu fucţ ecuocute c epree ş defte dor pr vore d ute pucte (vor cre
Διαβάστε περισσότεραANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME
ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGREIE OPTIME A. copul lucrr: e urmreste relzre urmtorelor oectve: - prezetre otulor geerle legte de formele de prezetre rezulttelor - prezetre
Διαβάστε περισσότεραlim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;
Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,
Διαβάστε περισσότεραSeminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii
Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραCURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE
CURS EODE NUERICE PENRU SISEE DE ECUAŢII LINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ I etode drecte: Gss; LU; Choesy; Choesy mtrc
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE ALGEBRĂ SUPERIOARĂ CU APLICAłII ÎN ECONOMIE. SpaŃii vectoriale. Organizarea spańiilor economice ca spańii vectoriale
EEMENTE DE AGERĂ SUPERIOARĂ CU APICAłII ÎN ECONOMIE SpŃ vetorle. Orgzre spńlor eoome spń vetorle DeŃe Fe V o mulńme evdă de elemete ş K u orp de slr ş e: - o lege de ompozńe teră ottă dtv + : V V V + -
Διαβάστε περισσότεραLUCRARE METODICO ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC LUCRARE METODICO ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT COORDONATOR ŞTIINŢIFIC PROF. UNIV.
Διαβάστε περισσότερα4. Serii de numere reale
I. (,) lim x lim + II. x şi lim x III. > x ( + ) ( + ) şi cum lim ( >) ; lim x lim lim lim x + ; (,) (, ). 4. Serii de umere rele Coceptul de serie umerică este o geerlizre turlă oţiuii de sum fiită de
Διαβάστε περισσότεραCap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D
Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă
Διαβάστε περισσότεραMULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS 1. Optimalitate Metode analitice
CUPRINS. Optltte.......................... Optzre.. Forulre ş clscre probleelor de optzre.. Etpele rezolvăr probleelor de optzre.4. Codţ de optltte.5. Cocvtte covette.5.. Fucţ covee ş cocve.5.. Mulţ covee.
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότερα7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE. 1. Erori în procesul de masura
INTRODUCERE. Eror î procesul de msur. Geerltt Dup cum este e cuoscut, fzc, u d sttele tur, operez cu otu s mrm exprmle ctttv s, c urmre (m mult su m put) precs determle. O operte fudmetl î fzc este cee
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor
CAPITOLUL I. PRELIMINARII.. Elemete de teora mulţmlor. Mulţm Pr mulţme vom îţelege o colecţe (set, asamblu) de obecte (elemetele mulţm), be determate ş cosderate ca o ettate. Se subâţelege fatul că elemetele
Διαβάστε περισσότεραsin d = 8 2π 2 = 32 π
.. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],
Διαβάστε περισσότεραSondajul statistic- II
08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere
Διαβάστε περισσότερα4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier
4.7 Reprezetre compeă seriior Fourier Presupuem că f ( ) îdepieşte codiţii suficiete petru dezvotre î serie Fourier. Atuci pote fi reprezettă pe [, ] cu seri: f b + ( cos + si ) f cos d,,, b f si d,, Foosid
Διαβάστε περισσότερα4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Διαβάστε περισσότεραConcursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008
Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot
Διαβάστε περισσότεραmărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),
/3/5 Stbltte este un dn propretăţle nterne le sstemelor dnmce reflecttă de dependenţ funcţe de trnzţe stărlor x(t) = φ(t,τ,x τ,ω), de fz nţlă (τ,x(τ)). Se spune că un sstem lnr este stbl dcă, lăst să evolueze
Διαβάστε περισσότεραExerciţii de Analiză Matematică
Exerciţii de Aliză Mtemtică October, 5 Şiruri si serii de umere rele. Să se stbilescă dcă şirul cu termeul geerl x =... este su u fudmetl.. Petru răt că şirul este fudmetl: Petru răt că şirul este fudmetl:
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραIV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice
IV.3. Fctorul de codiţiore l uei mtrice defieşte pri Defiiţie. Fctorul de codiţiore l uei mtrice pătrte A M, (R) se cod(a) = A A - ude este o orm opertorilă mtricei A (de exemplu, su ). Pri coveţie cod(a)
Διαβάστε περισσότεραMetode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy
Meode numerce enru robleme Cuc. Ecuţ derenţle. Probleme Cuc.. Meode uns..4. Meode de Runge u connure) Consderăm roblem Cuc: ' ) ) ş reţeu de unce: ) b.....8) În generl o meodă de Runge u în r sd ese o
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Διαβάστε περισσότεραInegalitati. I. Monotonia functiilor
Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite
Διαβάστε περισσότεραCOMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Διαβάστε περισσότεραPolinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.
Poliome ) Form lgebrică uui poliom Pri form lgebrică su form coică îţelegem f X X X Prescurtt putem scrie f X,,, sut coeficieţii poliomului cu, se umeşte coeficiet domit şi X terme domit tuci poliomul
Διαβάστε περισσότεραProcese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =
Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA
METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA Notte de urs: 4 5, semestrul S.l. Dr. Ig. Mh Iul REBICAN mh.reb@upb.ro Curs: jo, 8: - :, EA4 Cosultt: mrt 6: - 7:; jo -; EC5 IE, hol EB, etj Uverstte Polteh Buurest
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.
APITOLUL II FUNŢII OMPLEXE orpl merelor complee ostrcţ ş repreetre merelor complee Imposbltte reolvăr or ecţ lgebrce î corpl merelor rele R cos pe lgebrşt tle î secoll XVI să trocă o epres e orm b b R
Διαβάστε περισσότεραREZIDUURI ŞI APLICAŢII
Mtemtici specile şi metode umerice EZIDUUI ŞI APLICAŢII. Formule petru reiduuri Câd sigulrităţile du vlore şi uţ. Teorem reiduurilor Defiiţi. Fie f() o fucţie cre re î C u pol su u puct sigulr eseţil iolt.
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ
COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ LUCRARE CONCEPUTĂ ȘI REALIZATĂ DE COLECTIVUL CLASEI XII- A, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ.
Διαβάστε περισσότεραPENTRU CERCURILE DE ELEVI
122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi
Διαβάστε περισσότεραTransformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu
Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011
Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila
Διαβάστε περισσότεραx x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:
ERORI DE MĂSURĂ L efecture uei determiări, pri repetre celeişi măsurători, reliztă î codiţii idetice, se oţi rezultte diferite, difereţele fiid î geerl mici. Acest fpt dovedeşte că măsurătorile efectute
Διαβάστε περισσότεραCLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea
EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.
Διαβάστε περισσότεραSub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:
Metoda gradetulu proectat (metoda Rose) Î cazul problemelor de optmzare covee ale căror restrcţ sut lare se poate folos metoda gradetulu proectat. Î prcpu, această metodă poate f folostă ş petru cazul
Διαβάστε περισσότερα