2. MATERIALE SEMICONDUCTOARE
|
|
- Σόλων Μανιάκης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 2. MATERIALE SEMICONDUCTOARE Materalele semcoductoare stau la baza realzăr de dsoztve electroce ş de crcute tegrate. Acestea se caracterzează r valor ale coductvtăţ electrce cursă î tervalul de valor σ= ( ) Ω -1 m -1. Coductvtatea electrcă a semcoductoarelor este uterc deedetă de codţle exteroare (temeratură, câm electrc, câm magetc etc.) ş de structura teră a acestora (atura elemetelor chmce comoete, defecte, murtăţ etc.). La realzarea de dsoztve ş crcute electroce se oate folos uma o arte dtre materalele semcoductoare care îdelesc codţle de coductvtate. Pe lâgă aceste codţ materalele semcoductoare foloste î electrocă trebue să rezte legătur covalete ş o structură crstală erfectă Caracterstc ale materalelor semcoductoare Î categora materalelor semcoductoare ot f curse o sere de elemete chmce ş comuş a acestora. Petru realzarea de dsoztve electroce cele ma foloste materale semcoductoare au la bază elemetele chmce d grua a IV-a: germaul (Ge), slcu (S), d grua a VI-a: seleul (Se) ş u comuş bar a elemetelor d gruele III- V a sstemulu erodc: GaAs, ISb. Proretăţle materalelor semcoductoare sut drect legate de atura atomlor costtueţ ş de legăturle chmce dtre aceşta. Legătura tcă este legătura ur covaletă, îtâltă la crstalele atomce homoolare (cu u sgur t de atom) ale elemetelor tetravalete C, S, Ge, α-s. Petru celelalte materale semcoductoare legătura chmcă este hbrdă de t covalet - ocă. Materalele semcoductoare cu structur crstale secfce, cum sut: structura cubcă t damat (C, Ge, S, S), t bledă (S C, Ga Sb, Ga As, etc), t wurzt (ZS, ZSe, ZTe, CdS, etc) sut cele ma răsâdte materalele cu alcaţ î electrocă Structura materalelor semcoductoare. Coducţa electrcă Proretăţle materalelor semcoductoare sut determate de atura atomlor ş de legăturle chmce dtre aceşta. S-au elaborat modele crstalo - chmce ale legătur dtre atom substaţe semcoductoare. La semcoductor elemetar, costtuţ dtr-u sgur t de atom (mooatomc), se stableşte o legătură de t covalet r uerea î comu a electrolor de valeţă etru realzarea octetulu. Smbolzarea aceste legătur dtre atom vec se dcă î fgura 2.1. Legătura covaletă astfel realzată se suue regul octetulu: 8-N, ude N rereztă umărul de electro de valeţă a uu atom, ar 8-N dcă umărul de legătur a uu atom cu atom vec. (tabelul 2.1).
2 14 Tehologe electrocă Tabelul 2.1 N 8-N S 4 4 Ge 4 4 As 5 3 Se 6 2 S S S S Fg. 2.1 Smbolzarea legătur covalete la slcu (semcoductor mooatomc) S Materalele semcoductoare se utlzează etru realzarea dsoztvelor electroce care au la bază feomeul de coducţe comadată. Îtr-u semcoductor, curetul electrc este determat de electro de coducţe ş de golur, sarc geerate r mecasmul trsec (ruere de legătur) sau extrsec (atom de murtate). Imurtăţ actve: - dooare cu valeţa V: P, As, Sb, B; - accetoare cu valeţa III: B, Al, Ga, I. Î rezeţa uu câm electrc E sarcle electrce (electro ş golurle) sut accelerate, realzâdu-se rocesul de coducţe electrcă. Vteza mede ordoată a electrolor de coducţe ş a golurlor este determată de câmul electrc alcat. Aceasta rereztă vteză de drft care etru electro este v d : ar etru golur este v d : v v d d = µ E, (2.1) = µ E (2.2) Valorle mobltăţlor electrolor µ ş golurlor µ î uele crstale de materal semcoductor sut dcate î tabelul 2.2. Tabelul 2.2. Mobltăţle electrolor ş golurlor î uele materale semcoductoare Materal Ge S GaAs ISb GaSb CdS µ [m 2 /Vs] 0,390 0,19 0,85 0,78 0,40 0,030 µ [m 2 /Vs] 0,135 0,045 0,40 0,075 0,14 0, Semcoductor trsec Î rocesul de coducţe electrcă, î semcoductor trsec destatea curetulu electrc J este egală cu suma ître destatea de curet a electrolor ş a golurlor: ude : J = q v + q v (2.3) o o
3 Materale semcoductoare 15 este cocetraţa de electro de coducţe d bada de coducţe; este cocetraţa de golur d bada de valeţă; q o =e este sarca electrcă a electroulu, resectv, a golulu, 1,60 x C; v, sut vtezele de drft med ale electrolor, resectv ale golurlor. v Coductvtatea electrcă σ este dată de suma dtre coductvtatea electrocă σ ş cea a golurlor σ : σ = σ + σ = e µ + eµ (2.4) Deoarece î semcoductoarele trsec r ruerea legăturlor atomce umărul electrolor lber este egal cu umărul golurlor, este valablă relaţa = =, cu care exresa (2.4) deve: σ = e µ + µ ). (2.5) ( Calculul cocetraţe electrolor d bada de coducţe ş a golurlor d bada de valeţă se face cu cosderarea teore cuatce, alcate la modelul bezlor eergetce î crstal. Astfel, cocetraţa de electro d bada de coducţe (BC) este dată de relaţa: WC WF = NC ex (2.6) kt ude: mărmea N C rereztă umărul efectv de stăr eergetce d BC, deedet de masa efectvă a electrolor ş de temeratură, ar W = WC WF este lăţmea tervalulu terzs Ferm (fg. 2.2). a) b) c) Fg. 2.2 Modelul bezlor eergetce al coducţe electrce î semcoductoarele trsec: a) la temeratura de 0K; b) la temeratur T 0K ş î abseţa câmulu electrc; c) formarea erechlor electro-gol î semcoductor Coform relaţe (2.6) arată că cocetraţa electrolor de coducţe creşte exoeţal cu temeratura ş scade exoeţal cu creşterea tervalulu Ferm. Cocetraţa de golur d bada de valeţă BV este: WV WF = NV ex, (2.7) kt
4 16 Tehologe electrocă ude N V rereztă umărul efectv de stăr d BV. Petru semcoductor trsec, cocetraţa de electro este umerc egală cu cea a golurlor: = =, (2.8) ude este cocetraţa trsecă de urtător de sarcă. Rezultă: = 2 = N V N C WC W ex kt V, (2.9) D această relaţe rezultă exresa cocetraţe de electro d BC ş golur d BV: = = = N V N C W ex. (2.10) 2kT Coform relaţe (2.10) cocetraţa trsecă de urtător de sarcă dede de lărgmea tervalulu terzs W ş de temeratură. Proretăţle semcoductoare ale crstalelor ure de slcul ş germau la temeratura de 300 K sut rezetate î tabelul 2.3. Tabelul 2.3. Uele roretăţ ale slculu ş germaulu ur la 300 K Proretăţ fzce Ge S GaAs Bada Ferm W [ev] 0,67 1,10 1,42 Mobltatea electroulu µ, [m 2 / (V s)] 0,39 0,135 0,85 Mobltatea golulu µ, [m 2 / (V s)] 0,19 0,048 0,040 Cocetraţa trsecă a urtătorlor de sarcă, [urtător/m 3 ] 2,4 x ,45 x ,8 x Observaţ: - Mobltăţle electrolor sut îtotdeaua ma mar decât mobltăţle golurlor; de aceea dsoztvele semcoductoare la care urtător majortar sut electro ot fucţoa la frecveţe ma mar decât a celor la care urtător sut golur. - Petru slcul trsec mobltatea electrolor, de 0,135 m 2 /(V s), este de 2,81 or ma mare decât mobltatea golurlor, care este de 0,048 m 2 /(V s) la 300 K. - Petru GaAs trsec mobltatea electrolor, de 0,85 m 2 /(V s), este de 6,3 or ma mare decât mobltatea electrolor la slcu; - Raortul ître mobltatea electroulu ş a golulu la germaul trsec este 2,05 la 300 K.
5 Materale semcoductoare 17 Exemlu: Să se determe coductvtatea electrcă etru germau, slcu ş GaAs la temeratura echvaletă ue eerg termce de kt = 0,025 ev. Rezolvare: Valoarea coductvtăţ germaulu, coform relaţe (2.5) este: 19 1 σ = e ( µ + ) = (1,6 10 )(2,4 10 ) (0,39 + 0,19 ) = 2,64 Ω m µ 19 1 valoarea coductvtăţ slculu, coform aceleaş relaţe este:, σ = e ( µ + µ ) = (1,6 10 )(1,45 10 ) (0, ,045 ) = 0,42 10 Ω m, ar valoarea coductvtăţ la GaAs este: σ = e ( µ + µ ) = (1,6 10 )(1,8 10 ) (0, ,040 ) = 1,42 10 Ω m Se observă că valoarea coductvtăţ trsec la Ge este de aroxmatv 10 3 or ma mare decât la S ş aroxmatv 10 6 ma mare decât la GaAs Semcoductor extrsec Semcoductor extrsec sut crstale de t soluţ solde foarte dluate î care o de substtuţe au valeţa dfertă de cea a reţele atomce a solvetulu. Deoarece coductvtatea electrcă a uu materal semcoductor extrsec dede î rmul râd de cocetraţa de murtăţ, rezultă că această roretate este cotrolablă ş stablă. Semcoductor extrsec se obţ r rocesele de murfcare a şarje la elaborarea materalulu semcoductor sau r rocesele de murfcare cotrolată: dfuze, mlatare ocă (ca.4). a) Coducţa extrsecă î semcoductoarele de t Semcoductoarele extrsec de t se obţ r murfcare cotrolată cu murtăţ dooare. Atom murtăţlor dooare au valeţa ma mare decât valeţa crstalulu de bază. La troducerea lor î crstal, aceste murtăţ vor forma o substtuţoal (ex. P, As, Sb, B) cedâd reţele crstalulu de bază uul sau ma mulţ electro. I acest caz, semcoductorul reztă î rcal o coducţe r electro, umtă coducţe extrsecă de t. I semcoductorul de S doat cu o murtate dooare de fosfor, atru d electro de valeţă a atomulu de fosfor vor cotrbu la formarea legăturlor covalete cu ce atru atom de slcu îvecaţ ar al cclea electro u artcă la
6 18 Tehologe electrocă formarea legătur covalete. I această stuaţe î crstal u exstă electro cvaslber ş legătur ecomesate (fg. 2.3). Deoarece rocesele de ozare sut ma tese decât rocesele de ruere de legătur covalete î crstalul de bază, î coducţa extrsecă se cosderă doar cocetraţa de electro roveţ r exctare termcă de la atom de murtate. Curetul electrc î rocesul de coducţe extrsecă d semcoductoarele de t este geerat de mşcarea ordoată a electrolor cvaslber roveţ de la atom de murtate. a) b) c) Fg. 2.3 Coducţa extrsecă de t (îtr-u crstal de slcu doat cu murtăţ dooare) î modelul bezlor eergetce: a) la temeratura de 0 K ş î abseţa câmulu electrc; b) la temeratura dfertă de 0 K ş î abseţa câmulu electrc; c) la temeratura dfertă de 0 K ş î rezeţa câmulu electrc Petru semcoductoarele de t, se aleg acele murtăţ care furzează velur dooare î aroerea velulu de jos al bez de coducţe. Astfel, eerga de actvare (de ozare) W d a murtăţlor dooare este mult ma mcă decât eerga de ozare a atomlor crstalulu de bază (care este eerga tervalul terzs Ferm): W = W W << W, (2.11) d c d ude: W d rereztă eerga velulu door al atomulu de murtate, ar W c este eerga velulu de jos al bez de coducţe. Î aceste codţ, o erturbaţe d exteror (temeratură, câm electrc etc.) cât de mcă determă exctarea electrolor de e velurle dooare î bada de coducţe BC. Dec, coducţa electrcă extrsecă de t se realzează r electro d bada de coducţe roveţ de e velurle dooare. Î tabelul 2.4 sut dcate velurle eergetce ale dferţlor atom de murtate, stuate î bada terzsă Ferm a crstalulu de germau ş slcu.
7 Materale semcoductoare 19 Tabelul 2.4 Eergle tervalelor dooare ş accetoare la murfcarea cotrolată a germaulu ş slculu Materal de la slcu ( W = 1.12 ev) la germau ( W = 0.67 ev) doare W d [ev] W a [ev] W d [ev] W a [ev] P 0,015 0,0120 As 0,049 0,0127 Sb 0,039 0,0096 B 0,045 0,0104 Al 0,057 0,0102 Ga 0,065 0,0108 I 0,160 0,0112 De obce velurle dooare sut stuate deasura jumătăţ bez terzse, ar cele accetoare sub jumătatea acestea. b) Coducţa electrcă î semcoductoarele de t Semcoductoarele extrsec de t se obţ r murfcare cotrolată cu murtăţ accetoare. Atom murtăţlor accetoare (ex. B, Al, Ga, I), avâd valeţa ma mcă decât valeţa crstalulu de bază, u reuşesc să satsfacă toate legăturle covalete ale crstalulu decât r ozare (catarea electroulu de valeţă). Coducţa electrcă de t extrsec î semcoductoarele doate cu murtăţ dooare se oate descre caltatv ş cattatv cu modelul bezlor de eerge î crstal. (fg.2.4). Fg. 2.4 Coducţa extrsecă de t (îtr-u crstal de slcu doat cu murtăţ accetoare) î modelul bezlor eergetce: a) la temeratura de 0 K ş î abseţa câmulu electrc; b) la temeratura dfertă de 0 K ş î abseţa câmulu electrc; c) la temeratura dfertă de 0 K ş î rezeţa câmulu electrc Structura bezlor eergetce u se modfcă, dar aar î lus velur eergetce î bada terzsă Ferm, velur care coresud stărlor locale ale atomlor de
8 20 Tehologe electrocă murtăţ accetoare. De obce se aleg acele murtăţ accetoare care geerează velur î aroerea velulu sueror al bez de valeţă. Astfel, eerga de actvare (de ozare) a murtăţlor accetoare W a este mult ma mcă decât eerga de ozare a atomlor crstalulu de bază: W = W W << W (2.12) a a v ude: W a rereztă eerga velulu accetor al atomulu de murtate, ar W v este eerga ultmulu vel d BV. Î aceste codţ, o erturbaţe cât de mcă d exteror (temeratură, câm electrc, radaţ etc.) va determa o creştere a cocetraţe de golur d bada de valeţa. Coducţa extrsecă de t se realzează r golurle d BV roduse r trecerea electrolor d BV e velurle accetoare ale olor de murtate. c) Exresa coductvtăţ electrce î semcoductoarele extrsec Petru u semcoductor extrsec la temeratur joase, coductvtatea trsecă este ractc ulă (σ 0), astfel că î exresa coductvtăţ tră doar cocetraţa de urtător majortar. Astfel: - etru semcoductoare de t : - σ e Dq0 = N µ ; - etru semcoductoare de t : - σ e A q0 (2.13) = N µ, (2.14) ude: N D este cocetraţa de murtăţ dooare (electro d BC) etru cazul semcoductoarelor de t, ar N A este cocetraţa de murtăţ accetoare (golur d BV) etru cazul semcoductoarelor de t. Exresa cocetraţe extrsece a electrolor d bada de coducţe etru semcoductoarele de t este: WC Wd = N ec ex (2.15) kt ude mărmea N C rereztă umărul de stăr eergetce dooare ozate, ar W = W W este eerga de actvare a murtăţlor dooare. d C d
9 Materale semcoductoare 21 Exresa cocetraţe extrsece a golurlor d bada de valeţă etru semcoductoarele de t este: Wa WV = N ev ex (2.16) kt ude: mărmea N V rereztă umărul de stăr eergetce accetoare ozate, ar Wa = Wa WV este eerga de actvare a murtăţlor accetoare. Îtr-u semcoductor de t, avâd o cocetraţe de atom door N D î îtregme ozaţ, rezultă = N D. Î mod asemăător îtr-u semcoductor de t avâd o cocetraţe de atom accetor N A, avem = N A,. Poteţalul Ferm V F î materalele semcoductoare extrsec este dat de relaţle: V F kt q A = l = l (2.17) N D kt q N duă cum semcoductorul este de t sau Jocţuea Exstă o mare dverstate de structur semcoductoare utlzate î costrucţa de dsoztve semcoductoare. Majortatea se bazează e feomeele care au loc î jocţule (fg. 2.5) Procese de coducţe î jocţuea Î fgura 2.5.a este rezetat cazul uu sstem de două moocrstale S- ş S- care u sut î cotact. Î crstalul S-, la temeratură ormală atom de murtăţ dooare (atom de fosfor) erd electro de valeţă deved o egatv, fxaţ î reţeaua crstală. Î crstal exstă u umăr egal de electro cvaslber. Î crstalul S-, la temeratură ormală atom de murtăţ accetoare (atom de bor) rmesc de la atom reţele crstale de slcu electro, deved o oztv, fxaţ î reţeaua crstală. Î crstal exstă u umăr egal de legătur ecomesate, care coresud uor sarc echvalete oztve ce oartă umele de golur. Î fgura 2.5.b este rezetat cazul sstemulu de moocrstale S- ş S- î cotact. Î zoa de cotact electro ş golurle se recombă, astfel că î această zoă o de murtate creează u câm electrc mrmat de testate E 0. Acest câm acţoează asura celorlalţ electro lber ş golur îdeărtâdu- de zoa de cotact. Jocţuea astfel obţută va avea lărgmea l b0.
10 22 Tehologe electrocă a) b) Fg. 2.5 Modelul fzc al formăr jocţu - a) î abseţa cotactulu; b) la cotactul dtre moocrstalele de S- ş S- Efectul de coducţe udrecţoală care se obţe îtr-o jocţue - se oate exlca e baza teore bezlor eergetce (fg. 2.6). Proceselor de ozare a atomlor de murtate le coresud rezeţa electrolor î BC (etru S-) ş a golurlor î BV (etru S-). Nvelurle Ferm, otate î fgură cu W F ş W F au ozţ secfce. Î fgura 2.6.b este rezetată structurle bezlor eergetce etru cazul î care moocrstalele de S- ş S- sut use î cotact. Puerea î cotact echvalează cu egalarea eerglor Ferm, ceea ce determă o develare a structur bezlor, e o lărgme echvaletă cu lărgmea jocţu l b0. Develarea coresude cu varaţa de eerge W 0, care determă aarţa câmulu electrc mrmat de cotact. O jocţue abrută se obţe atuc câd cocetraţa dtr-u moocrstal semcoductor varază brusc de la valoarea de accetor N A la valoarea de door N D. Î cazul î care cocetraţle de murtăţ sut dferte (de exemlu: N D >> N A ) se obţe o jocţue abrută asmetrcă, smbolzată +. Îtr-o jocţue se află o zoă de trazţe, comlet goltă de urtător mobl, î care exstă uma reţeaua saţală a olor de murtate eeutralzaţ. Această zoă oartă umele de regue goltă sau regue de sarcă saţală. Codţa ca la echlbru (î lsa ue olarzăr exteroare) atât cureţ de electro cât ş de golur să fe ul, mue codţa ca velul Ferm să fe costat î lugul structur (W F = W F ). Ca urmare bezle de eerge se delasează aşa cum se dcă î fgura 2.6.b. Fg. 2.6 Modelul bezlor eergetce al formăr jocţu -: a) î abseţa cotactulu; b) la cotactul dtre moocrstalele de S- ş S-
11 Materale semcoductoare 23 Dfereţa de oteţal a jocţu V B, umtă ş bareră de oteţal, rezultă d dfereţa V F - V F ş are valoarea: V B kt N N D = l (2.18) q A 2 Lăţmea totală a regu de sarcă saţală a jocţu l B0 oate f calculată aşa cum se dcă î lucrarea [14] ş se obţe: l B0 2ε N + N N N s A D = ( ) q A D V B (2.19) ude: ε s rereztă ermtvtatea electrcă a materalulu semcoductor. Î cazul ue jocţu asmetrce, î care zoa slab doată are o cocetraţe de murtăţ N B, lăţmea regu de sarcă saţală deve: l B0 2ε s = VB (2.20) qn B Dacă e jocţue se alcă o tesue exteră, codţle de echlbru u ma sut satsfăcute ş aar modfcăr î fucţe de olartatea tesu alcate. La almetarea drectă (fg. 2.7.a) î jocţue se stableşte u câm electrc datorat olarzăr drecte, de testate E, care are sesul ous câmulu electrc mrmat de cotact de testate E 0. Câmul total, avâd testatea ma mcă face ca lărgmea jocţu să se mcşoreze de la l b0 la l bd. Ca urmare, î acest caz fluxurle de electro ş golur care străbat jocţuea au valor mar. Itestatea curetulu drect I d este semfcatvă (jocţuea are rezsteţă mcă). La almetarea versă (fg. 2.7.b) î jocţue se stableşte u câm electrc datorat olarzăr verse, de testate E, care are acelaş ses cu câmul electrc mrmat de cotact de testate E 0. Câmul total, avâd testatea ma mare, face ca lărgmea jocţu să se mărească de la l b0 la l b. Î acest caz fluxurle de electro ş golur care străbat jocţuea sut foarte mc. Itestatea curetulu vers I este mcă (jocţuea are rezsteţă mare). Î cazul uu câm electrc de testate mare este osblă străugerea electrcă a jocţu. d
12 24 Tehologe electrocă Fg. 2.7 Almetarea jocţu -: a) î ses drect; b) î ses vers Proretatea jocţu - de coducţe uolară, r care curetul la almetarea drectă este favorzat, ermte realzarea ue game varate de dsoztve electroce Caracterstc electrce ale jocţu a) Caracterstca tesue - curet La jocţuea datortă regu de sarcă saţală se obţe u curet de dfuze I df datorat urtătorlor majortar care reuşesc să treacă este barera teră de oteţal. Duă cum s-a arătat, la olarzarea drectă, barera de oteţal este mcşorată, ceea ce uşurează rocesul de dfuze a urtătorlor majortar dtr-o arte î cealaltă a jocţu. Probabltatea ca u urtător de sarcă să dfuzeze r jocţue kt creşte la olarzarea drectă cu factorul ( e ), ude U D este tesuea drectă alcată. Î mod aalog, la olarzarea versă cu tesuea U curetul de dfuze este mcşorat cu acelaş factor, dar ţâd seama de olartatea tesu verse acest qu kt deve ( e ). Curetul de drft este determat de urtător mortar roduş r geerare termcă care dfuzează r jocţue ş sut atreaţ de câm. Acest curet dede uma de rata de geerare a erechlor electro - gol, fd sesbl la îălţmea barere de oteţal ter. Acest curet este cuoscut ş sub umele de curet de geerare I ge. Curetul I rtr-o jocţue se oate scre sub forma: qu D qv I = I ge [ex ( ) 1] (2.21) kt
13 Materale semcoductoare 25 Dacă tesuea V= U d este oztvă, termeul exoeţal deăşeşte cu mult utatea ş curetul r jocţue creşte exoeţal cu tesuea drectă. Dacă V=-U este egatvă (olarzare versă), curetul vers este egal cu b) Caactatea jocţu I ge. Deoarece la zolarea structurlor ş la dsoztvele MOS jocţule sut olarzate vers, se vor face referr la caactatea jocţu î acest caz. Caactatea regu de sarcă saţală este deftă r C J =dq/dv J, ude dq rereztă varaţa de sarcă datorată ue varaţ dv J a tesu alcate. Pr îlocurea mărmlor care terv ş duă efectuarea calculelor se obţe: C J qε N ε = = (2.22) s B s 2( VF + VJ ) lb0 Pr aaloge cu codesatorul la, lăţmea regu de sarcă saţală coresude dstaţe dtre armăturle codesatorulu.
2. Conducţia electrică în solide. Purtători de sarcină
Catolul Coducta electrca solde.purtător de sarcă. Coducţa electrcă î solde. Purtător de sarcă.1 Itroducere Soldele sut substaţele care au volum costat ş formă rore. Soldele au o structură crstală formată
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότερα9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL
9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas
Διαβάστε περισσότεραPentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραSisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
Διαβάστε περισσότεραCu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,
Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:
Διαβάστε περισσότερα2. Metoda celor mai mici pătrate
Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de ecuaţii neliniare
Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE
METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A 0. LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE Asura feomeelor de masă studate de statstcă acţoează u umăr de factor rcal ş secudar, eseţal ş eeseţal, sstematc ş îtâmlător, obectv ş subectv,
Διαβάστε περισσότεραProcese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =
Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )
Διαβάστε περισσότεραSondajul statistic- II
08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor
CAPITOLUL I. PRELIMINARII.. Elemete de teora mulţmlor. Mulţm Pr mulţme vom îţelege o colecţe (set, asamblu) de obecte (elemetele mulţm), be determate ş cosderate ca o ettate. Se subâţelege fatul că elemetele
Διαβάστε περισσότερα7. METODE TERMODINAMICE DE STUDIU
7. MEODE ERMODINAMICE DE UDIU Câd se vorbeşte desre metoda termodamcă de studu a feomeelor fzce, se are î vedere studul care se bazează e folosrea rmulu ş celu de-al dolea rcu al termodamc. Folosrea rclor
Διαβάστε περισσότεραAparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 9
Aparate Electroce de Măsurare ş Cotrol PRELEGEREA 9 Prelegerea r. 9 Amplfcatoare zolaţe Î aplcaţle de zolaţe cu cuplaj optc se utlzează optocuploare tegrate de costrucţe specală. Acestea coţ o dodă electrolumescetă,
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI TFACULTATE A DE EN ERGE BAZELE ELECTROENERGETICII
NVERSTATEA POLTEHNCA DN BCREŞT FACLTATEA DE ENERGETCǍ BCREST TFACLTATE A DE EN ERGE CA LCA DMTR CĂTĂLN DMTR BAZELE ELECTROENERGETC BCREŞT, 004 CPRNS CAP.. BAZELE TEORE MACROSCOPCE A ELECTROMAGNETSML..
Διαβάστε περισσότεραELECTROTEHNICĂ ŞI ELECTRONICĂ
MIHAI PUIU - BERIZINŢU ELECTROTEHNICĂ ŞI ELECTRONICĂ CURS OBIECTUL ŞI IMPORTANŢA CURSULUI DE ELECTROTEHNICĂ ŞI ELECTRONICĂ Electrotehca este ua d ramurle mportate ale ştţelor tehce care se ocupă cu studul
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραBILANT DE MATERIALE legii conservarii masei Gin = Gout consum specific Randamentul de produse finite pierderi de materiale Gin = Gout + Gp
BILANT DE MATERIALE Este o exrese a leg coservar mase sstemele chmce: greutatea G a materalelor care tra roces trebue sa e egala cu greutatea G a materalelor care es d roces: G = G Este ecesar etru a determa:
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR
CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul
Διαβάστε περισσότεραSisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic
Ssteme cu asteptare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc Dscpla cadrul cozlor de asteptate M / M / Modelul ( server, pozt de asteptare ) Aplcat modelarea trafculu de date la vel de pachete M / M
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραTEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE
TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE Obectve Cuoaşterea metodelor umerce de descrere a datelor statstce Aalza rcalelor metode umerce etru descrerea datelor cattatve egruate Aalza
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.
CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte
Διαβάστε περισσότερα1. NOŢIUNI DE FIZICA SEMICONDUCTOARELOR
. NOŢIUNI DE FIZICA SEMICONDUCTOARELOR.. Introducere Electronca s-a mpus defntv în cele ma dverse domen ale veţ contemporane, nfluenţând profund dezvoltarea ştnţe, a producţe ş char modul de vaţă al oamenlor.
Διαβάστε περισσότεραElemente de teorie a informaţiei. 1. Câte ceva despre informaţie la modul subiectiv
Elemete de teore a formaţe. Câte ceva desre formaţe la modul subectv Î cele ce urmează vom face câteva cosderaţ legate de formaţe ş măsurare a e. Duă cum se cuoaşte formaţa se măsoară î bţ. De asemeea
Διαβάστε περισσότερα13. AMPLIFICATOARE LOGARITMICE
MPLIFICTORE LOGRITMICE Sut FI cu amlfcarea varablă autmat ş stataeu, astfel îcât ître semalul de trare ş cel de eşre să exste deedeţă lgartmcă (amlfcarea varază vers rrţal cu amltudea semalulu de trare)
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραCURS 6 TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ STATISTICĂ (continuare)
CURS 6 ERODIAICĂ ŞI FIZICĂ SAISICĂ (cotuare) 6.1 Prcpul II al termodamc Să e reamtm că prmul prcpu al termodamc a arătat posbltatea trasformăr lucrulu mecac, L, î căldură, Q, ş vers, fără a specfca î ce
Διαβάστε περισσότεραCurs 3. Spaţii vectoriale
Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:
Διαβάστε περισσότεραCOMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότεραB( t B 11. NOŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEOREMELE GENERALE ALE DINAMICII Lucrul mecanic. y O j
. Noţule fudametale ş teoremele geerale ale dam. NŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEREMELE GENERALE ALE DINAMIII Reolvarea problemelor de damă se fae u ajutorul uor teoreme, umte teoreme geerale, deduse pr aplarea
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραNumere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Διαβάστε περισσότεραEvaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.
Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραTeoria aşteptării- laborator
Teora aşteptăr- laborator Model de aşteptare cu u sgur server. Î tmpul zle la u ATM (automat bacar care permte retragerea de umerar s alte trazacţ bacare electroce) avem î mede 4 de cleţ pe oră, adcă.4
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât
Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραFizica atomului si moleculei
Fzca atomulu s molecule. Spectre atomce. Regul emprce (formula almer formula Rydberg sera Pcerg) Rezolvare: Spectrele atomce (de emse sau absorbte) sut spectre de l. Prmele spectre de l au fost obtute
Διαβάστε περισσότεραProductia (buc) Nr. Salariaţi Total 30
Î vederea aalze productvtăţ obţute î cadrul ue colectvtăţ de salaraţ formată d 50 de persoae, s-a extras u eşato format d de salaraţ. Datele refertoare la producţa zle precedete sut prezetate î tabelul
Διαβάστε περισσότερα5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Διαβάστε περισσότεραECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D
ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE IPOLARE CUPRINS Tranzstoare Clasfcare Prncpu de funcțonare ș regun de funcțonare Utlzarea tranzstorulu de tp n. Caracterstc de transfer Utlzarea tranzstorulu de tp p.
Διαβάστε περισσότεραLUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA
LUCRARE DE LABORATOR NR. MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA. OBIECTIVELE LUCRARII Isusrea uor otu refertoare la: - eror
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραTabel Caracterizarea principalelor materiale utilizate la realizarea armăturilor [5,6]
Codesatoare Rezsteţa de zolaţe, Rz, a codesatorulu este de fapt rezsteţa de zolaţe a delectrculu. Rezultă î mod evdet ş depedeţa costate de tmp τ z ş a curetulu de fugă de delectrc (coform relaţlor de
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραIII. TERMODINAMICA. 1. Sisteme termodinamice
- 80 - III. ERMODINMI. steme termodamce.. tăr ş procese termodamce. rcpul geeral ermodamca studază procesele zce care au loc î ssteme cu u umăr oarte mare de partcule, î care terv ş eomee termce. sstem
Διαβάστε περισσότεραCURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate
Y CURS 0 Regresa lară - aproxmarea ue fuct tabelate cu o fucte aaltca de gradul, pr metoda celor ma mc patrate 30 300 90 80 70 60 50 40 30 0 y = -78.545x + 33.4 R² = 0.983 0 0. 0.4 0.6 0.8. X Fe o fucţe:
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραDin această definiţie a probabilităţilor rezultă următoarele proprietăţi ale acestora:
FIABILIAE Î proectarea ş costrucţa dfertelor ecpamete este ecesară asgurarea sguraţe î fucţoare a acestora; această codţe a codus la utlzarea î proectare a aumtor coefceţ de sguraţă. Noţule de fabltate
Διαβάστε περισσότεραStatisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5
Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραNoţiuni de verificare a ipotezelor statistice
Noţu de verfcare a potezelor statstce Verfcarea potezelor statstce este legată de compararea dfertelor poteze asupra ue populaţ statstce (ş u asupra uu eşato) cu datele obţute pr îcercăr expermetale Dacă
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραTema 2. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE
Tea. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE. Eror de ăsură A ăsura o ăre X îseaă a copara acea ăre cu alta de aceeaş atură, [X], aleasă pr coveţe ca utate de ăsură. I ura aceste coparaţ se poate scre X=x[X]
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.
Curs 6 OI ETOE E ETIARE A ARAETRILOR UNEI REARTIŢII. ETOA VEROIILITĂŢII AIE. ETOA OENTELOR.. Noţu troductve Î legătură cu evaluarea ş optzarea proceselor oraţoale apar ueroase problee de estare cu sut:
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραStatistica matematica
Statstca matematca probleme de dfcultate redusa ) Dtr-o popula e ormal repartzat cu dspersa ecuoscut se face o selec e de volum. Itervalul de îcredere petru meda m a popula e cu dspersa ecuoscut s s este
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραSUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
Διαβάστε περισσότεραANALIZA STATISTICĂ A VARIABILITĂŢII (ÎMPRĂŞTIERII) VALORILOR INDIVIDUALE
4. ANALIZA STATISTICĂ A VARIABILITĂŢII (ÎMPRĂŞTIERII) VALORILOR INDIVIDUALE Feomeele de masă studate de statstcă se mafestă pr utăţle dvduale ale colectvtăţ cercetate care preztă o varabltate (împrăştere)
Διαβάστε περισσότεραSub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:
Metoda gradetulu proectat (metoda Rose) Î cazul problemelor de optmzare covee ale căror restrcţ sut lare se poate folos metoda gradetulu proectat. Î prcpu, această metodă poate f folostă ş petru cazul
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραMETODA REFRACTOMETRICĂ DE ANALIZĂ
METODA REFRACTOMETRICĂ DE ANALIZĂ Refractometra este o metodă de testare fzcă a propretățlor ue substațe pr măsurarea dcelu de refracțe. Idcele de refracțe este măsurat cu ajutorul refractometrelor. Idcele
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare
vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 4. În montajul n fg. 4 se rezntă un etaj e amlfcare în montaj ază comună realzat cu un tranzstor cu slcu avân arametr:
Διαβάστε περισσότεραAnaliza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραFormula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă
Uverstatea Spru Haret Facultatea de Stte Jurdce, Ecoome s Admstratve, Craova Programul de lceta: Cotabltate ş Iformatcă de Gestue Dscpla Matematc Ecoomce Ttular dscplă Cof uv dr Laura Ugureau SUBIECTE
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότερα3. INDICATORII STATISTICI
3. INDICATORII STATISTICI 3.. Necestatea folosr dcatorlor statstc. Idcator statstc prmar. Idcator statstc dervaţ Am văzut că obectul de studu al statstc îl costtue feomeele ş procesele de masă. Acestea
Διαβάστε περισσότεραCARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 19 LURARA nr. 3 ARATRISTIIL STATI AL TRANZISTORULUI IPOLAR Scopul lucrăr - Rdcarea caracterstclor statce ale tranzstorulu bpolar în conexunle emtorcomun
Διαβάστε περισσότεραProprietatile descriptorilor statistici pentru serii univariate
Revsta Ioratca Ecooca, r. (3) / 000 67 Proretatle descrtorlor statstc etru ser uvarate Pro.dr. Vergl VOINEAGU, co.dr. Tudorel ANDREI Catedra de Statstca s Prevzue Ecooca, A.S.E. Bucurest Studerea uu eoe
Διαβάστε περισσότεραElemente de teoria probabilitatilor
Elemete de teora probabltatlor CONCEPTE DE BAZA VARIABILE ALEATOARE DISCRETE DISTRIBUTII DISCRETE VARIABILE ALEATOARE CONTINUE DISTRIBUTII CONTINUE ALTE VARIABILE ALEATOARE Spatul esatoaelor, pucte esato,
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραStatistica descriptivă. Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă Şef de Lucrăr Dr. Mădăla Văleau mvaleau@umfcluj.ro MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medaa, Modul, Meda geometrca, Meda armoca, Valoarea cetrala MĂSURI DE DE DISPERSIE Mm, Maxm,
Διαβάστε περισσότεραCapitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE OPTICĂ BN B
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE OPTICĂ BN - B DIFRACŢIA LUMINII DETERMINAREA LUNGIMII DE UNDĂ A RADIAŢIEI LUMINOASE UTILIZÂND REŢEAUA DE DIFRACŢIE 004-005
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραProf. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. dr. Gabriela-Victoria ANGHELACHE Lector univ. dr. Florin Paul Costel LILEA
Metode ş procedee de ajustare a datelor pe baza serlor croologce utlzate î aalza tedţe dezvoltăr dfertelor dome de actvtate socal-ecoomcă Prof. uv. dr. Costat ANGHELACHE Uverstatea Artfex/ASE - Bucureșt
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραPRELEVAREA SI PRELUCRAREA DATELOR DE MASURARE
Lucrarea r. PRELEVAREA SI PRELUCRAREA DATELOR DE MASURARE. GENERALITATI I electrotehcă ş electrocă terv umeroase mărm fzce ca: tesue, curet, rezsteţă, eerge, etc., care se caracterzează pr mărme ş pr aumte
Διαβάστε περισσότερα