Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial..."

Transcript

1

2 Cuprs Preţă Meod elmăr complee Guss Jord Spţ vecorle Noţue de spţu vecorl Depedeţ ş depedeţ lră ssemelor de vecor 8 Ssem de geeror Bă uu spţu vecorl Coordoele uu vecor îr-o bă dă Subspţul vecorl geer de o mulţme de vecor 9 Schmbre coordoelor uu vecor l recere de o bă l lă bă 66 Operor lr 78 Noţue de operor lr Mrce socă uu operor lr 78 Nucleul ş mge uu operor lr Ijecve surjecve ş versble uu operor lr 9 Vecor propr ş vlor propr 98 Fucţole lre blre ş părce Fucţole lre Fucţole blre 9 Fucţole părce Sseme de ecuţ ş ecuţ lre 6 Opmăr lre 6 6 Reolvre grcă ue probleme de progrmre lră 8 6 Algormul SIMPLEX PRIMAL 6 Probleme de progrmre lră cre dm soluţe ţlă de bă 6 Reolvre problemelor de progrmre lră cre u dm soluţe ţlă de bă Meod be rcle 8 6 Cur specle î reolvre problemelor de progrmre lră 6 Dule î progrmre lră 6 6 Screre probleme dule 6

3 6 Reolvre uu cuplu de probleme prmlă dulă 68 6 Algormul SIMPLEX DUAL 7 6 Reopmăr 8 66 Reolvre ue probleme de progrmre lră pr m mule meode Probleme de rspor 9 7 Ser 7 Ser de umere rele 7 Ser de puer 7 Devolăr î sere 8 8 Fucţ de m mule vrble rele 8 8 Lmă Coue Derve prţle Dereţble 8 8 Eremele ucţlor de m mule vrble 97 8 Ereme lbere 97 8 Ereme codţoe cu legăur 8 Meod celor m mc păre 9 Clcul egrl 9 Iegrle geerle 9 Iegrle cu lme e 9 Iegrle d ucţ emărge 9 Iegrle euleree 6 9 Iegrle duble 7 Ecuţ dereţle 8 Bblogre 9

4 Preţă Ecoomş dere de domeul î cre lucreă u evoe de cuoşţe solde de srcă specle dr ş de ehc specce memc plce Iormţ ecoomcă rebue să e relevă credblă elgblă - clăţ cre su sgure um uc câd ecoomsul cre o cosrueşe o prelucreă ş o vlorcă săpâeşe deoporvă cuoşţe î domeul respecv dr ş emece cuoşţe de memc plce î ecoome Culegere de probleme pe cre o propuem celor eresţ coţe seur de probleme reolve ş probleme propuse î vedere reolvăr d urmăorele dome le memc ecoomce: lgebră lră opmăr lre lă probblăţ ş sscă memcă Pr e uor vlorcă epereţ cumulă l cedră î decursul uu umăr îsem de uversr Pree lucrre s- elbor î srâsă cocordţă cu progrm lcă dscple "Memc plce î ecoome" de l ASE Bucureş dere de prolul culăţ Culegere de probleme se dreseă î prmul râd sudeţlor ecoomş dr ş sudeţlor de l le prole căror vore proese le solcă ş cuoşţe de memc plce î ecoome Pr vree problemelor reolve su propuse peru reolve lucrre cosue u ghd mpor peru pregăre emeelor l memcă de căre sudeţ culăţlor cu prol ecoomc d îvăţămâul de s ş prv ş perme relre de cumulăr î vedere prccăr î codţ de perormţă muc de ecooms Nădăjdum c ecoomş prcce să găsescă î culegere osră umerose soluţ peru ecere mgemeulu l vel mcro ş mcroecoomc Suem recuoscăor coducer Cedre de Memcă d cdrul Acdeme de Sud Ecoomce Bucureş î cdrul căre e desăşurăm cve persol domulu proesor uversr docor Gheorghe Ceuşă d pre căru o uor m prm u mpor sprj ş preţose suges lege de srucur ş orgre merlulu Nurm sperţ c cor să găsescă î cesă culegere u sprj rel peru sudu ş cercere ş să e rsmă orce el de semle cu crcer de sugese peru îmbuăăţre coţuulu său l edţle vore Auor

5 CAPITOLUL METODA ELIMINĂRII COMPLETE GAUSS-JORDAN Meod elmăr complee se poe olos prre lele peru: - reolvre uu ssem de ecuţ lre; - clculul verse ue mrce esgulre Epele plcăr cese meode su: Se lcăueşe u bel cre coţe mrce ssemulu ce rebue reolv oă A su mrce ce rebue versă A Se lege u eleme eul l mrce A um pvo Elemeele d bel se modcă sel: elemeele de pe l pvoulu se împr l pvo; b colo pvoulu se compleeă cu ero; c resul elemeelor se clculeă după regul drepughulu: - se ormeă u drepugh vâd elemeul ce rebue îlocu ş pvoul c vârur; - d produsul elemeelor de pe dgol pvoulu se scde produsul elemeelor celelle dgole r reulul se împre l pvo Schemc regul drepughulu se preă sel: b c : : ' ude: : : b c b b pvoul; elemeul ce rebue îlocu; ' ou vlore elemeulu d culv dcă pe l pvoulu esă u eleme egl cu ero uc colo celu eleme se copă; log dcă pe colo pvoulu esă u eleme egl cu ero uc l celu eleme se copă Se reu pş ş pâă câd de pe ecre le s- les câe u pvo

6 PROBLEME REZOLVATE Să se reolve urmăorul ssem de ecuţ lre olosd meod elmăr complee: 6 9 Reolvre: Vom olos urmăore schemă: A b I X A b / / Deducem că soluţ ssemulu ese: Să se reolve urmăorul ssem de ecuţ lre olosd meod elmăr complee: 9 6 6

7 Reolvre: A b I X Observţe Peru smplcre clculelor m les drep pvo m îâ elemeul l dole l dgole prcple î cul osru Soluţ ssemulu ese: Să se deerme î cul î cre esă vers mrce: A Reolvre: Deorece de A reulă că mrce A ese versblă Peru deermre verse vom olos urmăore schemă: A I I A 7

8 A I - -/ / / / /8 / -/8 I / -/ / /8 / -/ -/ A Am obţu că 9 8 A Să se reolve ssemul de ecuţ lre olosd meod elmăr complee: Reolvre: A b I X - - 8

9 Observţ - Meod Guss-Jord cosă î rsormăr succesve le ssemulu ţl î orme echvlee - Î reolvre uu ssem pr cesă meodă u ese oblgoru c pvoul să e les de pe dgol prcplă D ulm erţe rescrd ssemul reulă: cre ese u ssem compbl smplu edeerm vâd soluţ: R Să se reolve urmăorul ssem de ecuţ lre olosd meod elmăr complee: 7 6 Reolvre: A b / 6/ / -/ Aplcâd meod elmăr complee m obţu urmăore ormă echvleă ssemulu: 9

10 D prm relţe reulă că ssemul ese compbl 6 Să se reolve ssemul de ecuţ lre olosd meod elmăr complee: Reolvre: A b Aplcâd meod elmăr complee m obţu urmăore ormă echvleă ssemulu: cre ese u ssem compbl dublu edeerm Soluţ ssemulu ese:

11 β β cu R β PROBLEME PROPUSE Să se reolve urmăorele sseme de ecuţ lre: 9 R: R: 9 9 R: Ssemul ese compbl 8 6 R:

12 R: R β β β β ; R: Să se deerme versele mrcelor: A R: - A A R: A 9 A R: A - A R: A

13 CAPITOLUL SPAŢII VECTORIALE NOŢIUNEA DE SPAŢIU VECTORIAL BREVIAR TEORETIC Deţ Se umeşe spţu vecorl pese u corp K o mulţme evdă V doă cu două operţ : V V V ş : K V V cu propreăţle: I V grup bel; II β β β K V; b K V ; c β β β K V; d K V ude K ese elemeul euru l operţe de îmulţre d K Eemple de spţ vecorle: R R ese spţul vecorl umerc rel -dmesol ude R { R } M R R m ese spţul vecorl rel l mrcelor de pul m cu elemee umere rele R [ X ] R ese spţul vecorl rel l polomelor î edeerm X cu coeceţ rel

14 [ X ] R R ese spţul vecorl rel l polomelor de grd cel mul î edeerm X cu coeceţ rel F [ b] R ese spţul vecorl rel l ucţlor rele dee b pe ervlul [ ] Deţ Fe V K u spţu vecorl ş W V W Spuem că W ese subspţu vecorl l spţulu vecorl V K dcă: W W ; K W W Observţe U subspţu vecorl re o srucură de spţu vecorl î rpor cu operţle duse PROBLEME REZOLVATE Cosderăm operţle: * * * * * : R R R ş : R R R * R R ude " " ese îmulţre umerelor rele * Să se re că R împreuă cu cele două operţ ormeă u spţu vecorl rel Reolvre: Vercăm codţle d deţ * I Fe R ; reulă că coorm comuvăţ îmulţr umerelor rele

15 b Fe * R ; reulă că î b socvăţ îmulţr umerelor rele c Numărul rel ese elemeul euru ţă de operţ : * R d * * R R sel îcâ II Fe * R R β Reulă că β β β β b Fe * R R Reulă că: c Fe * R R β Reulă că: β β β β β β d Fe * R ; reulă că: R Coorm deţe d I ş II reulă că * R împreuă cu cele două operţ ormeă u spţu vecorl rel Să se re că mulţme { } R V împreuă cu dure vecorlor d R ş îmulţre cesor cu sclr ormeă u spţu vecorl rel Reolvre: Deorece R V ş R R ese spţu vecorl coorm

16 observţe d brevrul eorec ese suce de ră că V ese u subspţu vecorl l spţulu R R Fe V Reulă că cu ş R cu Avem că: R V Fe R V Reulă că: pr urmre R dec V Coorm deţe d ş reulă că V ese u subspţu vecorl l spţulu R R dec V ese spţu vecorl rel PROBLEME PROPUSE Să se re că mulţme C[ b ] R { :[ b] R couă pe [ b] } împreuă cu operţle de dure ucţlor ş de îmulţre ucţlor cu sclr ormeă u spţu vecorl pese R Să se re că mulţme M m R mrcelor cu m l ş coloe ş elemee umere rele re o sucură de spţu vecorl rel î rpor cu operţle de dure mrcelor ş de îmulţre cesor cu sclr rel 6

17 Să se re că mulţme b A ; b c d R c b împreuă cu operţle c d de dure mrcelor ş de îmulţre cesor cu sclr rel ormeă u spţu vecorl pese R * * * Cosderăm operţle: : R R * * : R R * R R * Să se sudee dcă R ş R R împreuă cu cele două operţ ormeă u spţu vecorl rel b Să se re că mulţme A ; b C ude b repreă cojugul umărulu comple împreuă cu operţle de dure mrcelor ş de îmulţre cesor cu sclr rel ormeă u spţu vecorl pese C 6 Să se re că urmăorele mulţm su subspţ vecorle le spţlor vecorle dce: R [ X ] R[ X ] ; { } b o b b R R ; c { X bx b R} R[ X ]; { } d R R Idcţe Se olosesc deţle oţulor de spţu ş subspţu vecorl precum ş pul că u subspţu vecorl re o srucură de spţu vecorl î rpor cu operţle duse 7

18 DEPENDENŢA ŞI INDEPENDENŢA LINIARĂ A SISTEMELOR DE VECTORI BREVIAR TEORETIC Deţ Fe V K u spţu vecorl U ssem de vecor { v v } v d V se umeşe lr depede dcă K cu propree v v v reulă Deţ Fe V K u spţu vecorl U ssem de vecor { v v } v d V se umeşe lr depede dcă esă sclr K u oţ ul sel îcâ v v v Propoţ U ssem de vecor d spţul vecorl R R ese lr depede dcă ş um dcă rgul mrce vâd pe coloe vecor ssemulu ese egl cu umărul de vecor Propoţ Ssemul { v v v} V ese lr depede dcă ş um dcă cel puţ u vecor d ssem ese o combţe lră celorllţ Propoţ Orce subssem l uu ssem de vecor lr depede ese lr depede Propoţ Orce suprssem l uu ssem de vecor lr depede ese lr depede Propoţ Orce ssem de vecor cre coţe vecorul ul ese lr depede 8

19 PROBLEME REZOLVATE Se cosderă vecor d spţul lr R R v v - v Să se re că vecor v v v su lr depedeţ b Să se deerme o relţe de depedeţă lră îre v v v c Să se precee cre dre vecor se poe scre c o combţe lră celorllţ - Reolvre: Coorm deţe rebue să răăm că esă sclr R u oţ ul sel îcâ v v v Îlocud v v v î cesă relţe reulă: - - omoge: ş obţem ssemul lr Deermul mrce ssemulu ese pr urmre ssemul dme ş soluţ eble dec esă R u oţ ul sel îcâ v v v Coorm deţe reulă că vecor v v v su lr depedeţ b O relţe de depedeţă lră îre vecor v v v ese o relţe de orm: v v v cu R u 9

20 oţ ul Reolvăm ssemul lr omoge obţu l pucul Cosderăm ecuoscue prcple ş R ecuoscuă secudră ş obţem: pr urmre soluţ ssemulu ese: R r o relţe de depedeţă lră îre ce re vecor ese: * v v v R su după smplcre v v v c Deorece vecor su lr depedeţ coorm propoţe reulă că cel puţ u vecor se poe scre c o combţe lră celorllţ D relţ de depedeţă lră găsă l pucul b reulă că orcre dre vecor se poe scre c o combţe lră celorllţ sel: v v v v v v v v v Să se re că vecor - v v R R - lr depedeţ b Să se precee dcă vecorul v se poe scre c o combţe lră celorllţ vecor v d spţul lr su Reolvre: Coorm deţe rebue să răăm că orcre r sclr R sel îcâ v v v reulă că Îlocud v v v î relţ de m sus obţem:

21 - - ş reulă ssemul lr omoge: Deermul mrce ssemulu ese pr urmre ssemul dme um soluţ blă: Coorm deţe reulă că vecor v v v su lr depedeţ b Observţe D propoţ reulă că îr-u ssem de vecor lr depede c uul dre vecor u se poe scre c o combţe lră celorllţ Deorece vecor v v v su lr depedeţ reulă că v u se poe scre c o combţe lră vecorlor v ş v Să se sudee ur urmăorelor sseme de vecor d spţle lre dce: - v v v d R R ; b - v v d R R ; c v v v v d R R Reolvre: Meod I olosd deţ Fe R sel îcâ

22 v v v Reulă că: - ş obţem ssemul lr omoge: Mrce ssemulu ese A ş re rgul m mc decâ umărul de ecuoscue pr urmre ssemul ese compbl edeerm dec dme ş soluţ eble dcă esă R u oţ ul sel îcâ v v v Coorm deţe reulă că { } v v v ese u ssem de vecor lr depede Meod II olosd propoţ Fe A mrce ormă cu compoeele vecorlor: A ; vem că A rg ş ese der de umărul de vecor d ssem pr urmre { } v v v ese u ssem de vecor lr depede b Meod I olosd deţ Fe R sel îcâ v v Reulă că: - ş obţem ssemul lr omoge: Rgul mrce ssemulu ese egl cu umărul de ecuoscue pr urmre ssemul ese compbl deerm dec dme um

23 soluţ blă: Coorm deţe reulă că { } v v ese u ssem de vecor lr depede Meod II olosd propoţ Fe A mrce ormă cu compoeele vecorlor: - A ; rga ş ese egl cu umărul de vecor d ssem pr urmre { } v v ese u ssem de vecor lr depede c Meod I olosd deţ Fe R sel îcâ v v v v ; deermul mrce ssemulu ese pr urmre ssemul dme um soluţ blă: Coorm deţe reulă că { } v v v v ese u ssem de vecor lr depede Meod II olosd propoţ Fe A mrce ormă cu compoeele vecorlor: A ; rga umărul de vecor d ssem pr urmre { } v v v v ese ssem de vecor lr depede

24 Să se sudee ur urmăorelor sseme de vecor d spţle lre dce: 9 - v v v R d R R ; b - g g g R d R R Reolvre: Vom olos propoţ d brevrul eorec Fe A mrce vâd pe coloe vecor v v v : 9 - A ; de A Dcă { } R \ uc de rga A umărul de vecor dec { } v v v ese ssem de vecor lr depede Dcă { } < rga rga A de umărul de vecor dec { } v v v ese ssem de vecor lr depede b Fe A mrce vâd pe coloe vecor g g g : A Deermăm rga Avem că d ş e d ' d mor obţuţ pr bordre lu d

25 d 9 9 uc d rga umărul de g ese ssem de vecor lr depede uc d ; vem că ' d 8 Dcă R \ { } vecor dec { g g } Dcă dec g g g ese ssem de vecor lr depede Î coclue vecor g g g su lr depedeţ R rga umărul de vecor pr urmre { } Să se sudee ur urmăorelor sseme de vecor d spţle lre dce: g X g X X g 6 X X d R [ X ] R ; b b b d C R ; c s cos î F R ude F { :[] R couă pe [ ] }; - - d A A A î M R R Reolvre: Observţe Deorece c uul dre ssemele de vecor d euţ u prţe uu spţu lr de pul R * R N u se poe olos propoţ peru sbl ur cesor Vom plc deţ

26 Fe R sel îcâ g g g ; X X X 6 X X ş reulă ssemul lr omoge: 6 obţem: Deermul mrce ssemulu ese pr urmre ssemul dme ş soluţ eble dcă esă R u oţ ul sel îcâ g g g Coorm deţe reulă că g g g su lr depedeţ b Fe R sel îcâ b b ; obţem: ş reulă ssemul lr omoge: cre dme um soluţ blă: Coorm deţe reulă că b b su lr depedeţ c Fe R sel îcâ ; d cesă egle de ucţ reulă că s cos [ ] π Peru obţem r peru reulă dec Coorm deţe reulă că vecor su lr depedeţ d Fe R sel îcâ A A A - - dcă de ude obţem ssemul lr omoge: 6

27 Rgul mrce ese re ş egl cu umărul de ecuoscue pr urmre ssemul ese compbl deerm dec dme um soluţ blă: Coorm deţe reulă că vecor A A A su lr depedeţ 6 Î spţul lr R R se cosderă vecor: v v v v v 6 v v v Să se deerme ur urmăorelor sseme de vecor ş câd ese posbl să se scre o relţe de depedeţă lră îre vecor: { } v v v ; { } v v v b ; { } v v c ; { } v v v v d ; { } 6 v v v e ; { } v v v Reolvre: Meod I olosd deţ Fe R sel îcâ v v v Reulă că: ş obţem ssemul lr omoge: Deorece deermul mrce ssemulu reulă că ssemul dme um soluţ blă: Coorm deţe reulă că { } v v v ese u ssem de vecor lr depede Meod II olosd propoţ Fe A mrce ormă cu compoeele vecorlor: 7

28 A ; de A dec rgul mrce A ese re egl cu umărul de vecor d ssem pr urmre { v v v} ese u ssem de vecor lr depede b Meod I olosd deţ Fe R sel îcâ v v v relţe echvleă cu - de ude obţem ssemul lr omoge: Deorece deermul mrce ssemulu reulă că ssemul dme ş soluţ eble dcă esă R u oţ ul sel îcâ v v v v v v Coorm deţe reulă că { } ese u ssem de vecor lr depede Meod II olosd propoţ Fe A mrce ormă cu compoeele vecorlor: A - ; de A ; d 8 dec rgul mrce A ese der de umărul de vecor d ssem pr urmre { v v v} ese u ssem de vecor lr depede O relţe de depedeţă lră îre vecor ssemulu ese de orm: v v v cu R u oţ ul Reulă ssemul lr omoge: 8

29 8 ; deermul prcpl l ssemulu: d dec ecuoscue prcple ş ecuoscuă secudră Reolvâd ssemul obţem: λ λ λ cu λ R Pr urmre o relţe de depedeţă lră îre vecor ese: * λ v λv λ v λ R su v v v c Meod I olosd deţ Fe R sel îcâ v v ; de c reulă: Rgul mrce ssemulu lr omoge obţu ese egl cu umărul ecuoscuelor pr urmre ssemul dme um soluţ blă: v ese u ssem de vecor v Coorm deţe reulă că { } lr depede Meod II olosd propoţ Fe A mrce ormă cu compoeele vecorlor: A ; d dec rgul mrce A ese egl cu umărul vecorlor d ssem pr urmre { v } v ese u ssem de vecor lr depede Meod III { v v } ese u subssem l ssemulu de vecor lr depedeţ { v v v} de ude reulă coorm propoţe că { v v } ssem de vecor lr depede 9

30 d Meod I olosd deţ Fe R sel îcâ v v v v ; d pr urmre rgul mrce ssemulu ese m mc decâ umărul de ecuoscue dec ssemul dme ş soluţ eble dcă esă R u oţ ul sel îcâ v v v v Coorm deţe reulă că { } v v v v ese u ssem de vecor lr depede Meod II olosd propoţ Fe A mrce ormă cu compoeele vecorlor: A ; d dec rgul mrce A ese re der de umărul de vecor d ssem pr urmre { } v v v v ese u ssem de vecor lr depede Meod III { } v v v v ese u suprssem l ssemulu de vecor lr depedeţ { } v v v de ude reulă coorm propoţe că { } v v v v ese u ssem de vecor lr depede Deermăm o relţe de depedeţă lră: v v v v cu R u oţ ul Reolvâd ssemul obţem: v v v

31 e Se observă că î ssemul de vecor { v v v6} uul dre vecor v 6 ese o combţe lră celorllţ do: v v v Î b propoţe reulă că ssemul de 6 vecor { v v } v6 ese lr depede O relţe de depedeţă lră ese: v 6 v v su v v v 6 Deorece ssemul de vecor { v v v} coţe vecorul ul reulă coorm propoţe că ese lr depede O relţe de depedeţă lră ese: v v λ v * λ R su v v v 7 Să se deerme prmerul rel m sel îcâ vecor m m v m v m v m d spţul lr R R să e m m lr depedeţ Reolvre: Coorm propoţe d brevrul eorec vecor v v v su lr depedeţ dcă ş um dcă rgul mrce A vâd pe coloe compoeele cesor ese egl cu m m m m de A m m m m m m m m m m m m 7 m rg A de A m R \ 7 Avem că { } m m

32 8 Se cosderă vecor d spţul lr R X R ] [ : 6 X X g X X g X X g X g Sblţ î cre d urmăorele sseme de vecor uul dre vecor se poe scre c o combţe lră celorllţ: { } { } { } ; ; g g g c g g g g b g g g Auc câd ese posbl screţ uul dre vecor ssemulu c o combţe lră celorllţ Reolvre: Se şe propoţ că uul dre vecor uu ssem se poe scre c o combţe lră celorllţ dcă ş um dcă ssemul ese lr depede Î cosecţă problem reve l sud ur ecăru ssem de vecor Fe R sel îcâ g g g X X X X X X X X dcă ssemul de vecor ese lr depede ş pr urmre c uul dre vecor u se poe scre c o combţe lră celorllţ b Fe R sel îcâ g g g g ; de c reulă ssemul: 6 dec ssemul de vecor ese lr depede ş c uul dre vecor u se poe scre c o combţe lră celorllţ

33 c Fe R sel îcâ g g g ; deorece deermul mrce 6 ssemulu ese reulă că ssemul dme ş soluţ eble dec { g g g} ese u ssem de vecor lr depede ş î ces c reulă că uul dre vecor se poe scre c o combţe lră celorllţ Reolvâd ssemul de m sus obţem: λ λ λ cu λ R O relţe de depedeţă lră îre ceş vecor ese: * λ v λv λv λ R su v v v de ude puem scre uul dre vecor c o combţe lră celorllţ sel: v v v su v v su v v v v 6 9 Fe vecor v v v R d spţul -9 6 lr R R Să se deerme prmerul se îcâ vecorul v să e o combţe lră vecorlor v ş v Reolvre: Vecorul v ese o combţe lră vecorlor v ş v dcă esă β R sel îcâ v v βv cee ce reve l pul 6 β că ssemul: β ese compbl Fe A mrce 9 6β ssemulu ş A mrce esă Avem că rga rg A dec ssemul ese compbl R Pr urmre u esă R sel c v să e o combţe lră vecorlor v ş v

34 Să se sudee ur urmăorulu ssem de vecor d spţul lr R R ş uc câd ese posbl să se scre uul dre vecor c o combţe lră celorllţ: v m v m v m v m ; m R Reolvre: Fe A mrce ormă cu compoeele vecorlor: m m m m A ; m de A m m m m m Dcă m R \ { } de A rg A umărul de vecor dec { v v v v} ese u ssem de vecor lr depede Dcă m { } uc de A dec rg A umărul de vecor dec { v v v v} ese ssem de vecor lr depede Î ces c deermăm o relţe de depedeţă lră îre vecor ssemulu: v v v v Peru m se obţe ssemul compbl smplu edeerm: cu soluţ λ λ R O relţe de depedeţă lră ese: λ v λv λv λv * λ R su v v v v de ude puem scre uul dre vecor c o combţe lră celorllţ: v v v v Peru m se obţe ssemul compbl rplu edeerm:

35 cu soluţ δ γ β δ γ β cu R δ γ β Reulă relţ de depedeţă lră: v v v v δ γ β δ γ β cu R δ γ β u oţ ul Dcă vem de eemplu β puem scre vecorul v c o combţe lră celorllţ: v v v v β δ β γ β δ γ β Fe vecor: A A A A - d spţul lr R R M ude R Deermţ prmerul sel îcâ: ce pru vecor să e lr depedeţ; b vecorul A să se poă scre c o combţe lră vecorlor A A A Reolvre: Fe R sel îcâ A A A A ; vecor su lr depedeţ dcă d relţ de m sus reulă că oţ sclr su ul dcă dcă ssemul obţu dme um soluţ blă Reulă de c că deermul mrce ssemulu

36 rebue să e eul Avem că de ude obţem că R \ {} b Meod I Vecorul A se poe scre c o combţe lră vecorlor A A A dcă esă sclr R sel îcâ A A A A Trebue lă vlore prmerulu R sel îcâ ssemul obţu să e compbl Deermul orm d elemeele ulmlor două l ş coloe le mrce ssemulu ese eul dec rg A Pr bordre cesu obţem do deermţ de ordul re: ş 8 6 Peru obţem că rg A rg A dec ssemul ese compbl Peru vem că rg A ş rg A dec ssemul ese compbl Pr urmre Meod II Coorm propoţe o codţe ecesră peru c vecorul A să se poă scre c o combţe lră celorllţ vecor ese c A A A A să e lr depedeţ dcă Vercăm dcă peru esă sclr R sel îcâ A A A A Avem că rg A rg A dec ssemul ese compbl 6

37 Î coclue A se poe scre c o combţe lră vecorlor A A A dcă ş um dcă Se cosderă vecor lr depedeţ d spţul vecorl V R ş urmăorele combţ lre le cesor: g g g g Sblţ ur urmăorelor sseme de vecor: g g g ; b g g g g ; c g g g { } { } { } Reolvre: Fe R sel îcâ g g g Deorece vecor su lr depedeţ reulă că oţ coeceţ cesor d relţ de m sus su ul: ; deermul mrce ssemulu obţu ese: pr urmre ssemul dme ş soluţ eble dec esă g g g g g b { g g g } Reulă că vecor { } R u oţ ul sel îcâ g su lr depedeţ g ese suprssem l uu ssem de vecor lr depede { g g} { g g g } g pr urmre coorm propoţe g ese u ssem de vecor lr depede 7

38 c Fe R sel îcâ g g g Cum vecor su lr depedeţ reulă că oţ coeceţ cesor d relţ obţuă m sus su ul: ; deermul mrce ssemulu ese 8 pr urmre ssemul dme um soluţ blă: Reulă că vecor { } g g g su lr depedeţ PROBLEME PROPUSE Se cosderă vecor 6 v v v d spţul lr R R Să se re că vecor v v v su lr depedeţ b Să se deerme o relţe de depedeţă lră îre v v v c Să se precee cre dre vecor se poe scre c o combţe lră celorllţ vecor R: b v v ; c v ş v : v v v ; v v v 8

39 Să se re că vecor - v v v d spţul lr R R su lr depedeţ b Să se precee cre dre vecor se poe scre c o combţe lră celorllţ vecor R: b c uul Să se sudee ur urmăorelor sseme de vecor d spţle lre dce: - - v v v d R R ; b v v d R R ; c v v v v d R R R: ssem de vecor lr depedeţ svld; b ssem de vecor lr depedeţ svld; c ssem de vecor lr depedeţ svl Să se sudee ur urmăorelor sseme de vecor d spţle lre dce: X X g X X g X X g d R X R ] [ ; b b b b 7 d R C ; 9

40 c s cos F R ude F { :[] R couă pe [ ] }; - 7 d A A A î M R R ; - e e e î F R ude F { :[] R couă pe [ ] }; cos cos cos î F R ude F { :[] R couă pe [ ] }; R: svl; b svld; c svl; d svld; e svl; svld î Sblţ ur urmăorelor sseme de vecor d spţle vecorle dce ş uc câd ese posbl screţ o relţe de depedeţă lră îre vecor: î R : ; b î c î d î R: ; 8 6 ; b svl; ; d svl R : R : R : svld; c svld; 6 Să se cerceee ur urmăorelor sseme de vecor d spţle vecorle dce r î c de depedeţă lră să se scre o relţe de depedeţă lră îre vecor: v v s v s î F R ude F { :[] R couă pe [ ] }; b cos s î F R ude F { :[] R couă pe [ ] }; ;

41 c X X X X R [ X ] R ; d 7 î C R ; e A A A î M R R 6 8 R: svl; b svld; ; c svl; d svl; e svld; A A A î 7 Fe spţul vecorl V K Să se demosree că: ssemul de vecor { } V ese lr depede; b ssemul de vecor { } V ese lr depede; c ssemul de vecor { c b c b c} V ese lr depede R: se ră că se poe scre o relţe de depedeţă lră îre vecor de eemplu cu K K ; b cu K K 8 Să se dscue ur urmăorelor sseme de vecor d spţle lre dce î ucţe de vlorle prmerulu rel m : m î R R ; b m m î R ; c m m m î R R ; d m m m m î R R R: svl peru m R \ { } ; svld peru m { } ; b svl peru m R \ { } ; svld peru m { } ; R \ m c svl peru m { }; svld peru { }

42 9 Î spţul vecorl R V se cosderă vecor lr depedeţ b c Să se deerme ur urmăorelor sseme de vecor: { b c c b c} ; b { b c b b c} R: svl; b svld Î spţul vecorl R V se cosderă vecor lr depedeţ b c Să se deerme ur ssemelor de vecor: { c b c b c} ; b b c b c b { } Î spţul lr R R se cosderă vecor: v v v v 8 v - - v 6 v v Sblţ ur urmăorelor sseme de vecor ş uc câd ese posbl screţ o relţe de depedeţă lră îre vecor: { v v v} ; b { v v v} ; c { v v } ; d { v v v v } ; e { v v v6} ; { v v v} R: svl; b svld; c svl; d svld; e svld; svld Să se sudee ur urmăorulu ssem de vecor d spţul lr R R ş uc câd ese posbl să se scre uul dre vecor c o combţe lră celorllţ: v m m m ; v m m m ; v m m m Idcţe Se oloseşe propoţ d brevrul eorec

43 Se cosderă urmăor vecor d spţul lr R [ X ] R : g X g X X g X X g X 6 X Sblţ î cre d urmăorele sseme uul dre vecor se poe scre c o combţe lră celorllţ: { g g g} ; b { g g g g} ; c { g g g} Auc câd ese posbl screţ uul dre vecor ssemulu c o combţe lră celorllţ R: b Î spţul lr R R se cosderă vecor: v v v v v Deermţ k sel îcâ ssemul de vecor: { v v v k } să e lr depede; b { v vk v} să e lr depede R: k ; k { } b { } Să se sudee ur urmăorelor sseme de vecor d spţle lre dce: v m v m m v d R R ; m R ; b X R X ] R [ X * N ; X d c g g cos g cos g cos d * F R ude F { :[] R couă pe [ ] } N ; d e e e e d F R * ude F { :[] R couă pe [ ] } N R: svl dcă m R \ { } ; svld dcă m { } ; b svl; c svl; d svl

44 SISTEM DE GENERATORI BAZĂ A UNUI SPAŢIU VECTORIAL COORDONATELE UNUI VECTOR ÎNTR-O BAZĂ DATĂ BREVIAR TEORETIC V u spţu vecorl O mle de vecor I se umeşe ssem de geeror peru V dcă orce vecor d V se poe scre c o combţe lră cu vecor dg Deţ Fe K G { v } V Deţ Fe K V u spţu vecorl Fml B V se umeşe bă spţulu vecorl V K dcă: B ese o mle lr depedeă; B ese u ssem de geeror peru V V ese u spţu vecorl dmesol su de p dcă re o bă ă Deţ K V u spţu vecorl dmesol Se umeşe dmesue spţulu vecorl ş se oeă cu dm V umărul de vecor ue be Deţ Fe K V u spţu vecorl dmv m U ssem v m d V ormeă bă spţulu V K dcă ş um dcă ese lr depede Propoţ Fe K de vecor { v v }

45 Observţ Coorm propoţe reulă că u ssem de vecor B ormeă o bă spţulu lr de p V K dcă ş um dcă: B ese u ssem lr depede; crdb dmv ude crdb repreă umărul de elemee l mulţm B Propoţ Fe K V u spţu vecorl de dmesue ă Auc screre uu vecor v îr-o bă dă B ese ucă Deţ Fe V K u spţu vecorl dmv ş B { v v } o bă î ces spţu v Coordoele vecorulu î b B su sclr K sel îcâ v v v Vecorul B se umeşe vecorul coordoelor lu î b B Observţ Propoţ d prgrul reerore l ur uu ssem de vecor d R poe ede ş î cul uu ssem de vecor dr-u spţu lr rel de p sel: Propoţ U ssem de vecor dr-u spţu lr rel de p ese lr depede dcă ş um dcă rgul mrce vâd pe coloe coordoele vecorlor ssemulu îr-o bă orecre spţulu lr ese egl cu umărul de vecor

46 PROBLEME REZOLVATE Să se re că mulţme de vecor G { g g g g} ude g g g g R R ormeă u ssem de geeror peru spţul lr Reolvre: Coorm deţe { g g g g} ormeă ssem de geeror peru spţul lr R R dcă v R R sel îcâ v g g g g Fe v b c R ; relţ de m sus deve: b ; c rgul mrce ssemulu ese ş ese egl cu rgul mrce ese pr urmre ssemul ese compbl dec esă R sel îcâ v g g g g Reulă că { g g g g} ese ssem de geeror peru spţul R R lr Să se re că mulţme de vecor B ormeă o bă spţulu vecorl dc ş să se deerme coordoele vecorulu v î b B : B { v v v }; V K R R ; v ; b B { X X X }; V K R[ X ] R ; X X X ; 6

47 c B A A A A V K M R R ; v Reolvre: Coorm propoţe vem de verc două codţ: B ssem de vecor lr depede; umărul vecorlor d mulţme B dmesue spţulu d cre c pre vecor - Avem că pr urmre rgul mrce orme cu compoeele vecorlor umărul de vecor dec B ese ssem de vecor lr depede; crd B dm R D ş reulă că B ormeă o bă spţulu vecorl R R Deermăm coordoele vecorulu v î b B Meod I Coordoele vecorulu v î b B su sclr R sel îcâ v v v v Reulă ssemul: Reolvâd ssemul obţem: Pr urmre coordoele vecorulu v î b B su: B Meod II D ormul de repreere uu vecor îr-o bă dă vem că: A v ude v B repreă vecorul su v v B 7

48 coordoelor lu v î b B r A ese mrce vâd pe coloe vecor be Folosd meod Guss-Jord obţem: A v I A -6 Pr urmre v v B b Fe R sel îcâ g X X C C C C C C dec B ese ssem de vecor lr depede; 8

49 crd B dm R [ X ] D ş reulă că B ese o bă spţulu vecorl R [X ] Fe R coordoele vecorulu v î b B X X X X * Peru Dervăm relţ ş peru obţem că ' '' Repeâd procedeul obţem:! c Fe R sel îcâ A ; deermul mrce ssemulu ese dec ssemul dme um soluţ blă: pr urmre B ese u ssem de vecor lr depede crd B dm M R D ş reulă că B ormeă o bă spţulu lr M R R Fe R sel îcâ v A A A A v B 9

50 Se du vecor: v v v v v 6 v v v v Să se deerme cre d urmăorele mulţm ormeă u ssem de geeror peru spţul vecorl R R : { } { } { } { }; ; ; ; v v v v d v v c v v v b v v v { } { } ; 6 v v v v v v e D ecre ssem de geeror să se ergă oe bele posble le spţulu vecorl R R Să se verce dcă screre uu vecor d R c o combţe lră vecorlor ce ormeă ssemul de geeror ese ucă Reolvre: { } v v v ormeă ssem de geeror dcă R R v sel îcâ v v v v Fe R c b v ; relţ de m sus deve: c b ; deermul ssemulu ese pr urmre ssemul ese compbl deerm dec esă R sel îcâ v v v v Reulă că { } v v v ese ssem de geeror; de semee { } v v v ese ssem de vecor lr depede dec ormeă o bă spţulu lr R R Coorm propoţe reulă că

51 screre uu vecor d R c o combţe lră vecorlor ce ormeă ssemul de geeror ese ucă b Procedâd log obţem că se poe găs u vecor v R sel îcâ ssemul să e compbl pr urmre { v v v } u ese ssem de geeror c Î mod log reulă că { v v } u ese ssem de geeror d Am ră l pucul că { v v v} ssem de geeror pr urmre reulă că v R R sel îcâ v v v v v R R sel îcâ v v v v v Deorece { v v v} ese ssem de geeror reulă că { v v v v } ese ssem de geeror Cum dm R obţem că ssemul { v v v v } u ese bă spţulu R Rămâe să vercăm pr clcule dcă screre uu vecor d R c o combţe lră vecorlor ce ormeă ssemul de geeror ese ucă Vom obţe că cesă screre u ese ucă Deorece dm R reulă că umărul mm de be ce se po orm cu vecor d ces ssem ese C Noăm cu jkl deermul orm cu compoeele vecorlor j k l Avem dec bele cre se po orm su: { v v v} ş { v v v} Peru pucele e ş se procedeă î mod smlr Fe { } V dmesue re ş ssemul de vecor G { g g g } V F o bă uu spţu lr R de

52 Şd că g g g se cere: să se re că G { g g g} ormeă o bă spţulu vecorl V R ; b să se deerme coordoele vecorulu î b F c să se deerme coordoele vecorulu g g g î b F ; d să se deerme coordoele vecorulu î b G Reolvre: Fe R sel îcâ g g g Deorece vecor su lr depedeţ reulă că oţ coeceţ cesor d relţ de m sus su ul: ; deermul mrce ssemulu obţu ese: 6 pr urmre ssemul dme um soluţ blă: g g g ese u ssem de vecor lr depedeţ De semee umărul de vecor d ssem ese egl cu dmesue spţulu lr V R pr urmre G { g g g} ormeă o bă spţulu vecorl V R b Avem că pr urmre coorm deţe dec { }

53 coordoele vecorulu î b F su: su F c Avem că g g g Trebue să eprmăm vecorul î ucţe de vecor be F Folosd relţle d euţ cre eprmă vecor be G î ucţe de vecor be F obţem: 8 dec coorm deţe coordoele vecorulu î b F su: 8 F 8 d Peru deerm coordoele vecorulu î b G puem olos meod Guss-Jord Porm de l repreere vecorulu î b F Vom elm pe râd câe u vecor l be ţle pe cre îl vom îlocu cu u vecor l o be G Reulă urmăorul bel: su B g g g g g g g g g / - / Î ulm erţe î colo vecorulu s-u obţu coordoele cesu î b G pr urmre G

54 PROBLEME PROPUSE Să se re că mulţme de vecor A { } ude 6 R R ormeă u ssem de geeror peru spţul lr Sblţ cre d ssemele urmăore de vecor ormeă o bă spţulu vecorl dc: v v v R R ; b v v v v î R R î ; c v v C R ; X X v X X v X X R [ X ] R ; e A A A M R R î d v 8 î A î R: b c e Să se re că mulţme de vecor B ormeă o bă spţulu vecorl dc ş să se deerme coordoele vecorulu v î b B : B { v v v 6 }; V K R R ; v ; { V K R[ X ] R ; X X X b B X X X }; ;

55 - 8-8 c B A A A A V K M R R ; v Să se deerme prmerul m R sel îcâ mulţme de vecor B să ormee o bă spţulu lr dc: B { v m v m v } R R ; b B { X m X } R [ X ] R ; c B { m m} C R Se cosderă ssemul de vecor d spţul lr R R v v } B { v Să se re că B ormeă o bă spţulu lr R R b Să se deerme vecorul v R şd că vb 6 6 Î spţul vecorl R R se cosderă vecor: v v v v v Deermţ k sel îcâ ssemul de vecor: { v v v k } să ormee o bă spţulu vecorl R R ; b { v v v k } să e ssem de geeror peru spţul vecorl R R R: k ; k { } b { } 7 Fe B { } o bă uu spţu lr V R dmesue re ş ssemul de vecor B { b b b } V de :

56 Şd că b b b se cere: să se re că B { b b b} ormeă o bă spţulu vecorl V R ; b să se deerme coordoele vecorulu î b B c să se deerme coordoele vecorulu î b B ; d să se deerme coordoele vecorulu b b b î b B R: Se oloseşe propoţ d brevrul eorec B ; b c B ; d 6 8 Să se re că mulţme de vecor d spţul lr R R B { g g g g } G R R ş că ese u ssem de geeror peru spţul lr c o combţe lră vecorlor d G u ese ucă screre vecorulu v B d spţul lr R R ormeă o bă cesu spţu ş să se deerme coordoele vecorulu î cesă bă: ; ; b ; R: Se oloseşe propoţ d brevrul eorec; B ; b B 9 Să se re că ssemul de vecor { } 6

57 Să se re că ssemul de vecor B ormeă o bă spţulu lr V K ş să se deerme coordoele vecorulu î cesă bă peru ecre d curle urmăore: V K R R { B v v } ; V K R[ X ] R b { X X X } B X V K M R R c B A A A A ; V K R R d { v v v } X ; B e V K C R B { } Se du vecor d spul lr R R : v v v v v 6 v 6 v v v Cre d urmăorele mulţm ormeă u ssem de geeror peru spţul vecorl R R : { v v v} ; b { v v v}; c { v v} ; d { v v v v} ; e { v v v6} ; { v v v} D ecre ssem de geeror să se ergă oe bele R R posble le spţulu vecorl 7

58 Să se verce dcă screre uu vecor d R c o combţe lră vecorlor ce ormeă ssemul de geeror ese ucă Î spţul vecorl R R se cosderă vecor v v v Să se compleee ces ssem de vecor pâă l o bă Î spţul vecorl R R se cosderă vecor: v v v R Se şe că { v v } ese bă r coordoele vecorulu v î cesă bă su egle cu -7 ş Să se deerme vlore prmerulu Fe spţul vecorl R R Se cosderă vecor v m m v u 7 u m R U vecor re coordoele ş m î b B { vv } respecv m m ş m m î b B { uu } Să se deerme vlore prmerulu m 8

59 SUBSPAŢIUL VECTORIAL GENERAT DE O MULŢIME DE VECTORI BREVIAR TEORETIC Deţe Fe V K u spţu vecorl de p ş M V M Se umeşe coperre lră lu M su subspţul vecorl geer de M ş se oeă M Sp M mulţme: L su M su * L M N K M Propoţe LM ese subspţu vecorl l lu V K Observţ M L B L ude B ese o mle lr depedeă mmlă coţuă î M Observţ Peru găs o bă î L M rebue să căuăm î M o mle mmlă de vecor lr depedeţ PROBLEME REZOLVATE Î spţul vecorl R R se cosderă vecor: v v v v 8 v 7 9

60 9 Fe M { v v v v v} Se cere: să se le dm L M ; b să se precee dcă vecor prţ su u spţulu vecorl L M ; c să se de eemplu de o bă B peru LM sel îcâ B M ; să se de eemplu de o bă B peru LM sel îcâ B R \ M ; să se de eemplu de o bă B peru LM sel îcâ B M ş B M Reolvre: Coorm observţe d brevrul eorec peru deerm o bă î L M rebue să găsm î M u ssem mml de vecor lr depedeţ Screm mrce A le căre coloe su compoeele vecorlor d M : A 8 7 Deermăm u mor eul de ord mm ş găsm pr urmre u ssem mml v dec dm L M b Avem că L M { v v v R } Î b observţe reulă că L M { v v R} LM dcă esă sclr R sel îcâ v v de vecor lr depedeţ ese { } v 6

61 9 9 ; obţem pr urmre LM LM dcă esă sclr R sel îcâ v v ; obţem că ssemul u re soluţe dec LM c B { v v} M ş B bă m ră l pucul Fe w v w v ş B { w w} R \ M ş { w w } ssem de vecor lr depedeţ dec bă peru L M deorece dm L M umărul de vecor d B B { v w} ude w v ; vem B M ş B M ; î plus { v w } ese u ssem de vecor lr depedeţ dec bă peru L M deorece dm L M umărul de vecor d B d Î spţul lr R R se cosderă mulţmle X ş Y R : X { / R } b Y { / R \ Q } vecorl R ; Să se sblescă dcă X Y su subspţ le spţulu R ş î c rmv să se deerme dmesule cesor 6

62 Reolvre: Fe R cu X ş R Auc cu cu R ş pr urmre X Fe R X cu R ş cu R ş pr urmre X Coorm deţe reulă că X ; vem că ese subspţu vecorl l spţulu lr R R Dcă X R dec ; X L g g g ude g g g pr urmre reulă de c că { } Peru deerm dmesue spţulu vecorl X rebue să găsm o bă î X L G L { g g g} dec coorm observţe d brevrul eorec rebue să căuăm î G o mle mmlă de vecor lr depedeţ Fe A mrce vâd drep coloe vecor g g g ; A ; 6

63 Deorece deermul orm cu prmele l ese eul reulă că rgul mrce A ese ş egl cu umărul vecorlor d G pr urmre vecor g g g su lr depedeţ Am obţu că dm X b Y { / R \ Q } ş R ; reulă Fe Y Y spţulu lr R R dec Y u ese subspţu vecorl l PROBLEME PROPUSE Să se deerme dm L A î spţul vecorl V ş să se sblescă dcă v LA : V R R { } v A ; b V R[ X ] R A { X X X X X X X X X } v X X R: dm L A v LA ; b dm L A v LA Fe G { b c / b c ; b c R} Să se re că G ese subspţu l spţulu vecorl R R b Să se dce o bă spţulu vecorl G ş să se deerme dmesue cesu R: Se oloseşe deţ subspţulu vecorl G ; B b dm { } 6

64 Î spţul vecorl R R se cosderă vecor: v v v 7 v 8 9 v Fe 6 M { v v v v v} Se cere: să se clculee dm L M ; b să se precee dcă vecor prţ su u spţulu vecorl L M ; c să se de eemplu de: o bă B peru LM sel îcâ B M ; o bă B peru LM sel îcâ B R \ M ; o bă B peru LM sel îcâ B M ş B M d să se deerme coordoele vecorlor î bele B B B X - - b Î spţul lr R { / Z } { / R } { / R } R se cosderă mulţmle X Y Z : Y Z Să se sblescă dcă X Y Z su subspţ le spţulu 6

65 vecorl R R ş î c rmv să se deerme dmesule cesor R: X u ese subspţu vecorl; Y ş Z su subspţ vecorle de dmesue 6

66 SCHIMBAREA COORDONATELOR UNUI VECTOR LA TRECEREA DE LA O BAZĂ LA ALTĂ BAZĂ BREVIAR TEORETIC Cosderăm spţul vecorl K V dmv Fe F { } ş G { g g g} două be le V K spţulu lr Deţe Se umeşe mrce de recere de l b F l b G mrce cre re drep coloe coordoele vecorlor be G î b F Noâd cesă mrce cu C F G puem scre: C F G g F g F g F Formul de rsormre coordoelor uu vecor V l recere d b F î b G ese: G CF G F Observţ C G F CF G Observţ Î b deţe reulă că mrce de recere de l b cocă spţulu lr R R l o lă bă F cesu spţu re pe coloe compoeele vecorlor be F R ş R E b cocă ş F G le două be le cesu spţu Noăm cu A mrce de recere de l b E l b F F A E ş cu B mrce de recere de l b E l b G G B E Observţ Fe spţul lr R Formul de rsormre coordoelor uu vecor R l recere d b F î b G ese: G B A F 66

67 PROBLEME REZOLVATE Î spţul lr l polomelor de grd cel mul ş coeceţ rel [ ] R X R cosderăm bele } { X X X F ş } 6 { X X g X X g X g X X X g G Să se deerme mrce de recere de l b F l b G Reolvre: Coorm deţe d brevrul eorec mrce de recere de l b F l b G re pe coloe coordoele vecorlor be G î b F Avem că: F g g ; F g g ; F g g 6 6 ; F g g Reulă: 6 F F F F G F g g g g C Fe } { e e e E ş } { F două be le uu spţu vecorl de dmesue Şd că e e e e e e e să se deerme mrce de recere de l b F l b E 67

68 Reolvre: Observăm că pe b ormţlor d euţ se poe deerm ore uşor mrce de recere de l b E l b F oă C E F D e e e reulă că E ; log obţem: E ; E pr urmre CE F E E E Peru obţe mrce de recere de l b F l b E vom olos observţ coorm căre vem că C F E CE F Vom plc meod Guss-Jord C E F I I - -/ - -/ -/ - -/ 7 C F E 68

69 Î coclue 7 / / / / FE C Fe F ş G douã be le spţulu vecorl R R ş A mrce de recere de l b F l b G Şd cã } { F sã se deerme b G Reolvre: Coorm deţe prm coloă mrce A repreă coordoele vecorulu g î b F: g g F Alog vem: g g F ; g g F Reulă că b ese: } { g g g G 69

70 Fe urmãorele sseme de vecor d spţul lr R R : F { } G { g g g } Sã se re cã F ş G su be le spţulu lr R R b Sã se deerme mrce de recere de l b G l b F ş mrce de recere de l b F l b G R R Şd cã c Fe u vecor d spţul lr F sã se deerme G d Sã se eprme vecorul g g g d spţul R R î b F ş î b cocă spţulu R R e Sã se deerme legăur îre coordoele uu vecor d lr spţul lr R R î bele F ş G Reolvre: Noăm cu A mrce cre re drep coloe vecor d mulţme F de A 8 rga umărul de vecor mulţm F pr urmre F ormeă u ssem de vecor lr depede Numărul vecorlor d F ese ş ese egl cu dmesue spţulu R R D ş reulă că F ese o bă spţulu lr R R Alog se ră că G ormeă o bă spţulu lr R R b Vom olos observţ Fe A ş B mrcele soce celor două be cese u pe coloe vecor belor F respecv G 7

71 C G F mrce de recere de l b G l b F ş Avem că R G CF G F ş G B A F pr urmre mrce de recere de l b G l b F ese: C G F B A pe cre o vom deerm cu meod Guss-Jord B A I B - A Am obţu că C GF 6 Peru l C F G mrce de recere de l b F l bg vom ul ormul C F G CG F c Vom olos ormul de rsormre coordoelor uu vecor l recere d b F î b G : G C F G F C G F F 6 9 7

72 d F Peru eprm vecorul î b G vom olos ormul F G F G C Peru eprm vecorul î b cocă E vom olos că pr urmre E e Cosderăm u vecor R Fe G ş F β β β coordoele vecorulu î cele două be Aplcâd ormul F F G F G F G C C obţem că: 6 β β β 6 β β β relţ cre ră legăur îre coordoele uu vecor R î bele G ş F Să se deerme ormulele de rsormre coordoelor uu vecor d spţul lr R R l recere de l b F l b G ude } { F ş } { g g G Reolvre: Cosderăm u vecor R Fe F ş G coordoele vecorulu î cele două be 7

73 Noăm cu A mrce de recere de l b cocă l b F mrce vâd pe coloe vecor be F ş cu B mrce de recere de l b cocă l b G Formul de rsormre coordoelor uu vecor R l recere d b F î b G ese: G B A F Clculăm mrce B A olosd meod Guss-Jord B A / -/ I B - A Reulă că / pr urmre ormulele de / R R rsormre coordoelor uu vecor d spţul lr l recere de l b F l bg su: PROBLEME PROPUSE Î spţul lr l polomelor de grd cel mul ş R X R cosderăm bele F { X X X } ş coeceţ rel [ ] 7

74 8 { X X g X X g X X X g G } X X g Să se deerme mrce de recere de l b F l b G R: 8 FG C Fe } { e e e E ş } { F două be le uu spţu vecorl de dmesue Şd că e e e e e e e e să se deerme: mrce de recere de l b E l b F ; b mrce de recere de l b F l b E R: E E E F E C ; b F E E F C C Fe F ş G douã be le spţulu vecorl R R ş A mrce de recere de l b F l b G Şd cã } { F sã se deerme b G 7

75 R: G { g 7 g g 8 } Se cosderã urmãorele sseme de vecor d spţul lr R R : F { } G { g g g } Sã se re cã F ş G ormeã be le spţulu lr R R b Sã se deerme mrce de recere de l b F l b G ş mrce de recere de l b G l b F R R Şd cã c Fe u vecor d spţul lr G sã se deerme F d Sã se eprme vecorul d spţul lr R R î b G ş î b cocă spţulu R R e Sã se deerme ormulele de rsormre coordoelor uu vecor d spţul lr R R F R: b c d l recere d b G î b 9 7 C F G ; C GF ; F ; G 9 ; G ş F β β β ; uc e Fe 7

76 β β β Sblţ cum se modcã coordoele uu vecor l recere de l b F l b G dcã: F { } G { g g }; b F { X X X } X X g X X g X } { } G { g c F G g g g } { R: Fe F ş 8 β β G β β ; uc 6 Fe B { b b b } o bã spţulu R R ş vecorul v R Şd cã lr B sã se deerme vecorul b v R: b 7 Fe F ş G douã be le spţulu vecorl R [ X ] R ş A mrce de recere de l b F l b ; 76

77 G Şd cã } { X g X X g X g G sã se deerme b F R: 7 G F F G C C ; X X g g g ; X X g g g ; 8 7 X X g g g 77

78 CAPITOLUL OPERATORI LINIARI NOŢIUNEA DE OPERATOR LINIAR MATRICEA ASOCIATĂ UNUI OPERATOR LINIAR BREVIAR TEORETIC Fe X K ş K Y două spţ vecorle de dmesue ă Deţ O ucţe U : X Y se umeşe operor lr dcă: U ese dv dcă U U U X ; U ese omoge dcă U U K X Observţe Cele două codţ po îlocue pr: U β U βu β K X Propoţe Dcă U : X Y ese operor lr uc U X Y Deţ Fe spţle vecorle X K ş K Y cu dm X m dm Y m N ş U : X Y u operor lr Fe F { m} o bă lu X K ş G { g g g} o bă lu Y K Se umeşe mrce operorulu lr U corespuăore belor F ş G mrce A M m K le căre l su compoeele vecorlor U U m î b G dcă U U U A G G m G Repreere operorulu lr U î bele F ş G ese dă de ormul: U G A F 78

79 Dcă F ş G su bele coce le spţlor K X ş K Y uc repreere operorulu lr U ese: A U Modcre mrce uu operor lr l schmbre belor î cre se repreă Fe Y X U : u operor lr ' F F două be le spţulu lr K X ş ' G G două be le spţulu lr K Y Fe G A F A ş ' A F' G B mrcele operorulu lr corespuăore belor F ş G respecv belor ' F ş ' G Fe C mrce de recere de l b F l b ' F ş D ese mrce de recere de l b G l b ' G Auc C A D B PROBLEME REZOLVATE Să se deerme cre dre urmăorele plcţ deeşe u operor lr: : R R U U ; b : R R U U Reolvre: Fe R R β ; vem că: U U β β β β β β β β β β 79

80 U U β β β β β β β ; b Meod I Fe R R β Avem că: U β U β β β β β β β β β β β β ; U U β β β β β β β β D ş reulă că relţ d deţ operorulu lr u ese îdeplă R β pr urmre U u ese operor lr Meod II Dcă U r operor lr coorm r rebu c R R U Dr R R U pr urmre U u ese operor lr Se cosderă operorul lr : R R U U Să se deerme: mrce operorulu corespuăore belor coce le spţlor lre R R ş R R ; b mrce operorulu corespuăore belor } { F ş } { g g G 8

81 Reolvre: Fe A mrce operorulu corespuăore belor coce le spţlor R ş R Screm ormul de repreere operorulu î bele coce le spţlor spţlor R ş R : A U Î cul osru vem că U de ude reulă că - A b Fe G F A mrce operorulu corespuăore belor F ş G Deermre cese se poe ce î două modur Meod I Folosd deţ g g U U Am obţu că G U 7 g g U U 7 7 8

82 Reulă că 7 G U g g U U 6 pr urmre 6 G U Reulă că 6-7 FG A Meod II Folosd ormul de rsormre mrce uu operor lr l schmbre belor î cre se repreă vem că: C A D A G F ude C ese mrce de recere de l b cocă spţulu lr R R l b F r D ese mrce de recere de l b cocă spţulu lr R R l b G Avem că: C ş D pr urmre 6 7 C A D A G F ş dec 6-7 FG A Se cosderã operorul lr : R R U U Sã se deerme mrce operorulu corespuãore belor { } g g G ş { } e e e E ude 8

83 g g ş e e e Reolvre: Avem: U g e e e U g e e 6e 6 Reulă că mrce operorulu corespuãore belor G ş E - ese: A 6 Se cosderã spţle vecorle R R ş R R ş e E { e e e } G { g g } bele lor coce Noãm cu U operorul lr U : R R de pr: U e g g U e g g U e g Sã se deerme: mrce socã operorulu lr î bele coce; b orm operorulu; c mrce socã operorulu lr î bele F { e e e e e e } ş G { g g }; d mrce socã operorulu lr î bele F e e e e e e H g g g g { } ş { } Reolvre: Vom olos deţ D poeã reulã cã 8

84 U e G U e G U e G Pr urmre mrce socã operorulu lr î bele coce ese: A b Folosd reulul obţu l pucul precede obţem cã: U A U c Noãm cu B mrce socã operorulu lr î bele F ş G Avem: U U e e U e U e g g g g 7g g ş log U g g U g 9g De c reulã cã U G 7 U G U G 9 Pr urmre mrce socã operorulu lr î bele F ş G ese: - 7 B 9 d Fe C mrce socã operorulu lr î bele F ş H U 7g g U g g U g 9g Trebue sã deermãm coordoele vecorlor U U U î b H Peru ces vom plc meod elmãr complee 8

85 B g g h g h h Pr urmre U h h U U U H U H 8 U H - 6 reulã mrce C 8 - Cosderăm spţul vecorl R R de ude ş e { } E e e b cocã cesu spţu Noãm cu U operorul lr U : R R de pr: U e U e Sã se deerme: mrce socã operorulu lr î bele coce; b orm operorulu Reolvre: Dcã oãm cu G { g g g } b cocã spţulu R R uc reulă cã U e G U e G de ude obţem mrce operorulu î bele coce: - - A 8

86 b Folosd reulul de l pucul precede obţem cã: - U A U 6 Cosderăm spţul vecorl R R ş e { } e e e E b cocã cesu spţu Noăm cu U operorul lr : R R U de pr: e e e U e e e U e e U Sã se deerme: mrce socã operorulu lr î bele coce; b orm operorulu Reolvre: Vom olos deţ D poeã reulã cã E E E e U e U e U Pr urmre mrce socã operorulu lr î bele coce ese: - A b Ulâd reulul obţu l pucul precede obţem cã: U A U 7 Se cosderã operor lr : R R V U V U Sã se deerme: operor V U V U o ; 86

87 b mrcele operorlor clculţ l pucul corespuãore be coce spţulu R R Reolvre: V U V U U V U V U o 9 b Meod I Folosd reulul obţu l pucul reulã: V U A ş 9 V U A o Meod II Fãrã clcul V U ş V U o ulâd ormulele V U V U A A A ş V U V U A A A o obţem: V U A ; 9 V U A o PROBLEME PROPUSE Să se deerme cre d urmăorele plcţ deeşe u operor lr: 87

88 : R R U U ; b : R R U U c : R R U 6 U R: Aplcţ de l pucul c deeşe u operor lr Se cosderă operorul lr : R R U U Să se deerme: mrce operorulu corespuăore belor coce le spţlor R ş R ; b mrce operorulu corespuăore belor } { F ş } { g g g G R: A ; b FG A Se cosderã operorul lr : R R U U Sã se deerme mrce operorulu corespuãore belor { } g g g G ş { } e e E ude 88

89 g g g r e e 7 R: A 7 G E Se cosderã spţle vecorle R R ş R R ş e E { e e e } G { g g } bele lor coce Noãm cu U operorul lr U : R R de pr: U e g g U e g g U e g Sã se deerme: mrce socã operorulu lr î bele coce; b orm operorulu; c mrce socã operorulu lr î bele F { e e e e e e} ş G { g g }; d mrce socã operorulu lr î bele F { e e e e e e} ş H { g g g g} Fe spţul vecorl R R E b cocã cesu spţu Noãm cu U operorul lr U : R R de pr: U e e e U e e e U e e Sã se deerme: mrce socã operorulu lr î bele coce; b orm operorulu ş e { e e e } 89

90 6 Se cosderã operor lr : R R V U U V Sã se deerme: operor V U V U o ; b mrcele operorlor clculţ l pucul corespuãore be coce spţulu R R R: 6 7 V U ; V U o ; b 6 7 V U A ; V U A o 9

91 NUCLEUL ŞI IMAGINEA UNUI OPERATOR LINIAR INJECTIVITATEA SURJECTIVITATEA ŞI INVERSABILITATEA UNUI OPERATOR LINIAR BREVIAR TEORETIC Deţ Fe X K ş K Y două spţ vecorle de dmesue ă ş U : X Y u operor lr Se umeşe ucleul operorulu U ş se oeă KerU mulţme: KerU { X / U Y } Deţ Fe X K ş K Y două spţ vecorle de dmesue ă ş U : X Y u operor lr Se umeşe mge operorulu U ş se oeă ImU mulţme: U Y / X U Im { } Deţ Fe X K ş K Y două spţ vecorle de dmesue ă ş U : X Y u operor lr Operorul U se umeşe jecv respecv surjecv dcă ces ese o ucţe jecvă respecv surjecvă X ş Y K două spţ vecorle de dmesue ă ş U : X Y u operor lr Operorul U ese jecv dcă ş um dcă KerU { X } Propoţ Fe K Y două spţ vecorle de dmesue ă ş U : X Y u operor lr Operorul U ese surjecv dcă ş um dcă ImU Y Propoţ Fe X K ş K 9

92 PROBLEME REZOLVATE Se cosderã operorul lr U : R R U Sã se deerme ucleul ş mge operorulu precum ş dmesule cesor Reolvre: Nucleul operorulu ese: KerU { R / U } Reolvãm ecuţ U ş obţem ssemul: KerU R KerU Fe g ; { } { / R} g ese ssem de geeror peru spţul KerU ş ssem de vecor lr depede dec ormeã o bã cesu spţu pr urmre dm KerU Imge operorulu ese Im U { R / R U } Im U { / R} { / R} { b / b R} Fe g ş g ; { g } g ese ssem de vecor lr depede ş ssem de geeror peru spţul ImU dec ormeã o bã cesu spţu; reulã dmimu Fe A mrce socã uu operor lr 9

93 : R R U Sã se deerme KerU ImU dm KerU dmimu Reolvre: KerU{ } / U R ; A U ; deemul mrce ssemulu: ; legem morul prcpl d ş reulã soluţ ssemulu: R 9 dec R KerU / 9 Dcă KerU uc R 9 9 Fe g 9 ; { } g ese ssem de geeror peru spţul KerU ş ssem de vecor lr depede dec ormeã o bã cesu spţu; pr urmre dm KerU 9

94 ImU{ R / R U } ; U ; rebue deerm R sel îcâ ssemul sã e compbl Cosderâd morul prcpl l mrce ssemulu: d reulă că rga ; d cr β ; β R β ImU { β β / β R} { β / β R} Fe g ş g ; { } g g ese ssem de vecor lr depede ş ssem de geeror peru spţul ImU dec ormeã o bã cesu spţu; reulã dmimu Se cosderã operorul lr U : R R U Sã se sudee: jecve surjecve operorulu lr U ; b versble operorulu ş dcã ese versbl sã se clculee vers cesu 9

95 Reolvre: U ese jecv dcã ş um dcã { } KerU 6 U {} KerU pr urmre operorul U ese jecv U ese surjecv dcã ş um dcã ImU R ; ImU{ } U R R / U ; R sel îcâ U dcă ş um dcă ssemul ese compbl; deemul mrce ssemulu ese: : R U R ImU R U ese surjecv b Deorece U ese jecv ş surjecv reulă că U ese bjecv dec versbl Deermăm U : U U 9

96 PROBLEME PROPUSE Se cosderã operorul lr U : R R Sã se deerme KerU ImU dmkeru dmimu dcă: U ; b U ; c U R: KerU { / R} ; dm KerU ; Im U { β β / β R} ; dmimu ; b KerU {} ; dm KerU ; ImU R ; dmimu ; c KerU / R ; dm KerU ; U β / β R ; dmimu { } Im Se cosderã operorul lr U : R R Î ecre d curle b c se cere: să se sudee jecve ş surjecve operorulu U să se sudee dcă operorul ese versbl ş î c rmv sã se clculee vers cesu: U ; b U ; c U R: u ese jecv u ese surjecv; 96

97 b ese bjecv; U ; c ese bjecv; U 97

98 VECTORI PROPRII ŞI VALORI PROPRII BREVIAR TEORETIC Deţ Fe K X u spţu vecorl ş U : X X u operor lr cu repreere U A Vecorul X se umeşe vecor propru l operorulu U dcă esă λ K sel îcâ U λ ; î ces c λ se umeşe vlore propre operorulu U ş se spue că ese vecor propru corespuăor vlor propr λ Deţ Fe X K u spţu vecorl U : X X u operor lr ş λ o vlore propre operorulu U Mulţme X λ { X / U λ} se umeşe subspţul propru soc vlor propr λ PROBLEME REZOLVATE Se cosderã operorul lr: U : R R U Să se deerme vlorle propr vecor propr ş subspţle propr corespuăore peru ces operor Reolvre: D relţ U A vom deerm mrce operorulu î R R : b cocă spţulu 98

99 - - A A U Deermăm vlorle propr le operorulu reolvâd ecuţ crcerscă: de λ λ λ λi A ; ; λ λ λ Deermăm vecor propr corespuăor ecăre vlor propr reolvâd ecuţ mrcelă A λ cu Peru λ obţem - {} \ R Pr urmre mulţme vecorlor propr corespuăor vlor propr λ ese: { } { } \ / R V Subspţul propru corespuăor vlor propr λ ese: { } R X / Peru λ obţem - 99

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze) Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc

Διαβάστε περισσότερα

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare IV6 Sseme de ecuţ lre IV6 Defţ Noţ Ssemele de ecuţ lre erv prope î oe domele memc plce Î uele czur, ele pr î mod url, d îsăş formulre proleme Î le czur, ssemele de ecuţ lre rezulă d plcre uor meode umerce

Διαβάστε περισσότερα

cele mai ok referate

cele mai ok referate Permur www.refereo.ro cele m o refere.noue de permure. Fe A o mulme f de elemee, dc A{,, 3,, }. O fuce becv σ:aàa e umee permure ubue de grdul. P:Numrul uuror permurlor de ord ee egl cu!..produul compuere

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite. CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

2. Functii de mai multe variabile reale

2. Functii de mai multe variabile reale . Fuct de m multe vrble rele.. Elemete de topologe R Fe u sptu lr (XK. Det. Se umeste produs sclr plct < > < < λ > λ < v < > < > ; XX K cu omele: > ( X < > ( X ( λ K >< > < > ( X ( Xs < > ; dc s um dc

Διαβάστε περισσότερα

METODE NUMERICE APLICAŢII

METODE NUMERICE APLICAŢII MARILENA POPA ROMULUS MILITARU METODE NUMERICE APLICAŢII 7 . Metod Guss cu pvotre prţlă l ecre etpă petru rezolvre sstemelor de ecuţ lre Prezetre proleme Se cosderă sstemul lr: () A t ude: A R mtrce sstemulu

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs

Διαβάστε περισσότερα

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I CURS 4 MEODE NUMERICE PENRU PROBLEM DE VLORI PROPRII ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Prte I. Defț, propretăț.. Metod puter ş

Διαβάστε περισσότερα

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar. Algebră lnră, geometre nltcă ş dferenţlă 6 Vlor ş vector propr Fe V un K-spţu vectorl n-dmensonl ş A L K (V) un opertor lnr Defnţ 6 Un vector x V, x se numeşte vector propru l opertorulu A dcă exstă K

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre Se bzeză pe

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

2. Sisteme de ecuaţii neliniare Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL. Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr. vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre. Se bzeză

Διαβάστε περισσότερα

4. Interpolarea funcţiilor

4. Interpolarea funcţiilor Iterpolre ucţlor 7 Iterpolre ucţlor Fe : [] R ş e pucte dstcte d tervlul [] umte odur Prolem terpolăr ucţe î odurle costă î determre ue ucţ g : [] R dtro clsă de ucţ cuoscută cu proprette g Pusă su cestă

Διαβάστε περισσότερα

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire 4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru

Διαβάστε περισσότερα

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE Metode Numerce Lucrre r. 7 NTEGRAREA Ș DERVAREA NUMERCĂ A FUNCȚLOR REALE Modelul mtemtc ș metodele umerce utlzte Cudrtur este o procedură umercă pr cre vlore ue tegrle dete ( este promtă olosd ormț despre

Διαβάστε περισσότερα

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă

Διαβάστε περισσότερα

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1 3.4 Iegrre fucţiilor rigoomerice ) R( si,cos ) d Susiuţi recomdă ese: uei fucţii rţiole. g =, (, ) şi iegrl dă se reduce l iegrre si cos si cos g si + cos + g = = = + cos si g cos + si + g = = = + = rcg

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

ALGEBRA, GEOMETRIE ANALITICA ȘI DIFERENȚIALA SINTEZE TEORETICE ȘI APLICAȚII

ALGEBRA, GEOMETRIE ANALITICA ȘI DIFERENȚIALA SINTEZE TEORETICE ȘI APLICAȚII LGEBR GEOMETRIE NLITIC ȘI DIFERENȚIL SINTEZE TEORETICE ȘI PLICȚII cs mrl rpră u supor d curs ds sudțlor d ul I c cuprd s orc ș prolm rolv dsprs d volumul Elm d lgră lră gomr lcă ș drțlă uor: Io Vldmrscu

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale Sema.Iegaea ecațlo deețale Resosabl: Maela Vasle maela.a.vasle@gmal.com Cosm-Șea Soca cosm.soca9@gmal.com Obecve Î ma acge aces laboao sdel va caabl să: ezolve ssem de eca deeale dee meode. să ezolve obleme

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3. Spaţii vectoriale

Curs 3. Spaţii vectoriale Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE. MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR ECONOMICE

CAPITOLUL 2 METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE. MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR ECONOMICE CAPITOLUL METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE. MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR ECONOMICE Prncpl meodă ulză în cbernec economcă penru sudul ssemelor dpve complee ş proceselor l cre prcpă cese

Διαβάστε περισσότερα

MATEMATICA ALGEBRA si GEOMETRIE. As. Dr. Marius Paşa. 1. CHESTIUNI PREGATITOARE (matrice, determinanti, sisteme)

MATEMATICA ALGEBRA si GEOMETRIE. As. Dr. Marius Paşa. 1. CHESTIUNI PREGATITOARE (matrice, determinanti, sisteme) ATEATICA ALGEBRA s GEOETRIE As D us Pş CHESTIUNI PREGATITOARE me deem sseme SPATII VERCTORIALE TRANSFORARI LINIARE FUNCTIONALE PATRATICE GEOETRIE VECTORIALA 6 CONICE 7 CURBE IN PLAN SI SPATIU CALCUL ATRICEAL

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul

Διαβάστε περισσότερα

Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy

Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy Meode numerce enru robleme Cuc. Ecuţ derenţle. Probleme Cuc.. Meode uns..4. Meode de Runge u connure) Consderăm roblem Cuc: ' ) ) ş reţeu de unce: ) b.....8) În generl o meodă de Runge u în r sd ese o

Διαβάστε περισσότερα

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,, Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:

Διαβάστε περισσότερα

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

6. VARIABILE ALEATOARE

6. VARIABILE ALEATOARE 6. VARIABILE ALEATOARE 6.. Vrble letore. Reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe O vrblă letore este o cttte măsurtă î legătură cu u expermet letor, de exemplu, umărul de produse cu defecţu î producţ zlcă

Διαβάστε περισσότερα

sin d = 8 2π 2 = 32 π

sin d = 8 2π 2 = 32 π .. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],

Διαβάστε περισσότερα

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE Itroducere Acest tp de prolee prove d cdrul vst l le ucţole. Ecuţle dereţle su cu dervte prţle costtue odelele tetce petru ortte proleelor gereşt: studul eorturlor

Διαβάστε περισσότερα

CURS DE MATEMATICĂ rezumat

CURS DE MATEMATICĂ rezumat Colegul Teh de Couţ Nole Vslesu Krpe Bău CURS DE MATEMATICĂ rezu CLASA A II-A Crs Măgresu - Rezu - Cls - Cuprs Iegrl edeă Prvele ue uţ Iegrl edeă ue uţ Prvele uţlor oue sple Prve uzule Meode de lul l egrlelor

Διαβάστε περισσότερα

2. CONVOLUTIA. 2.1 Suma de convolutie. Raspunsul sistemelor discrete liniare si invariante in timp la un semnal de intrare oarecare.

2. CONVOLUTIA. 2.1 Suma de convolutie. Raspunsul sistemelor discrete liniare si invariante in timp la un semnal de intrare oarecare. . CONVOLUIA. Sum de covoluie. Rspusul sisemelor discree liire si ivrie i imp l u seml de irre orecre. [ ] δ [ ] [ ] δ[ ] x x δ[ ] [ ] x x [ ] δ[ ] x x [ ] δ[ ] [ ] δ[ ] [ ] [ ] δ[ ] x x Rspusul sisemelor

Διαβάστε περισσότερα

NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE TEORIEI PROBABILITATILOR

NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE TEORIEI PROBABILITATILOR ITOLUL NOTIUNI FUNDMENTLE LE TEORIEI ROBBILITTILOR. Expere. rob. Eveme Orce dscpl folosese peru obecul e de sudu o sere de ou fudmele. Se vor def sfel, oule de expere, prob s eveme. r expere, se elege

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale PREFAŢĂ, După ce î lucrre [5] m prezett elemetele de bză le ş zse lgebre bstrcte (mulţm ordote, grupur, ele, corpur, ele de polome, elemete de teor ctegorlor) c o coture frescă cestor, î lucrre de fţă

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREȘTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ ATOMICĂ Ș FIZICĂ NUCLEARĂ BN - 030 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON 997 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare Curs 4 Metode Numerce de Rezolvre Sstemelor de Ecuţ Lre As. Dr. g. Levete CZUMBIL Lortorul de Cercetre î Metode Numerce Deprtmetul de Electrotehcă, Igere Electrcă E-ml: Levete.Czuml@ethm.utcluj.ro Notţ

Διαβάστε περισσότερα

2. Metoda celor mai mici pătrate

2. Metoda celor mai mici pătrate Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0. ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()

Διαβάστε περισσότερα

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul

Διαβάστε περισσότερα

MULTIMEA NUMERELOR REALE

MULTIMEA NUMERELOR REALE www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).

Διαβάστε περισσότερα

Το άτομο του Υδρογόνου

Το άτομο του Υδρογόνου Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor CAPITOLUL I. PRELIMINARII.. Elemete de teora mulţmlor. Mulţm Pr mulţme vom îţelege o colecţe (set, asamblu) de obecte (elemetele mulţm), be determate ş cosderate ca o ettate. Se subâţelege fatul că elemetele

Διαβάστε περισσότερα

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC -NOTE DE CURS- GRECU LUMINIȚA I CONCEPTE DE BAZĂ ȘI TIPURI DE ERORI I INTRODUCERE Metodele umerce sut cele tehc cre permt trsformre modelelor mtemtce î modele umerce

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul Cp 5 INTEGRALE MULTIPLE 87 CAPITOLUL 5 INTEGRALE MULTIPLE 5 ARIA UNEI MULŢIMI PLANE Î cele ce urmeză, pr mulţme plă polgolă, vom îţelege orce mulţme d pl mărgtă de u polgo Î prtculr, pr mulţme plă dreptughulră

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE . ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont w. ww lua so ab me lar m.co t me la sit po dis ion du c, bli pu via lar ca do w. ww me.co m, de la ion nta t do cu me on t ed hn iqu tec les en ce s, rι fιr ma rq ue se t lo go s, so nt la pr op riι tι

Διαβάστε περισσότερα

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:

Διαβάστε περισσότερα

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe. APITOLUL II FUNŢII OMPLEXE orpl merelor complee ostrcţ ş repreetre merelor complee Imposbltte reolvăr or ecţ lgebrce î corpl merelor rele R cos pe lgebrşt tle î secoll XVI să trocă o epres e orm b b R

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:

Διαβάστε περισσότερα

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA) ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.

Διαβάστε περισσότερα

E C O N O M E T R I E (Abordări speciale)

E C O N O M E T R I E (Abordări speciale) E C O N O M E T R I E (Abordăr specle C U P RI N S Iroducere Alz regresolă GeerlăŃ Meod celor m mc păre8 Meod celor m mc păre, eemplu relz 9 4 Evlure semfcńe ecuńe de regrese lră ş coefceńlor e 5 Modelul

Διαβάστε περισσότερα

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1. Trigonometrie FuncŃii trigonometrice. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic b c b sin B, cos B, tgb c C c ctgb, sin B cosc, tgb ctgc b b. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice. sin:r [-,] A c B sin(-x)

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe). CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NEINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

INTEGRAREA ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE CU CONDIŢII INIŢIALE. 1. Metode cu paşi separaţi Formularea problemei

INTEGRAREA ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE CU CONDIŢII INIŢIALE. 1. Metode cu paşi separaţi Formularea problemei INTEGRAREA ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE CU CONDIŢII INIŢIALE Cosdeăm dae: Meode cu aş seaaţ Fomulaea obleme - evalul îcs [ a] R I - ucţa couă : I R R ( ( - ecuaţa deeţală P : ( Poblema deeţală de odul cosă

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n, ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe

Διαβάστε περισσότερα

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue

Διαβάστε περισσότερα

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune .3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu

Διαβάστε περισσότερα

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale. Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Περιοδικός πίνακας: α. Είναι µια ταξινόµηση των στοιχείων κατά αύξοντα

Διαβάστε περισσότερα

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ Περίοδοι περιοδικού πίνακα Ο περιοδικός πίνακας αποτελείται από 7 περιόδους. Ο αριθμός των στοιχείων που περιλαμβάνει κάθε περίοδος δεν είναι σταθερός, δηλ. η περιοδικότητα

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής ΗΛΕΚΤΡΟΝΙΚΗ ΟΜΗ ΚΑΙ Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής ΤΟ ΜΕΓΕΘΟΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Ατομική ακτίνα (r) : ½ της απόστασης μεταξύ δύο ομοιοπυρηνικών ατόμων, ενωμένων με απλό ομοιοπολικό δεσμό.

Διαβάστε περισσότερα

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată: etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru

Διαβάστε περισσότερα

Jeux d inondation dans les graphes

Jeux d inondation dans les graphes Jeux d inondation dans les graphes Aurélie Lagoutte To cite this version: Aurélie Lagoutte. Jeux d inondation dans les graphes. 2010. HAL Id: hal-00509488 https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00509488

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033 Trio Mobile Surgery Platform Model 1033 Parts Manual For parts or technical assistance: Pour pièces de service ou assistance technique : Für Teile oder technische Unterstützung Anruf: Voor delen of technische

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ LUCRARE CONCEPUTĂ ȘI REALIZATĂ DE COLECTIVUL CLASEI a XI-a A, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ.

Διαβάστε περισσότερα

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian. Spaţii vectoriale 1. Spaţii vectoriale. Definiţii şi proprietăţi de bază În continuare prin corp vom înţelege corp comutativ. Dacă nu se precizează altceva, se vor folosi notaţiile standard pentru elementele

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. 1. Ο ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ Οι άνθρωποι από την φύση τους θέλουν να πετυχαίνουν σπουδαία αποτελέσµατα καταναλώνοντας το λιγότερο δυνατό κόπο και χρόνο. Για το σκοπό αυτό προσπαθούν να οµαδοποιούν τα πράγµατα

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα