CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

Σχετικά έγγραφα
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

Curs 3. Spaţii vectoriale

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

DUMITRU BUŞNEAG DANA PICIU LECŢII

2. Metoda celor mai mici pătrate

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Elemente de teorie a informaţiei. 1. Câte ceva despre informaţie la modul subiectiv

Sondajul statistic- II

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE Diferenţiabilitatea funcţiilor reale de o variabilă reală.

Curs 4 Serii de numere reale

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real

4 FUNCŢII BINARE. 4.1 Algebra booleană

Elemente de teoria probabilitatilor

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Analiza bivariata a datelor

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

6. VARIABILE ALEATOARE

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale

7. METODE TERMODINAMICE DE STUDIU

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

riptografie şi Securitate

Jeux d inondation dans les graphes

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

5.1. Noţiuni introductive

Structuri algebrice, grupuri, probleme bacalaureat 2009

Principiul Inductiei Matematice.

Integrala nedefinită (primitive)

CAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

2. Functii de mai multe variabile reale

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

EXAMENE ŞI CONCURSURI

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

2. MATERIALE SEMICONDUCTOARE

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Transcript:

CAPITOLUL I. PRELIMINARII.. Elemete de teora mulţmlor. Mulţm Pr mulţme vom îţelege o colecţe (set, asamblu) de obecte (elemetele mulţm), be determate ş cosderate ca o ettate. Se subâţelege fatul că elemetele ue aceleaş mulţm sut dstcte ître ele. Ma mult resuuem că se oate deduce dacă u obect oarecare aarţe sau u colecţe ş că u acelaş obect u oate costtu smulta ş o colecţe ş u elemet al aceste colecţ. Suem ş că u obect caătă caltatea de elemet r coştetzarea fatulu că face arte dtr-o colecţe (mulţme). Vom ota mulţmle cu lterele mar A, B,..., ar elemetele lor cu lterele mc a, b,..., x, y,... A determa o mulţme îseamă a recza dvdual elemetele sale sau a recza o roretate caracterstcă (e care o au elemetele mulţm resectve ş uma acestea). Meţoăm că u orce roretate (î sesul uzual al cuvâtulu) determă o mulţme îsă se accetă că orce roretate determă o clasă (clasa obectelor ce satsfac roretatea resectvă). Amtm, de exemlu, că u se oate vorb de mulţmea tuturor mulţmlor c de clasa tuturor mulţmlor. Restrcţle ce se mu asura roretăţlor etru ca acestea să determe mulţm dervă d resuuerle euţate î rmul aleat al aragrafulu. Î geeral se cosderă roretăţ desdre care să se oată sue dacă sut sau u îdelte (altă osbltate eexstâd) ş care se referă la obecte dtr-u uvers de dscurs reczat (etru uvers de dscrus se oate acceta îţelesul de totaltate a obectelor de îtreg etru u domeu dat, admţâd că se oate vorb de această totaltate ). Preczăm că oţule ş rezultatele ce urmează ot f date ş î cadrul claselor (ueor char vor f foloste î acest cotext). Dacă A este o mulţme, ar a este u elemet al mulţm A, vom ota a A, ar î caz cotrar otăm a A. Semul " " rereztă screrea stlzată a rme ltere d cuvâtul grecesc "ε σ τ ν" (este) ş a fost rous de G. Peao. 7

Dacă A ş B sut două mulţm, vom scre A B ş vom ct "A este îclus î B" dacă etru orce x A rezultă x B. Dacă A B, atuc A ma este umtă submulţme a lu B. Admtem exsteţa ue mulţm care u are c u elemet, umtă mulţmea vdă. Va f otată (ultma ltera a alfabetulu daezo-orvega). Petru orce mulţme A, are loc A. Suem că mulţmle A ş B cocd ş screm A B dacă A B ş B A. Date mulţmle A ş B, vom ota cu A B mulţmea {x x A ş x B} ş o vom um tersecţa mulţmlor A ş B. Dacă A B vom sue că A ş B sut dsjucte. Vom ota cu A B mulţmea { x x A sau x B} ş o vom um reuuea mulţmlor A ş B. Mulţmea { x x B, x A} este umtă dfereţa mulţmlor B ş A ş este otată B - A. Dacă A B, atuc B - A se ma otează C B A ş este umtă comlemetara lu A relatv la B. Dacă etru u cotext dat se are î vedere o mulţme U (umtă ş mulţmea uversală) ce coţe ca submulţm toate mulţmle î dscuţe î cotextul resectv ş A U, atuc C U A se ma otează CA ş este umtă, smlu, comlemetara lu A. Petru orce mulţm A, B, D au loc următoarele roretăţ: ) A ; A U A; A A; A U U; A - A; A - A ; ) A B A; A B B; A A B; B A B; 3) A ( A B) A A ( A B); 4) A B B A; A B B A; 5) (A B) D A ( B D); (A B) D A (B D); 6) A A A A A; 7) A B A D B D; A D B D; CB CA; 8) A (B D) (A B) (A D); A (B D) (A B) (A D); 9) C (A B) CA CB; C (A B) CA CB; C (C A) A; 0) B - A B CA. Câd elemetele ue mulţm sut ele îsele mulţm, se foloseşte termeul de famle de mulţm. O famle de mulţm 8

M { M I }, ude M sut mulţm, ar I este o mulţme evdă (mulţme de dc), ma este umtă famle dexată de mulţm. Petru o famle de mulţm M { M I} (I ) defm U A I I A I r U I {x exstă I, aşa îcât x A} ş I r A {x etru orce I, x A}. Au loc roretăţle: ) A U A ş I A A I I etru orce I; ) B U A U ( B A ) I I B I A I ( B A ) I 3) C I A U C A ; C U A I CA I I I I Dacă A ş B sut mulţm ş a A, b B, atuc utem forma (î mod tutv) erechea ordoată (a,b). Avem (a, b ) (a, b ) dacă a a ş b b, de ude rezultă că (a, b) (b, a) etru a b. Noţuea de ereche ordoată etru două elemete oarecare a, b este dată (î mod rguros) de K. Kuratows r {{a}, {a, b}} ş otată (a, b). Mulţmea {(a, b) a A, b B} este otată cu A B ş este umtă rodusul carteza al mulţmlor A ş B. Petru A B otăm A A cu A. Iductv, defm etru mulţmle A, A,..., A rodusul carteza A A... A {(a,..., a ),, a A, } ar î 443 A A... 4A cazul A A... A A otăm or cu A. Observăm că dacă A B atuc A B B A. Avem : A B ş (A B ) D A (B D). Mulţmea ( A - B) ( B - A) se umeşte dfereţa smetrcă (sau suma booleaă ) a mulţmlor A ş B ş se otează cu A Δ B. I A 9

Petru orce mulţm A, B, D au loc egaltăţle: ) (A Δ B) Δ D A Δ (B Δ D); ) A Δ B B Δ A; 3) A Δ A; A Δ A ; 4) A ( B Δ D) (A B) Δ (A D). Fe A, B două mulţm. De utltate se va doved ş oeraţa de reuue dsjuctă (otată ) dată de A B ({A} Δ A) ({B} Δ B). Remarcăm fatul că, î cazul î care A B, se oate cosdera că A B A B. Oeraţa ateroară se extde î mod atural etru cazul ue faml de mulţm.. Relaţ Defţe: Fd date mulţmle A ş B se umeşte relaţe ître A ş B, orce submulţme (otată de obce ρ) a rodusulu carteza A B. Dacă A B, atuc o submulţme ρ A A este umtă relaţe (sau relaţe bară) e mulţmea A. Deseor, vom scre a ρ b î loc de (a, b) ρ. Domeul relaţe ρ este mulţmea {a A exstă b B; aşa îcât a ρ b}. Codomeul relaţe ρ este mulţmea { b B exstă a A, aşa îcât a ρ b}. Relaţa Δ A { (a, a) a A} se umeşte relaţe dagoală e A. Deoarece A B, rezultă că rereztă o relaţe ître A ş B umtă relaţe vdă. Î mod smlar, A B este umtă relaţa totală ître A ş B. Dacă ρ A B, atuc versa relaţe ρ, otată cu ρ - este relaţa {(b, a) (a, b) ρ} B A. Dacă A 0 A, submulţmea ρ ( A 0 ) { y B exstă x A 0, aşa îcât (x, y) ρ} a mulţm B, este umtă magea drectă a submulţm A 0 r relaţa ρ. Petru a smlfca formulărle ulteroare se va resuue că A ş B sut evde. 0

Dacă B 0 B, atuc ρ - (B 0 ) {x A exstă y B 0, aşa îcât (x, y) ρ} este umtă magea versă a submulţm B 0 r relaţa ρ. Dacă ρ A B ş τ B C, atuc relaţa {(a, c) exstă b B, aşa îcât (a, b) ρ ş (b, c) τ} este umtă comusa relaţlor ρ ş τ ş se otează τ ρ. Î cazul î care exstă comuerle ce urmează, avem: (ρ 3 ρ ) ρ ρ 3 (ρ ρ ); ρ ρ ρ ρ ; dacă ρ A B, atuc ρ A ρ B ρ ş B ρ ρ -, A ρ - ρ; (ρ τ) - ρ - τ - ; ρ ρ τ ρ τ ρ ş ρ γ ρ γ. Defţe: Fe ρ A A. ρ este umtă: - relaţe reflexvă dacă orcare ar f a A, avem a ρ a (altfel sus Δ A ρ); - relaţe smetrcă dacă etru orce a, a A, avem a ρa a ρ a (altfel sus ρ ρ - ); - relaţe atsmetrcă dacă d a ρ a ş a ρ a rezultă a a (altfel sus ρ ρ - Δ A ); - relaţe traztvă dacă d a ρ a ş a ρ a 3 rezultă a ρ a 3 (altfel sus ρ ρ ρ). ) Relaţa ρ A A se umeşte relaţe de echvaleţă dacă este reflexvă, smetrcă ş traztvă. ) Relaţa ρ A A se umeşte relaţe de reorde dacă este reflexvă ş traztvă. ) O relaţe de reorde, care este î lus ş atsmetrcă v) se umeşte relaţe de orde. O relaţe de orde ρ e A care satsface codţa: orcare ar f a,b A avem a ρ b sau b ρ a se umeşte relaţe de orde totală e A. Pr mulţme ordoată se îţelege o mulţme evdă A, îmreuă cu o relaţe de orde e A. Pr mulţme total ordoată (laţ) se îţelege o mulţme evdă A, îmreuă cu o relaţe de orde totală e A.

Fe (A, ) o mulţme ordoată ş A 0 A. Elemetul a A se umeşte morat (majorat) etru A 0 dacă etru orce x A 0, avem a x ( x a). Elemetul a A se umeşte marge feroară (sueroară) a lu A 0 ş este otat f A 0 (su A 0 ) dacă a este morat (majorat) etru A 0 ş etru orce a' A morat (majorat) etru A 0 avem a' a (a a'). Dacă exstă, f A 0 ş su A 0, atuc aceste elemete sut uc determate de codţle d defţe. U elemet a 0 A 0 se umeşte elemet ţal (elemet fal) î A 0 dacă etru orce x A 0, avem a 0 x (x a 0 ). Dacă a 0 este elemet ţal (fal) atuc a 0 f A 0 (su A 0 ). U elemet a 0 A 0 se umeşte elemet mmal (elemet maxmal) î A 0 dacă d x a 0 (a 0 x) ş x A 0 rezultă x a 0. U elemet ţal (fal) este ş elemet mmal (maxmal), dar u ş vers. Î lus, u este asgurată uctatea elemetulu mmal (maxmal). Defţe: O mulţme ordoată este umtă mulţme ductv ordoată dacă orce laţ al e admte majorat. Lema lu Zor: O mulţme ductv ordoată are cel uţ u elemet maxmal. Defţe: O mulţme ordoată se umeşte mulţme be ordoată dacă orce submulţme evdă a sa, admte elemet ţal. Mulţmea umerelor aturale N este be ordoată, î schmb mulţmle Z, Q, R, îmreuă cu relaţa uzuală de orde, u sut be ordoate. Se accetă că este be ordoată. Vom arăta î catolul următor că rcul ducţe matematce este echvalet cu fatul că N este be ordoată. Prcul ducţe trasfte Fe (A, ) o mulţme be ordoată ş A 0 A. Dacă: ) A 0 coţe elemetul ţal al lu A; ) etru orce { x A x < a } A 0 avem a A 0, atuc A 0 A. Meţoăm fatul că dacă (A, ) este total ordoată ş uca submulţme A 0 a lu A, care satsface ) ş ) este A, atuc (A, ) este be ordoată.

Teorema Zermelo: Pe orce mulţme evdă A se oate troduce o relaţe de orde " " aşa îcât (A, ) să fe be ordoată. Î cotuare csderăm ρ o relaţe de echvaleţă e A ş a A. Defţe: ) Se umeşte clasă de echvaleţă a elemetulu a modulo ρ mulţmea {x A x ρ a} (otată â sau ρ a ). ) Mulţmea claselor de echvaleţă modulo ρ, otată cu A/ρ oartă umele de mulţmea factor a lu A relatv la ρ (reamtm că dacă a, b A, a b, dar â bˆ, atuc î A ρ vom avea doar â (sau bˆ )). Defţe: Famla de submulţm {A } I ale ue mulţm evde A se umeşte artţe a lu A dacă au loc următoarele roretăţ: ) I, A ; ) etru orce, j I cu j, avem A A j ; U A A 3) I. Remarcăm fatul că A/ρ coduce la o artţe a mulţm A. Recroc, dată o artţe {A } I a mulţm A, relaţa deftă astfel: x ρ y dacă I, aşa îcât x, y A este o relaţe de echvaleţă. Observaţe: Dacă A este o mulţme îzestrată cu o relaţe de reorde " ", atuc relaţa deftă astfel: a ~ b dacă a b ş b a este o relaţe de echvaleţă e A, ar e mulţmea factor A/~ relaţa xˆ yˆ x y este o relaţe de orde. 3. Fucţ Defţe: O relaţe ρ A B este umtă fucţe dacă sut îdelte următoarele două codţ: ) a A, b B, aşa îcât (a, b) ρ; ) (a, b ) ρ ş (a, b ) ρ b b. A oartă umele de domeul de defţe al fucţe f, ar B oartă umele de codomeul fucţe f. 3

Vom sue că două fucţ f ş g cocd dacă au acelaş domeu de defţe A, acelaş codomeu B ş x A, avem f(x) g(x). Notaţa cosacrată etru o fucţe f cu domeul de defţe A ş codomeul B este: f : A B. Mulţmea fucţlor f : A B va f otată B A. Fe f : A B, A' A ş B' B. f(a') {f(x) x A'} este umtă magea drectă a submulţm A' r fucţa f, ar f - (B') {x A f(x) B'} este umtă magea versă a submulţm B' r fucţa f. Se arată că f (f - (B')) B' ş A' f - (f (A')) de ude obţem că f (f - (f (A'))) f ( A') ş f - (f (f - (B'))) f - ( B'). Au loc roretăţle: etru orce famle de submulţm ale lu A, {A } I, ş etru orce famle de submulţm ale lu B, {B } I, avem: ) f U I A U I f ( A ); f B f ( B ) U I ) f I A I f ( A ); f IB I f ( B ). I I I I Defţe: Fe f : A B, g : B C. Fucţa g f : A C, x A, ( g f) (x) g (f (x)) este umtă comusa fucţlor g ş f. Se remarcă fatul că, dacă f : A B, g : B C ş h : C D atuc: h (g f) (h g) f. Defţe: Fe f : A B o fucţe. ) f este umtă fucţe jectvă dacă: x, x A, x x f (x ) f (x ) (sau, echvalet x, x A, f (x ) f (x ) x x ). ) f este umtă fucţe surjectvă dacă b B, a A, aşa îcât f (a) b. ) f este umtă fucţe bjectvă dacă este jectvă ş surjectvă. Observaţe: Fe f : A B, g : B C ) Dacă f ş g sut jectve (surjectve), atuc g f este jectvă (surjectvă); ) Dacă g f este jectvă (surjectvă), atuc f este jectvă (g este surjectvă). U I ; 4

Defţe: Fucţa h : B A se umeşte versa fucţe f : A B dacă h f A ş f h B. Iversa fucţe f, dacă exstă, se otează cu f -. Î acest caz, fucţa f se umeşte fucţe versablă. Reamtm fatul că o fucţe este versablă dacă ş uma dacă este bjectvă. Notăm cu P (A) mulţmea submulţmlor (ărţlor ) lu A. Fd dată fucţa f : A B, defm fucţle: F^ : P (A) P (B), F^ (A') f (A') ş F : P (B) P (A), F (B') f - (B'). F^ este umtă fucţe mage drectă, ar F este umtă fucţe mage versă. Prouem ca exercţu demostrarea următoarelor roozţ: Proozţe: Fe f : A B o fucţe. Următoarele afrmaţ sut echvalete: ) f este jectvă; ) X, X P (A), f(x X ) f(x ) f(x ); ) X P (A), f - (f(x)) X; v) r : B A, aşa îcât r f A (r se umeşte retractă a lu f ş u este, î geeral, ucă); v) A A, f(a A ) B f(a ); v) F^ este jectvă; v) v) F este surjectvă; F^ F P (A). Proozţe: Fe f : A B o fucţe. Următoarele afrmaţ sut echvalete: ) f este surjectvă; ) Y B, f(f - (Y)) Y ) s : B A, aşa îcât f s B ( s se umeşte secţue etru f ş, u este, î geeral, ucă); v) F^ este surjectvă; v) F este jectvă; v) A A, B f(a ) f(a A ); v) F^ F P (B). 5

Î fal, ca exercţu, se roue să se demostreze că ître mulţmle (B C) A ş B A C A ş ître mulţmle A B C ş (A B ) C exstă bjecţ. 4. Produse drecte. Sume drecte. Fe (X α ) α I o famle de mulţm evde, I. Defţe: Perechea (X, ( α ) α I ), ude X ş α : X X α, α I, se umeşte rodus drect etru famla (X α ) α I dacă etru orce mulţme evdă Y ş etru orce famle de fucţ (f α ) α I, ude α I, f α : Y X α, exstă o fucţe f, ucă, f : Y X, aşa îcât următoarea dagramă să fe comutatvă: f X α X α adcă α f f α, α I Y f α Teoremă: Orcare ar f (X α ) α I ude I ş α I, X α exstă ş este uc, âă la o bjecţe, rodusul drect al famle date. Xα Demostraţe: Notăm cu α I mulţmea ϕ ϕ : I U Xα, ϕ( β ) X β, β I α I X : β Xα X β Petru orce β I, defm alcaţa α I r X β ( ϕ ) ϕ( β ). Este evdet că alcaţle X β sut surjectve. ( ) Xα, X α α I Perechea α I este rodus drect etru famla (Xα) α I. Îtr-adevăr, dacă (f α ) α I este o famle de fucţ, cu f α : Y X α, atuc Xα defm fucţa f : Y α I astfel: 6

f (y) ϕ, ude X ( ϕ ) f α ( y) α, etru α I. U astfel de ϕ exstă, datortă surjectvtăţ lu. Î lus, f este be deftă. Xα Î adevăr, dacă ar exsta ϕ' α I, aşa îcât α I, X ( ϕ ) X ( ϕ ' ) fα ( y) α ( α atuc α I, ϕ(α) ϕ'(α), adcă ϕ ϕ'. Ma mult, f )( y) ( f ( y) ) ( ) f ( y) X o X X ϕ α α α α, etru y Y, adcă X o f f α α. Să verfcăm acum uctatea rodusulu drect. Presuuem că erechea (X', (' α ) α I ) satsface codţle etru a f rodus drect etru famla (X α ) α I. ( ) Xα, X α α I Atuc, d fatul că α I este rodus drect rezultă că Xα exstă o ucă fucţe f : X' α I astfel îcât X o f ' α α, etru Xα Xα orce α I ş exstă o ucă fucţe h : α I α I, îcât X o h X, α I α α. Pe de altă arte, folosd fatul că (X', (' α ) α I ) este rodus Xα drect rezultă că exstă o ucă fucţe g : α I X', astfel îcât ' α og X α Xα, etru α I ş exstă o ucă fucţe :X' α I, îcât ' α o ' α, α I. Avem ' α o( g o f ) X o f ' α α ş ' α ox ' ' α ş d uctatea lu rezultă că g o f X '. Pe de altă arte, α o ( f o g) ' α og X o α X X α α X α ş α I ş d f o g h uctatea lu h rezultă că X α α I. Aşadar, f ş g sut verse ua altea, dec sut bjecţ. X α 7

Mulţmea α I X α X α este umtă rodus carteza geeralzat, ar alcaţle sut umte roecţ caoce. Observaţe: Dacă I {,,..., } atuc { rodusul drect } se detfcă cu rodusul carteza uzual, famla X, X,..., X fd famla de roecţ caoce: j {,,..., }, X : X X j X ( x x x j x ) x j,,,...,,..., j j Defţe: Fe X o mulţme, (X α ) α I o famle evdă de mulţm evde ş ( α ) α I o famle de fucţ α : X α X. Perechea (X, ( α ) α I ) se umeşte sumă drectă etru famla (X α ) α I dacă etru orce mulţme Y ş etru orce famle de fucţ (f α ) α I, ude f α : X α Y, exstă ş este ucă fucţa f : X Y, astfel îcât f α f α, α I. Altfel sus, dagrama f α Y f este comutatvă, α I X α α X Teoremă: Orce famle de mulţm admte suma drectă ş aceasta este ucă âă la o bjecţe. Demostraţe: Presuuem îtâ că toate mulţmle d famla dată sut dsjucte două câte două. Atuc suma drectă este erechea U Xα U Xα (X, ( α ) α I ), ude X α I ş etru α I, α : X α α I este cluzuea. Îtr-adevăr, dacă Y este o mulţme oarecare ş (f α ) α I este o famle de fucţ, astfel îcât α I, f α : X α Y, atuc exstă U Xα f : α I Y, ude α I, x Xα, f(x) f α (x). f este be deftă, etru că α, β I,α β X α X β. Î lus, f α f α. 8

Petru demostrarea uctăţ fucţe f, cosderăm o altă fucţe g : X Y, etru care g α f α, α I. Avem: α I, x X α, g(x) g( α (x)) f α f(x), de ude f g. Î cazul î care mulţmle d famla (X α ) α I u sut dsjucte, vom costru o altă famle de mulţm dsjucte ( Xα ) α I, astfel: α I, X α X α {α}. Observăm că dacă α, β I ş α β, atuc U C Xα X β. X X α X X α Cosderăm α I ş otăm α I ; etru orce α I, C Xα cosderăm α :X α α I, α(x) (x, α), ude x X α. Rezultă că C Xα ( α I, (α) α I ) este suma drectă etru famla (X α ) α I. Îtr-adevăr, dacă Y este o mulţme oarecare, (f α ) α I o famle de fucţ astfel îcât α I, f α : X α Y, atuc cosderăm fucţa C Xα f : α I Y, ude (x,α) X α, f((x,α)) fα (x). Avem (f α )(x)f((x,α)) f α (x), etru orce x X α, dec f α f α, α I. Î lus, fucţa f e ucă, etru că dacă g ar f o altă fucţe ce C Xα ar satsface codţle g : α I Y, g α f α, α I, atuc α I, (x,α) X α, g((x,α)) (g α )(x) f α (x) f((x,α)), adcă f g. Să arătăm acum uctatea âă la o bjecţe a sume drecte. Presuuem că (X, ( α ) α I ) ş (X', (' α ) α I ) ar f sume drecte etru famla (X α ) α I. Cosderâd î defţa sume drecte Y X' ş α I, f α ' α rezultă că exstă ş este ucă fucţa f : X X', astfel îcât α I, f α ' α. Alcăm acum defţa etru suma drectă (X', (' α ) α I ), Y X ş α I, f α α. Rezultă că exstă ş este ucă fucţa g : X' X, astfel îcât α I, g ' α α. Vom arăta că f g X '. 9

Îtr-adevăr, cosderâd suma drectă (X', (' α ) α I ) ş Y X', α I, f α ' α rezultă că exstă ş este ucă fucţa h : X' X' astfel îcât α I, h ' α ' α. Fucţle f g ş X ' verfcă codţle satsfăcute de h ş d uctatea lu h rezultă că f g X '. Smlar, cosderâd suma drectă (X, ( α ) α I ) ş Y X, α I, f α α rezultă că g f X '. Pr urmare, f este bjectvă, de aceea vom sue că suma drectă este ucă âă la o bjecţe. 5. Axoma aleger Î cadrul teore mulţmlor u rol deosebt de mortat (ş î aumtă măsură cotroversat) este avut de aşa umta axomă a aleger (a ermte "abstragerea" elemetelor d mulţmle ce le coţ). Axoma aleger: Petru orce famle evdă, F, de mulţm evde, dsjucte două câte două, exstă o mulţme A care are î comu cu fecare mulţme d F u elemet ş uma uul. O famle F de mulţm este umtă famle de caracter (local) ft dacă satsface codţa: "A F dacă ş uma dacă orce arte ftă a lu A aarţe lu F ". Se dovedeşte că axoma aleger este echvaletă cu fecare dtre următoarele roozţ: - Lema lu Tuey: Orce famle evdă de mulţm, de caracter ft (arţal ordoată relatv la cluzue), are cel uţ u elemet maxmal. - Prcul de maxmaltate al lu Hausdorff: Orce laţ al ue mulţm arţal ordoate este clus îtr-u laţ maxmal. - Teorema rodusulu carteza: Produsul carteza al ue faml de mulţm evde este evd. recum ş cu Lema Zor ş Teorema Zermelo rezetate ateror... Numere cardale. Numere ordale.. Numere cardale. 0

Defţe: Fe X, Y două mulţm. Suem că X, Y sut echotete (cardal echvalete, au aceeaş utere cardală) dacă exstă o bjecţe f : X Y. Vom ota X ~ Y. Observaţe: Echoteţa este o relaţe de echvaleţa e clasa tuturor mulţmlor. Teorema lu Cator: Dacă X este o mulţme, atuc X P (X), ude P (X) este mulţmea ărţlor lu X. Demostraţe: Presuuem că X ~ P (X) ş atuc exstă o bjecţe ϕ : X P (X). Cosderăm mulţmea: A {x x X ş x ϕ(x)}. Evdet A P (X) ş cum ϕ este surjecţe, rezultă că a X, aşa îcăt ϕ (a) A. Dacă a A, atuc a ϕ(a); dar d defţa mulţm A rezultă că a ϕ (a), cotradcţe. Dacă a A, adcă a ϕ (a), atuc coform defţe mulţm A ar rezulta că a A, cotradcţe. Pr urmare, resuuerea făcută este falsă, dec X P (X). Teorema lu Cator-Berste: Fe X 0, X, X tre mulţm, astfel îcât X 0 X X. Dacă X 0 ~ X, atuc X 0 ~X. Demostraţe: D X 0 ~X rezultă că exstă o bjecţe ϕ : X 0 X. Costrum şrul de mulţm: X 3 ϕ (X ), X 4 ϕ (X ),, X ϕ (X ) Avem X 0 X X X 3 X 4 X X Y I X I X Notăm: N* N* Să arătăm că: X U( X X ) Y 0 (a) N* ş că X U( X X ) Y (b) N*

Petru egaltatea (a), cosderăm x X 0 : dacă x Y, atuc U( X X ) Y x N ; dacă x Y, atuc exstă N, aşa îcât x X. Cum x X 0, rezultă că. Fe cel ma mc umăr atural etru care x X. D mmaltatea lu rezultă că x X - ş dec x X - X, de ude U( X X ) Y x N. U( X X ) Y Î cocluze, X 0 N. Cum cluzuea versă este evdetă, rezultă egaltatea (a). Aalog se arată ş egaltatea (b). Î cotuare, cosderăm famlle de mulţm (A ) N ş ( B) N, defte astfel: A 0 Y ş A X - X, etru BB0 Y ş X X etru mar B X X, etru ar Să observăm că dacă j, atuc A A j ş B B j. Defm famla de alcaţ (f ) N, f : A B î felul următor: f 0 Y ; X, etru ar; X f ϕ, etru mar. X X Alcaţle f sut bjectve: etru ar este evdet, ar etru f ϕ mar, avem: d ϕ jectvă rezultă că X X este jectvă. Fe acum y X X, adcă y X ş y X ş cum X ϕ ( X - ) rezultă că x X - astfel îcăt y ϕ(x). Deoarece y X rezultă că x X ş dec x X - X. Pr urmare, y f (x), adcă f este ş surjectvă. C A C B Aşadar fucţle f sut bjectve, ar X 0 N ş X N, dec exstă o bjecţe f : X0 X, adcă X 0 ~X.

Cosecţă: Dacă X ş Y sut două mulţm aşa îcât X ~ Y, ude Y Y ş Y ~ X, ude X X, atuc X ~ Y. Demostraţe: Î adevăr, d X ~ Y rezultă că f : X Y, f bjecţe. Dacă Y f (X ) atuc X ~ Y ş cum Y ~ X rezultă Y ~Y. Se obţe Y Y Y ş Y ~ Y. D teorema recedetă rezultă Y ~ Y ş dec Y ~ X. Defţe: Fe X o mulţme. Clasa X { Y Y ~ X } este umtă umărul cardal al aceste mulţm. Vom arăta ulteror că se obţe clasa (u mulţmea) umerelor cardale. Notăm { }, {, { },...; { 0,,,... }, N 0 0, N ℵ (vom avea N N).. Oeraţ cu umere cardale Fe (m α ) α I o famle (mulţme) de umere cardale C (I ). Vom um suma famle (m α ) α I umărul α I mα α I ). m α X α, X α (otat cu m m... m α Dacă I {,, 3,..., } vom scre α. Î cele ce urmează vom arăta că rezultatul u dede de rerezetaţ. Petru I {,}, fe m, m două umere cardale ş A, A m ; B, B m. Avem A ~ A ş B ~ B. Putem resuue fără a restrâge geeraltatea, că A B ş A B. Îtr-adevăr, dacă am avea A B, atuc utem costru mulţmle A {(a, x) a A}, B {(b, y) b B}, ude x ş y sut două elemete dferte. Avem A ~ A, B ~ B ş, î lus, A B. Vom arăta că A B ~ A B. 3

Cosderăm bjecţle f : A A ş f : B B ş defm f ( x), etru x A f ( x) fucţa f : A B A B r f ( x), etru x B Fucţa f astfel deftă este o bjecţe. Folosd roretăţle sume drecte, se oate trece la cazul geeral. Teoremă: Fe (m α ) α I ş ( β ) β J, (I, J ) două faml de umere cardale (dexate duă I ş resectv J). Dacă exstă o bjecţe mα β ϕ : I J, aşa îcât α I, m α ϕ(α), atuc α I β J. Demostraţe: Fe A α m α ş B β β, aşa îcât famlle (A α ) α I ş (B β ) β J sut formate d mulţm dsjucte două câte două. mα C Aα β C Bβ Avem α I α I ş β J β J. C Aα C Bβ D oteză rezultă că α I ş β J sut echotete ( α I, exstă ϕα:a α Bϕ(α) bjecţe, fat ce coduce la o bjecţe C Aα C Bβ Ψ : α I β J, Ψ(x) ϕα (x), dacă x A α ) ş dec umerele cardale coresuzătoare sut egale. Cosecţă: Dacă (m α ) α I este o famle de umere cardale ş ϕ : I I este o bjecţe (ermutare a mulţm I), atuc: mα mϕ ( α ) α I α I. Altfel sus, aduarea umerelor cardale este comutatvă. Teorema (de asocatvtate): Fe (m α ) α I (I ) o famle de umere cardale ş resuuem că I orce λ λ. U λ Λ I λ cu Iλ I λ, etru m α mα α I λ Λ Atuc : α Iλ. Demostraţe: Fe (A α ) α I o famle de rerezetaţ dsjucţ etru (m α ) α I. 4

C A CC A α α α I λ Λ Atuc avem: α I λ. Pr urmare ş cardalele lor sut egale. Dacă avem famla de umere cardale (m α ) α I, etru care mα α I, m α m, ar I ~ {,,..., }, atuc α I u dede de alegerea mulţm I ş, î lus, utem scre: mα m 4m 444... 4... 44 43m α I or Defţe: Fe (m α ) α I, (I ) o famle de umere cardale ş (X α ) α I o famle de mulţm aşa îcât: α I, mα X α. X Vom um rodusul famle (m α ) α I umărul cardal α I mα otat α I. m m m... m. α Dacă I {,,..., }, screm α I α I X Teoremă: Dacă α α I X ' α α I, mα X α ş X α ~X α, atuc m α (adcă α I u dede de alegerea rerezetaţlor). Demostraţe: Raţoametul etru cazul geeral urmează aceeaş le de demostraţe ca î cazul I {, }, de aceea vom cosdera doar această stuaţe. Fe X, Y m ş X, Y m. Atuc X X ~ Y Y. Îtr-adevăr, d X ~ Y ş X ~ Y rezultă că exstă bjecţle ϕ :X Y ş ϕ : X Y. Defm F : X X Y Y r F(x,x ) (ϕ (x ), ϕ (x )). F este bjectvă, dec X X Y Y. Demostraţle următoarelor teoreme sut asemăătoare cu cele de la sumă. α, 5

Teoremă: Fe (m α ) α I ş ( β ) β J, (I, J ) două faml de umere cardale. Presuuem că exstă bjecţa ϕ : I J, aşa îcât m α ϕ(α), α I. Atuc mα β α I β J. Teoremă (de comutatvtate): Dacă (m α ) α I este o famle de umere cardale ş ϕ:i I este o bjecţe (ermutare), atuc mα mϕ ( α ) α I α I. Teoremă (de asocatvtate): Fe (m α ) α I o famle de umere I U I λ cardale, I ş λ Λ cu Iλ I λ' etru λ λ'. Atuc m α mα α I λ Λ α I λ. Î cazul î care I~{,,..., } ş (m α ) α I este aşa îcât m α m, mα etru orce α I, rezultă medat că α I u dede de alegerea mulţm I ş covem să screm: m m m m α 4... 43 α I Prouem ca exercţu demostraţa următoare teoreme: Teoremă (de dstrbutvtate): Fe (m α ) α I ş ( β ) β J (I, J evde) două faml de umere cardale. Atuc or m α β mα β α I β J ( α, β ) I J. Are loc ş următoarea legătură ître rodus ş sumă. Teoremă: Fe m ş două umere cardale. m m4 m4... 44 3m 4 4... 44 3 Atuc or m or Demostraţe: Fe m X ş Y. Atuc m X Y de altă arte, X Y UX { y} U{ x} Y y Y x X.. Pe 6

{ {}} Y {{} } X Famlle X y y ş x Y x sut formate d mulţm dsjucte două câte două, deoarece avem: dacă y, y' Y ş y y', atuc (X {y}) (X {y'}) ş aalog, dacă x, x' X ş x x', atuc ({x} Y) ({x'} Y). {} {} X Y X y x Y Dec, y Y x X. Dar, y Y, avem X ~ X {y} ş x X, avem Y ~ {x} Y, deoarece ϕ :X X {y}, ϕ (x) (x,y) ş ϕ :Y {x} Y, ϕ (y) (x, y) sut bjecţ ş dec X {} y m ş { x } Y Dacă m X ş Y, atuc vom ota, de ude obţem egaltăţle dorte. m X Y. 3. Relaţ de orde e mulţmea umerelor cardale Defţe: Fe m X ş Y. Vom sue că m dacă exstă o submulţme Y' Y astfel îcât X ~ Y'. Dacă m ş m, atuc se otează m < (î caz cotrar m ). Observaţe: Relaţa " " deftă ma sus u dede de rerezetaţ. Demostraţe: Fe X ~ A ş Y ~ B ş X ~ Y', ude Y' Y. Atuc exstă o bjecţe f:y B. Notăm B' f(y'). Deoarece f este jectvă rezultă că B' ~ Y'; dar Y' ~ X ş dec B' ~ X ş cum X ~ A, obţem B' ~ A, ceea ce e arată că relaţa " " deftă ateror u dede de rerezetaţ. Teoremă: Au loc următoarele roretăţ: a) etru orce umăr cardal m, avem m m, dar m m; b) dacă m ş sut umere cardale, astfel îcât m ş m, atuc m; c) dacă m, ş sut umere cardale, astfel îcât m ş, atuc m ; c') dacă m, ş sut umere cardale, astfel îcât m < ş <, atuc m <. 7

Demostraţe: a) Fe m X ş atuc avem X X ş X ~ X, dec m m. Dacă am avea m < m, atuc ar trebu ca m m, ceea ce este fals. b) Fe m ş umere cardale, îcât m ş m ş fe m X Y. Atuc exstă Y' Y, îcât X ~ Y' ş exstă X' X, îcât Y ~ X', de ude rezultă că exstă fucţa bjectvă f : X Y. Notăm Y" f(x') ş cum f este bjectvă, rezultă Y" ~ X'. Dar X' ~ Y, dec Y" ~ Y. D Y" Y' Y ş Y" ~ Y rezultă, coform teoreme lu Cator-Berste, că Y' ~ Y ş cum Y' ~ X, se obţe X ~ Y, de ude X Y, adcă m. c) Fe m,, umere cardale, îcât m ş. Fe m X, Y ş Z. Exstă Y' Y ş Z' Z, aşa îcât X ~ Y' ş Y ~ Z', dec exstă bjecţa f : Y Z'. Notăm Z" f (Y'). Atuc Y' ~ Z" ş cum X ~ Y' rezultă X ~ Z", ude Z" Z' Z, dec c') m X Z. Coform cu c), avem m. Să ma arătăm că m, adcă X? Z, ude m X ş Z. Dacă am resuue X ~ Z, atuc am avea Y' ~ Z, ude Y' Y, aşa îcât X~Y'. Aceasta ar îsema că Z Y ; dar d oteză ş atuc coform cu b) avem, ceea ce cotrazce <. Aşadar, X? Z, adcă m. Dec m <. Aşadar, e mulţmea umerelor cardale relaţa " " este o relaţe de orde (arţală). Teoremă: Fe famlle de umere cardale (m α ) α I ; ( α ) α I ş mα α mα α m α α, α I, ( I ). Atuc α I α I ş α I α I. Demostraţe: Fe m α X α ş α Yα, α I. D oteză, exstă Y' α Y α, astfel îcât X α ~ Y' α.de ac rezultă că: C X α ~ CY ' α X α ~ Y ' α α I α I ş α I α I ş 8

C C Y ' α Yα Y ' α Yα Cum α I α I ş α I α I, rezultă egaltăţle d euţ. Teoremă: Dacă X este o mulţme, atuc P (X) ~ {0,} X. Demostraţe: Defm ϕ : {0,} X P (X) r ϕ(f) f - ({}), ude f : X {0,}. Se verfcă cu uşurţă fatul că ϕ este o bjecţe. Cosecţă: Petru orce mulţme X, avem că otează { { } X X < (reamtm, ş că {0,} ) Demostraţe: Notăm X' {{x} x X}. Avem X' P (X) ş X ~ X', de ude X P( X ). Pe de altă arte, d teorema lu Cator X X P (X), dec X P( X ). Aşadar, X ( X ) { 0,} X < P. Petru orce umăr cardal, se obţe şrul < < <... ℵ 0 0 Î artcular, se obţe şrul ℵ0 < < <... Notăm ℵ 0 c ş vom um c uterea cotuulu. Teoremă: Dacă M este o mulţme de umere cardale, atuc exstă u umăr cardal strct ma mare decât orce cardal d M. m 0 m Demostraţe: Fe m M. Evdet că m M, m m0. m0 m Avem m 0 < ş dec m < 0, m M. Observaţe: Presuuâd că ar exsta mulţmea K a tuturor umerelor cardale, coform teoreme recedete ar exsta u umăr cardal m, strct ma mare decât orce cardal d K. Cum m K rezultă că m < m, cotradcţe. Aşadar, u exstă mulţmea umerelor cardale, c clasa umerelor cardale. 4. Mulţm umărable Defţe: Se sue că o mulţme X este umărablă, dacă X ~ N, adcă X ℵ0. Teoremă: Reuuea a două mulţm umărable este o mulţme umărablă. ℵ 9

Demostraţe: Fe X, Y două mulţm umărable ş resuuem, ma mult, că X Y. D oteză, Ψ : N X, Ψ : N Y fucţ bjectve. Defm η:n X Y r η ( ) ϕ, dacã ar Ψ, dacã mar η este jectvă. Îtr-adevăr, dacă η () η ('), atuc d X Y ' ϕ ϕ urmează că ş ' au aceeaş artate, dec sau ' Ψ Ψ, ceea ce coduce la ', î ambele cazur. Pe de altă arte, dacă x X Y, adcă x X sau x Y, atuc avem: dacă x X rezultă că N, aşa că ϕ() x ş dec η() x; dacă x Y rezultă că l N, aşa că ϕ(l) x ş dec η(l-) x. Pr urmare, η este ş surjectvă. Dec, η este bjecţe, de ude X Y ℵ0. Teoremă: Fe (X ) N o famle de mulţm, aşa îcât etru, j N, j să avem X X j. Dacă etru orce N, X este U X umărablă, atuc N este umărablă. Demostraţe: Folosd metoda ducţe matematce se arată că etru orce N, exstă umerele aturale ş j uce, astfel îcât ) 0, j ş ( ) j ). Notăm α() ş β() j. Pe de altă arte, d fatul că N, X este umărablă rezultă că exstă bjecţa f : N X. Defm alcaţa f : N U X N r f() f α()-β()(β()). 30

Să verfcăm fatul că f este bjectvă. Petru verfcarea jectvtăţ, vom cosdera ş ' umere aturale, aşa îcât f() f('). Atuc f α()-β() (β()) f α(')-β(') (β(')). Deoarece famla {X } N coţe mulţm dsjucte două câte două, rezultă că α()-β() α(')-β('). Pe de altă arte, f α()-β() este bjecţe, dec vom obţe β()β(') ş atuc folosd egaltatea ateroară rezultă α() α('). D β()β(') ş α() α(') rezultă că ', adcă f este jectvă. Petru a verfca surjectvtatea, vom cosdera x u elemet arbtrar d U X N ; dec exstă N, uc (datortă fatulu că {X} N coţe mulţm dsjucte), astfel ca x X. Cum f este surjectvă, rezultă că exstă m N, astfel îcât x f (m). Fe β() m ş α()-β(). Atuc α() m - ş dec ( m )( m ) m, de ude f() f (m) x, adcă f este U X U X surjectvă. Î cocluze, N ~ N, adcă N este umărablă. Teoremă: Fe (X α ) α I o famle de mulţm umărable ş I o C X α mulţme umărablă. Atuc α I este umărablă. Demostraţe: Dacă (X α ) α I coţe uma mulţm dsjucte două câte două, atuc rezultatul este medat. Î caz cotrar utem costru famla de mulţm dsjucte ( ) α I X α, ude α I, X α ( X α, α ). Remarcăm că α I, X α ~ X α, dec roblema se reduce la faml umărable de mulţm umărable ş dsjucte. Cosecţă: Dacă X ş Y sut mulţm umărable, atuc mulţmea X Y este umărablă. Demostraţe: Aşa cum am văzut, {} {} U ~ C X Y X y X y y Y y Y. Dar, X {y}~x, etru orce y Y, dec X Y este umărablă, coform teoreme ateroare. D cele de ma sus rezultă: Teoremă: ) ± 0 ± 0 ± 0 ; 3

ℵ0 ℵ0... ℵ0 ℵ0 ℵ0 4 44 444 3 ) ℵ0 or ; 3) c c; ℵ0 4) c c ; 5) c c c; 6) ℵ ℵ 0 0 c ; 7) ℵ 0 c c. Demostraţe: ) Evdet; ) Rezultă d teorema recedetă; ℵ0 ℵ0 ℵ0 ℵ0 ℵ0 3) Avem c c c c; ℵ0 ℵ0 0 ℵ0 ℵ 0 4) Avem c ( ) ℵ0 c ℵ ; 5) Arătăm, ma îtâ că dacă m, atuc m m m m. Fe m X. D m rezultă că x 0, y 0 X, x 0 y 0 ş ϕ : X {} X {} X X, aşa îcât ϕ(x,) (x,y 0 ) ş ϕ(x,) (x 0,x). Se verfcă uşor că alcaţa ϕ este jectvă, de ude rezultă că {} X { } X X m m m m X. D < c ş d egaltatea recedetă rezultă c c c. Dar c c c ş d 3) rezultă că c c; se obţe c c c c c, dec ccc. 6) D < ℵ < ℵ 0 ℵ0 ℵ0 ℵ0 0 c obţem ℵ0 c ş dec, coform cu 4), rezultă c ℵ ℵ 0 0 c, adcă ℵ ℵ 0 0 c. 7) D < ± 0 < c deducem c c ± 0 c c c de ude ± 0 c c. 5. Mulţm fte. Mulţm fte Defţa (Deded): O mulţme X este ftă dacă X X, X X, astfel îcât X ~ X. Defţa (Cator): O mulţme X este ftă dacă coţe o submuţme umărablă. Observaţe: Codţle d defţle ateroare sut echvalete. Demostraţe: D D 3

Fe X o mulţme ftă coform defţe lu Deded. Atuc X X, X X, X ~ X. Notăm cu f : X X bjecţa coresuzătoare. Cum X X rezultă că exstă x X îcât x X. Costrum ductv şrul de elemete: x f(x ), x 3 f(x ),..., x f(x ),... Fucţa ϕ : N X deftă r ϕ () x este jectvă. Vom verfca aceasta r ducţe duă. Dacă, atuc etru orce avem ϕ () x ş ϕ( ) f ( x - ) X. Cum x X rezultă că ϕ () ϕ ( ). Presuuem acum că etru orce rezultă ϕ( ) ϕ() ş fe, aşa îcât. Dacă, atuc ϕ( ) x X ş ϕ() f(x ) X, dec ϕ ( ) ϕ(). Dacă, atuc ϕ( ) f(x - ), ar ϕ() f(x ). D - rezultă coform oteze ductve că ϕ( -) ϕ () adcă x - x ş cum f este jectvă, se obţe f(x - ) f(x ), de ude ϕ( ) ϕ (). Dec ϕ este jectvă ş atuc ϕ(n)~ N, adcă X coţe submulţmea umărablă ϕ ( N). D D Fe X o mulţme ftă, coform defţe lu Cator. Rezultă că X coţe o submulţme umărablă A, dec exstă bjecţa f : N A. Să cosderăm alcaţa: ϕ : X X {f()} deftă r: x, dacă x A ϕ( x) f ( ), dacă x f ( ) A Vom arăta că ϕ este bjectvă. Petru a verfca jectvtatea, cosderăm x, x X aşa îcât ϕ (x) ϕ(x ). D X A (X - A) ş ϕ (x) ϕ (x ) rezultă că x, x A sau x, x A. Dacă x, x A, atuc d ϕ (x) ϕ (x ) rezultă ϕ (x) f (), ude x f() ş ϕ (x ) f (l ), ude x f(l). D jectvtatea fucţe f rezultă că avem l ş dec x x. Aşadar alcaţa ϕ este jectvă. Să dovedm că ϕ este surjectvă. 33

Fe y X {f ()}. Dacă y A, atuc N, îcât y f(). Cum y f(), atuc ş dec utem scre y f(-) ϕ(x), ude x f(-). Dacă y A, atuc y ϕ (y). Dec, ϕ este ş surjectvă. Pr urmare ϕ este bjectvă, dec X X {f()} X, X X ş X ~ X, ceea ce îseamă că X este ftă ş coform defţe lu Deded. O mulţme ce u este ftă, va f umtă mulţme ftă. Defţe: Cardalul ue mulţm fte se umeşte cardal trasft, ar cardalul ue mulţm fte se umeşte cardal ft. Numerele cardale ℵ 0, c sut trasfte. Observaţe: Defţa D ş teorema de echvaleţă a celor două defţ arată că m ℵ 0, etru orce cardal ft m. Î cotextul ateror aare următoarea roblemă: Exstă oare umere cardale curse ître a ş a? Ioteza aleflor (a lu Cator) afrmă că u exstă astfel de umere. Î artcular, etru că a ℵ 0 se obţe oteza cotuulu: ître ℵ 0 ş ℵ0 c u ma exstă alte umere cardale. 6. Numere ordale Fe U 0 clasa ( uversul ) mulţmlor total ordoate. Defţe: Două mulţm total ordoate (A, ) ş (B, ) se umesc asemeea ş screm A B dacă exstă o bjecţe f : A B (umtă ş asemăare) cu roretatea: x, y A, x y f(x) f(y). Duă cum este uzual s-au otat cu acelaş smbol relaţle de orde date e A ş e B. Observaţe: Relaţa este o relaţe de echvaleţă e U 0. Clasa de echvaleţă, î raort cu relaţa, a ue mulţm total ordoate (A, ) se otează r ord A ş se umeşte tul de orde al lu A. Turle de orde ale mulţmlor be ordoate se umesc umere ordale. 34

Dacă (A, ) este be ordoată, atuc orce elemet (B, ) d ord A va f o mulţme be ordoată. Vom ota 0 ord. Dacă este u umăr atural, mulţmea { x N x < }, î raort cu ordea uzuală, este be ordoată ş vom ota tot cu umărul său ordal. Petru mulţmle N, Q ş R ordoate cu ordea uzuală, otăm ord N w, ord Q η, ord R λ. w este umăr ordal, dar η ş λ sut doar tur de orde. Artmetca turlor de orde este comlcată, deoarece oeraţle de aduare ş de îmulţre u sut comutatve. Vom def îsă o relaţe de orde arţală otată astfel: dacă ( A, ) ş (B, ) sut două mulţm be ordoate ş α ord A, β ord B, vom ue α β dacă B B cu roretatea A B. Notăm α β dacă α β sau α β. Se verfcă uşor că α β dede doar de umerele ordale α ş β ş u dede de rerezetaţ (A, ) ş (B, ). Următoarele teoreme sut utle î alcaţ: Teoremă: Dacă (A, ) este o mulţme be ordoată ş f:a A este o asemăare, atuc x f(x), x A. Demostraţe: Presuuem r reducere la absurd, că ar exsta x 0 A, aşa îcât f(x 0 ) < x 0. Fe a cel ma mc elemet x 0 cu această roretate. Avem f(a) < a ş cum f este o asemăare, rezultă f(f(a)) < <f(a), adcă f(a) b este u elemet cu roretatea f(b) < b. Dar f(a) b < a ceea ce cotrazce mmaltatea elemetulu a. Aşadar, x A, x f(x). Teoremă: Dacă (A, ) este mulţme be ordoată, atuc A u este asemeea cu c o submulţme de forma A a {x A x<a} (A a este umtă segmet al lu A). Demostraţe: Presuuem că exstă o asemăare f : A A a, ude a A. Coform demostraţe teoreme ateroare, rezultă că a f(a). Dar f(a) A a ş atuc coform defţe lu A a avem f(a) < a, cotradcţe. 35

Î baza axome aleger, utem demostra că relaţa de orde este o orde totală, astfel: Teoremă: Petru orce două umere ordale α ş β are loc ua ş uma ua dtre stuaţle: α β, α β, β α. Demostraţe: Coform teoreme recedete, rezultă că cel mult ua dtre aceste stuaţ are loc. Fe ord A α, ord B β, ude (A, ) ş (B, ) sut be ordoate. Cosderăm famla tuturor asemăărlor de la A sau de la segmetele lu A la B, resectv, segmetele lu B. Notăm cu F acestă famle. Dacă a este rmul elemet al lu A ş b este rmul elemet al lu B, atuc f : {a} {b} e care o otăm (a, b) este o asemăare, dec F. Coform rculu de maxmaltate al lu Hausdorff (echvalet cu axoma aleger), exsă u laţ maxmal L F. Fe h L. Se arată cu uşurţa că h F. Dacă domeul lu h, dom h, este segmetul A x al lu A, ar codomeul, codom h, este segmetul B y al lu B atuc h {(x, y)} oate f adăugată lu L, cotrazcâd astfel maxmaltatea lu L. Putem avea, atuc, stuaţle:. dom h A ş codom h B, caz î care rezultă α β;. dom h A ş codom h B y, ude y B, caz î care rezultă α β; 3. dom h A x, ude x A ş codom h B, caz î care rezultă β α. Observaţe: Dacă (A, ) este o mulţme be ordoată, ar dacă x, y sut două elemete arbtrare ale lu A, atuc are loc mlcaţa: A x A y x y. Îtr-adevăr, dacă am resuue că ar exsta x, y A, aşa îcât x y ş A x A y, atuc utem resuue, fără a restrâge geeraltatea, că x < y ş atuc A y ar f asemeea cu u segmet al său A x, ceea ce este exclus. Dec, etru x, y A, aşa îcât A x A y, avem x y. Fe Z mulţmea umerelor ordale. Teoremă: Petru orce umăr ordal a, avem ord Z a a. 36

Demostraţe: Fe A o mulţme be ordoată cu ord A a. Vom arăta că Z a ş A sut asemeea. Fe x Z a, adcă x a. Coform defţe relaţe rezultă că exstă A A, A A, aşa îcât, dacă B este o mulţme be ordoată, etru care ord B x, atuc B A. Ma mult d fatul că A este be ordoată rezultă că exstă y î A, y fd rm elemet al submulţm A A. Rezultă de ac că A cocde cu segmetul A y a lu A, dec B A y. Cosderăm fucţa f : Z a A, f(x) y. f este be deftă, coform observaţe ateroare. Se verfcă uşor fatul că f este bjecţe. Ma mult, f ăstrează ordea. Îtr-adevăr, dacă x, x Z a, x x ş dacă x ord B, x ord B, atuc exstă segmetul B z al lu B, aşa îcât B B z. Dar B A y ş B A y, ude f(x) y ş f(x ) y. Dec, B z A y, B A y ş cum ord B z ord B, rezultă că y y ş y y, ude am otat cu ordea e A. Aşadar, etru orce x, x Z a, dacă x ] x, atuc f(x) f(x ). Dec, ord Z a ord A a. Teoremă: Petru orce umăr cardal a exstă u umăr ordal α, aşa îcât a Z α. Demostraţe: Fe A a. Coform teoreme lu Zermelo (echvaletă cu axoma aleger) rezultă că exstă o buă ordoare e A. Notăm αord A. Coform teoreme recedete, (A, ) este asemeea cu (Z α, ), dec A Z α a. Meţoăm fatul că e o mulţme se ot maga bue ordoăr dferte, care ot coduce la dverse umere ordale, toate beefcd de otaţa ord A. Această ambgutate, care rove d fatul că u se secfcă o aume buă ordoare e A, u creează îsă cofuz. Teoremă: Relaţa de orde deftă etru umere cardale este o orde totală. Demostraţe: Fe U clasa mulţmlor. Putem recza etru fecare mulţme evdă o relaţe de buă orde, coform teoreme lu Zermelo. 37

Coform teoreme recedete orcăru umăr cardal a î utem ue î coresodeţă u umăr ordal α, aşa îcât a Z α. Dacă uu alt cardal b î uem î coresodeţă ordalul β, aşa îcât b Z β, atuc are loc echvaleţa a b α β. Deoarece relaţa este de orde totală rezultă că ş relaţa este de orde totală. Turle de orde ale mulţmlor be ordoate fte se umesc umere ordale trasfte. Mulţmle fte ot f ş ele be ordoate ş ma mult, mulţmle cardal echvalete, care sut fte, au ş acelaş t de orde, dec au acelaş cardal ş acelaş ordal. Rezultă că, î cazul ft, o clasă cardală de mulţm fte este ş o clasă de echvaleţă ordală. CAPITOLUL II. MULŢIMI NUMERICE.. Mulţmea umerelor aturale Modul tutv de erceere a umerelor aturale a fost falzat ateror r termedul umerelor cardale. Î cele ce urmează va f dată abordarea axomatcă a mulţm umerelor aturale.. Axomatca Peao Defţe. Numm sstem Peao u trlet (N, o, σ), ude: a) N este o mulţme evdă; b) o N; c) σ : N N este o alcaţe umtă de succesue, care verfcă următoarele codţ (axome): α) o Imσ (adcă N, o σ()); β) σ este o alcaţe jectvă; γ) Axoma ducţe: Dacă M N satsface roretăţle: ) o M; ) M σ() M, atuc MN. Vom ota σ() * ş vom sue că * este succesorul lu. 38

Dâd statut de axome roretăţlor α), β), γ) matematcaul Gusee Peao (858-93), a reuşt să costruască cu ajutorul lor îtreaga teore a umerelor aturale. Teora axomatcă a lu Peao foloseşte etru umere modelul metode logce, îtrebuţat cu succes de Eucld î geometre, îcă d atchtate. Coform defţe axomatce dată de Peao, umerele aturale sut elemetele ue mulţm N, î care se fxează u elemet o, îmreuă cu fucţa de succesue, astfel îcât sut satsfăcute axomele α), β), γ). Proozţe: Petru orce N, o, exstă u N, astfel îcât u*. Demostraţe: Cosderăm Mσ(N) {o}; atuc M N, o M ş M σ() M, etru că σ(n) M. D axoma ducţe rezultă că M N ş cum o σ(n) rezultă că orce elemet d N, dfert de o, este succesorul uu alt elemet d N. Teorema recurse. Dacă (N, o, σ) este u sstem Peao ş (S, a, ϕ) este u trlet, ude S este o mulţme evdă, a S ş ϕ : S S o fucţe, atuc exstă o ucă fucţe f : N S cu roretăţle: ) f(o) a; ) f(σ()) ϕ(f()), N. Demostraţe: Cosderăm rodusul carteza N S ş fe F* {U N S (o,a) U ş (, b) U (σ(), ϕ(b)) U }. Observăm că F*, deoarece N S F*; î lus, etru orce famle evdă IU F * (U ) I, ude I, U F*, rezultă că I. IU Fe f U F*. Coform observaţe ateroare, se obţe că f F*. Arătăm că f rereztă o fucţe, adcă satsface următoarele două codţ: c) N, b S, astfel îcât (, b) f; c) dacă (, b) f ş (, b ) f, atuc b b. Petru a verfca rma codţe, vom cosdera mulţmea M{ N b S, astfel îcât (, b) f} ş vom arăta că MN, folosd axoma ducţe. M N ş o M, etru că (o, a) f. D M rezultă că b S, astfel îcât (, b) f ş cum f F*, se obţe (σ(), ϕ(b)) f, dec σ() M. Aşadar, MN. 39

Verfcăm acum codţa c). Cosderăm mulţmea M { N (, b) f ş (, b ) f bb }. Vom alca ş etru M axoma ducţe. M N. Presuuem, r reducere la absurd, că o M. Deoarece (o, a) f rezultă că exstă b S, b a, astfel îcât (o, b) f. Notăm cu f f {(o, b)}; dec f f, f f. Arătăm că f F*. Ma îtâ, (o, a) f ş cosderâd (, b ) f f, obţem (σ(), ϕ(b )) f ş dec (σ(), ϕ(b )) f, deoarece σ() o, N. Aşadar, f F* ş d defţa lu f rezultă f f, ceea ce este absurd. Pr urmare, o M. Coform cu c), exstă b S, îcât (, b) f ş cum M, rezultă că b este uc. Se obţe de ac (σ(), ϕ(b)) f. Presuuâd că σ() M, rezultă că exstă c S, c ϕ(b), astfel îcât (σ(), c) f. Notăm cu f f {(σ(), c)}; dec f f, f f. Arătăm că f F*. Avem (o, a) f ş cosderăm (m, s) f f. Se obţe (m*, ϕ(s)) f. Aar două stuaţ: I) Dacă m, atuc î baza jectvtăţ fucţe σ, rezultă că m* σ() ş dec (m*, ϕ(s)) (σ(), c), de ude (m*, ϕ(s)) f. II) Dacă m, atuc (m*, ϕ(s)) (σ(), ϕ(s)). D (m, s) (, s) f ş d uctatea lu b, rezultă că s b, dec, (m*, ϕ(s)) (σ(), ϕ(b)). Deoarece ϕ(b) c, se obţe (σ(), ϕ(b)) (σ(), c), adcă (m*, ϕ(s)) (σ(), ϕ(b)) f. Aşadar f F*, de ude f f, ceea ce este absurd. Pr urmare, σ() M ş coform axome ducţe, obţem M N. Folosd otaţle cosacrate fucţlor, codţle (o, a) f, resectv (, b) f (σ(), ϕ(b)) f se scru astfel: f(o) a, resectv f() b f(σ()) ϕ(b), adcă tocma codţle ce trebuau satsfăcute de fucţa f. Uctatea fucţe f se demostrează r reducere la absurd. Cosderăm o fucţe g care satsface codţle ) ş ). Fe M { N f() g()}. Avem M N ş o M, deoarece f(o) g(o) a. Dacă M, atuc f() g(), dec ϕ(f()) ϕ(g()), de ude f(σ()) g(σ()), adcă σ() M. Alcâd d ou axoma ducţe, rezultă M N, adcă f g. 40

Teoremă. Dacă (N, o, σ) ş (S, a, ϕ) sut ssteme Peao, atuc exstă o ucă fucţe f : N S, astfel îcât f(o) a, f σ ϕ f ş f este o bjecţe. Demostraţe: Ma rămâe de arătat că f este bjectvă. Alcâd teorema recurse etru sstemul Peao (S, a, ϕ) ş trletul (N, o, σ), rezultă că exstă o ucă fucţe g : S N, etru care g(a) o ş g ϕ σ g. Vom arăta că g este versa lu f. Petru aceasta, vom alca teorema recurse etru sstemul Peao (N, o, σ) ş trletul (N, o, σ). Rezultă că exstă o ucă fucţe h : N N, astfel îcât h(o) o ş h σ σ h. Îsă N ş g f verfcă codţle satsfăcute de h, deoarece: (g f)(o) g(a) o N (o) ş (g f) σ g (f σ) g (ϕ f) (g ϕ) f (σ g) f σ (g f), ar N σ σ N. D uctatea lu h rezultă că g f N. Smlar, alcâd de această dată teorema recurse etru sstemul Peao (S, a, ϕ) ş trletul (S, a, ϕ) se obţe că f g S. Aşadar f este bjectvă. Î baza aceste teoreme, vom cosdera că exstă u uc sstem Peao (etru că ître orcare două ssteme Peao exstă o bjecţe care satsface codţle d teorema de ma sus). N va f umtă mulţmea umerelor aturale ş vom ota o cu 0 (umărul atural zero), succesorul lu 0 cu, succesorul lu cu, ş.a.m.d. Proozţe. N este o mulţme ftă. Demostraţe: Presuuem r reducere la absurd că N este ftă ş alcăm următorul rezultat: Dacă A este o mulţme ftă, ar f :A A este o alcaţe, atuc următoarele afrmaţ sut echvalete: ) f este jectvă; ) f este surjectvă; ) f este bjectvă. Petru A N ş f σ, observăm că σ este jectvă, dar u este surjectvă (0 Imσ), r urmare resuuerea făcută este falsă, dec N este ftă. 4

. Aduarea umerelor aturale Fe m u elemet oarecare, dar fxat al lu N. Cosderăm î teorema recurse S N, a m ş ϕ σ. Coform teoreme, rezultă că exstă o alcaţe ucă f m : N N, astfel îcât:. f m (0) m;. f m (σ()) σ(f m ()), N. Notăm f m () m. Codţle. ş. se vor scre astfel: ) 0 m m; ) * m ( m)*, N ş vor f umte codţle de defţe ale aduăr. Proozţe. Au loc următoarele afrmaţ:. 0, N. m* ( m)*, N Demostraţe: Se alcă, etru demostrarea ambelor afrmaţ, axoma ducţe, cosderâd mulţmle: M { N 0 }, resectv M { N m* ( m)*}. Avem M N, 0 M (rezultă d ) etru m 0) ş dacă M, adcă 0, atuc î baza codţe ) * 0 ( 0)* *, adcă * M. Dec M N.. Avem M N, 0 M, deoarece î baza codţe ) avem 0 m* m* (0 m)*. Î lus, dacă M, adcă m* ( m)*, rezultă că * m* ( m*)* (( m)*)* (* m)*, utlzâd codţa ) etru m* ş ao etru m. Pr urmare * M ş dec M N. Cosderăm fucţa : N N N, care asocază erech (, m) N N elemetul m f m (). Această fucţe se umeşte aduarea umerelor aturale. Proozţe: Au loc următoarele: A. Asocatvtatea aduăr etru orce, m, N, ( m) (m ); A. Comutatvtatea aduăr etru orce, m N, m m ; A3. 0 este elemetul eutru la aduare N, 0 0 ; 4

A4. Legea de smlfcare la aduare (umtă reducere) N, m m ; Fe, m N. Au loc mlcaţle: A5. m 0 0 ş m 0; A6. m (m ş 0) sau (m 0 ş ). Demostraţe: A. Cosderăm, ma îtâ m ş fxate. Fe M { N ( m) (m )}. Alcâd axoma ducţe etru M se obţe M N, folosd codţle de defţe ale aduăr, ş. Cosderăm acum ş fxate ş mulţmea: M {m N ( m) (m )}; alcâd d ou axoma ducţe se obţe M N. Cazul î care m ş sut fxate este smlar rmulu caz. Pr urmare, etru m,, oarecare î N, are loc roretatea: ( m) (m ). Demostraţle etru A ş A3 sut smlare cu cele de ma sus. Petru A4, mulţmea cărea se alcă axoma ducţe este M { N m m}. A5. Presuuem 0. Atuc, coform ue roozţ ateroare (..;.), exstă u N, astfel îcât u*. Obţem m 0 u* m 0 (u m)* 0, cotradcţe. Aşadar 0 ş dec 0 m 0, adcă m 0. A6. Presuuem, r reducere la absurd, că (m sau 0) ş (m 0 sau ). Sut osble următoarele atru stuaţ:. m ş m 0;. m 0 ş 0; 3. m ş ; 4. 0 ş.. D m 0 rezultă că exstă u N aşa îcât m u*. Se obţe m (u )* 0* u 0 u 0 ş 0, î baza jectvtăţ lu σ ş a roretăţ A5 ş obţem m, fals. D cotradcţa obţută rezultă că această stuaţe u oate avea loc. Smlar se arată că stuaţle ş 4 u ot avea loc. 43

3. Avem 0, etru că altfel d m ar rezulta că m, fals. Putem acum reeta raţoametul de la ş deducem că ş această stuaţe este mosblă. Observaţe: Petru orce N, avem σ() ( 0)* 0*. 3. Îmulţrea umerelor aturale Fe m u elemet oarecare, dar fxat, al lu N. Alcâd teorema recurse etru S N, a 0 ş ϕ f m, rezultă că exstă o alcaţe ucă g m : N N, astfel îcât:. g m (0) 0;. g m (σ()) f m (g m ()), N. Notăm g m () m. Codţle. ş. se vor scre astfel: ) 0 m 0; ) * m m m, N. ş vor f umte codţle de defţe ale îmulţr. Proozţe: Au loc următoarele afrmaţ: 0 0, N; m* m, N. Demostraţe: Î demostraţe se alcă axoma ducţe rocedâdu-se î mod asemăător cazulu oeraţe de aduare. Cosderăm fucţa : N N N, care asocază erech (, m) N N elemetul m g m (). Proozţe: Au loc următoarele: D. Dstrbutvtatea îmulţr faţă de aduare etru orce m,, N, (m ) m ; M. Asocatvtatea îmulţr etru orce, m, N, ( m) (m ); M. Comutatvtatea îmulţr etru orce, m N, m m ; M 3. este elemet eutru la îmulţre N, ; M 4. Legea de smlfcare la îmulţre N, 0, m m. Fe, m N. Au loc mlcaţle: M 5. m ş m ; 44

M 6. m 0 0 sau m 0. Demostraţe: D, M, M, M 3 se demostrează utlzâd axoma ducţe. Demostrarea roretăţ M 4, va f dată ulteror (duă troducerea relaţe de orde e N). M 5. Observăm că 0 m, altfel m ar f zero. Dec exstă u, v N, astfel îcât u* ş m v*. Avem m u* v* u v* v* (u v* v)*,dec (u v* v)*, de ude u v* v 0 ş coform cu A 5 se obţe u v* v 0. Rezultă că m ş utlzâd M 3 rezultă că. M 6. Presuuem, r reducere la absurd, că 0 ş m 0. Atuc exstă u, v N, astfel îcât u* ş m v*. Avem m u* v* u* v u* ş coform cu A 5 se obţe u* v u*0, cotradcţe. Dec 0 sau m 0. Î vederea smlfcăr screr vom ma ota m î loc de m. 4. Relaţa de orde e mulţmea N Defţe: Fe m, N. Suem că m dacă exstă N astfel îcât m. Suem că m < dacă exstă N, 0, astfel îcât m. Proozţe: Relaţa este o relaţe de orde e N. Demostraţe: Se verfcă, folosd defţa, următoarele roretăţ: O :, N (reflexvtatea); O : m ş m m (atsmetra); O3 : m ş m (traztvtatea). O. Rezultă d fatul că 0 N : 0. O. D m rezultă că exstă N aşa îcât m, ar d m rezultă că exstă N : m. Se obţe ( ), de ude, coform codţe A4, rezultă că 0 ş, alcâd A5, vom avea 0, dec m. O3. Smlar cu O, m t N aşa îcât m t ş s N, s, dec t s N, astfel îcât m (t s), adcă m. Meţoăm că, î cele ce urmează vom scre ueor m î loc de m, resectv m > î loc de < m. 45

Proozţe: Fe m, N. Au loc următoarele afrmaţ: OA. N, [m m ]; OA. N, [m m ]; OA3. N, [m < m < ]; OA4. N, [m < m < ]; OM. N, [m m ]; OM. N, [m < m ]; OM3. N, 0, [m < m < ] ; OM4. N, 0, [m < m < ]; OM5. N, 0, [m m ]; Demostraţe. OA. D m rezultă că exstă q N, astfel îcât m q, dec (m ) q, etru orce N, (datortă comutatvtăţ ş asocatvtăţ aduăr). Rezultă că m. Aalog se arată OA3 cu sgura deosebre că elemetul q N este ş eul. OA. D m rezultă că exstă q N, astfel îcât m q ş î baza comutatvtăţ ş a leg de smlfcare etru aduare, se obţe m q, de ude m. Aalog se arată ş OA4 cu sgura deosebre că elemetul q N este ş eul. OM3. Fe N, 0 ş m <. Rezultă că exstă q N, q 0 astfel îcât m q, de ude î baza dstrbutvtăţ îmulţr faţă de aduare, se obţe m q. Dacă am resuue că q 0, atuc ar rezulta că 0 sau q 0, ceea ce este fals. Dec q N, q 0, de ude m <. Aalog se arată OM ş OM cu sgura deosebre că de această dată q oate f ş zero ş dec se obţe m. Vom reve la demostrarea roretăţlor OM4 ş OM5 duă rezetarea rculu trhotome. 5. Prcul trhotome Orce două umere aturale m ş se află î ua ş uma ua dtre stuaţle: m <, m, < m 46

Demostraţe. Fe u umăr atural, dar fxat. Cosderăm mulţmea M {m N m < sau m sau < m}. Vom arăta că M N, folosd axoma ducţe. ) Dacă 0, atuc 0 M. Dacă 0, atuc ţâd cot de egaltatea 0 rezultă că 0 <, de ude 0 M. ) Fe m M. Vom arăta că m* M. Putem avea următoarele stuaţ: I) m <, de ude N, 0 astfel îcât m. D 0 rezultă că u N, astfel îcât u*. Atuc vom obţe m u* (m u)* m* u. Petru u 0, avem m*, ar etru u 0, avem m* <, dec î ambele cazur rezultă că m* M. II) m, de ude m* * ( 0)* 0*. Rezultă că < m*, r urmare m* M. III) < m, de ude N, 0, astfel îcât m. Rezultă că m* ( )* * ş cum * 0 se obţe < m*. Pr urmare m* M. D ) ş ) rezultă că M N. Să arătăm acum că u utem avea decât ua d cele tre stuaţ m <, m, < m. Presuuem că ar f osble smulta stuaţle m < ş m. D m < rezultă că N, 0, astfel îcât m ş cum m, obţem, adcă 0 ş î baza leg de smlfcare la aduare s-ar obţe 0, ceea ce este fals! Smlar se arată că u utem avea smulta stuaţle < m ş m. Presuuem acum că ar f osble smulta stuaţle m< ş < m. Ar rezulta că exstă, q N, 0 q, astfel îcât m ş m q, de ude s-ar obţe (q ), dec q 0. Deoarece ş q sut umere aturale, rezultă că q 0, cotradcţe. Pr urmare, utem cocluzoa că avem ua ş uma ua d cele tre stuaţ. Revem acum la demostrarea leg de smlfcare la îmulţre M4: N, 0, m m. Presuuem că m. Atuc î baza rculu trhotome avem < m sau m <. Dacă < m atuc < m, ar dacă m < 47