Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Σχετικά έγγραφα
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Algebra si Geometrie Seminar 9

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Dacă centrul cercului este în origine, atunci ecuaţia cercului va fi = 2

Geometrie analitică şi. asist. Ciprian Deliu Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

Lectia VII Dreapta si planul

Capitolul 10 CONICE ŞI CUADRICE Conice pe ecuaţii reduse Elipsa

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

OANA CONSTANTINESCU. ( a carei ecuatie matriceala este data in raport cu un reper cartezian R = {O; ē 1,, ē n }.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:

Dreapta in plan. = y y 0

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

a carei ecuatie matriceala este data in raport cu R.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Introducere. ALGAD 2 - Geometrie analitica si diferentiala. Vectori liberi - produsul vectorial. Vectori liberi - produsul scalar

b = CA, c = AB, atunci concluzia rezultă din regula triunghiului de adunare a vectorilor:

CAPITOLUL 6 GEOMETRIE LINIARĂ ÎN SPAŢIU Sisteme de coordonate în plan şi în spaţiu. I. Coordonate carteziene

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Subiecte Clasa a VIII-a

Geometria diferenţială a curbelor în spaţiu

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Integrala nedefinită (primitive)

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!)

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

CAPITOLUL 8 CURBE ÎN PLAN ŞI ÎN SPAŢIU Curbe în plan

Curs 4 Serii de numere reale

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

3. REPREZENTAREA PLANULUI

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Curs 1 Şiruri de numere reale

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Conice şi cercuri tangente

GEOMETRIE VECTORIALĂ, ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ. PROBLEME REZOLVATE. Gabriel POPA, Paul GEORGESCU c August 20, 2009, Iaşi

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Departamentul de Informaticǎ. Simina Mariş Simona Epure Ioan Rodilǎ

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

6.CONUL ŞI CILINDRUL. Fig Fig. 6.2 Fig. 6.3

4. Ecuatia asimptotei orizontale la + a graficului functiei f : R R, 7 9x + 8x2 f(x) = 3x 2 + 2x + 5 este.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Geometria Curbelor şi Suprafeţelor Teorie şi Aplicaţii. Mircea NEAGU

GEOMETRIE ANALITICĂ. Mihai-Sorin Stupariu

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

III. Statica III. Statica. Echilibrul mecanic al corpurilor. 1. Sistem de forțe concurente. Sistemul de forțe

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi

GA XI. 138 Să se calculeze produsul distanţelor unui punct oarecare al hiperbolei : d) ;

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

LUCRARE DE DIPLOMĂ CENTRE REMARCABILE ÎN TRIUNGHI

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

ELEMENTE DE GEOMETRIE. Dorel Fetcu

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Capitolul 6 INTEGRALA TRIPLĂ

cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

Cuprins. I Geometrie Analitică 9


CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

4.Inversul lui z=a+bi este nr.complex, z cu proprietatea ca zz =1, rezulta z =a/(a 2 +b 2 ) (bi)/(a 2 +b 2 ) si notam z =z -1

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Transcript:

pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale

Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu egal depărtate de un punct fix C. Punctul C se numeşte centru, iar distanţa se notează cu R si se numeşte rază. În reperul R(O, i, j, k ) alegem coordonatele centrului C(a, b, c) şi avem (x a) 2 + (y b) 2 + (z c) 2 = R 2 (1)

Ecuaţia generală Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Ecuaţia generală a sferei este: x 2 + y 2 + z 2 + Ax + By + Cz + D = 0. (2) Deducem: - centrul de coordonate C( A 2, B 2, C 2 ) A - raza R = 2 + B 2 + C 2 D. 4

pe ecuaţii generale Reprezentare parametrică Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera are următoarea reprezentare parametrică x = a + R sin θ cos ϕ y = b + R sin θ sin ϕ z = c + R cos θ unde ϕ [0, 2π), θ (0, π). (3)

pe ecuaţii generale Dreapta tangentă la sferă Ecuaţia generală Probleme de tangenţă O dreaptă este tangentă la sferă dacă intersectează sfera în două puncte confundate. Punem condiţia ca sistemul { (x a) 2 + (y b) 2 + (z c) 2 = R 2 x x 0 l = y y 0 m = z z 0 n să aibă soluţie unică. Dacă M(x 0, y 0, z 0 ) este punctul de tangenţă, atunci condiţia de tangenţă revine la l(a x 0 ) + m(b y 0 ) + n(c z 0 ) = 0.

pe ecuaţii generale Planul tangent la sferă Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Locul geometric al dreptelor tangente la sferă se numeşte plan tangent la sferă în M 0 (x 0, y 0, z 0 ). Din condiţia de tangenţă avem v CM 0 = 0 unde v este vectorul director al dreptei. Ecuaţia planului tangent la sferă în M(x 0, y 0, z 0 ) este (x a)(x 0 a) + (y b)(y 0 b) + (z c)(z 0 c) = R 2.

pe ecuaţii generale Intersecţia unei sfere cu un plan Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Fie sfera (x a) 2 + (y b) 2 + (z c) 2 = R 2 şi planul (P) Ax + By + Cz + D = 0. Aa + Bb + Cc + D 1. Dacă d = d(c, (P)) = < R atunci sfera A 2 + B 2 + C 2 este intersectată de dreaptă după un cerc, care are raza r = R 2 d 2 şi centrul C = Pr (P) C. 2. Dacă d > R sfera şi planul nu au puncte comune. 3. Dacă d = R, planul este tangent la sferă.

pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Fie M i (x i, y i, z i ) i=1,4, 4 puncte necoplanare, adică satisfac x 1 y 1 z 1 1 x 2 y 2 z 2 1 x 3 y 3 z 3 1 0. x 4 y 4 z 4 1 Sfera determinată de cele 4 puncte are ecuaţia x 2 + y 2 + z 2 x y z 1 x1 2 + y 1 2 + z2 1 x 1 y 1 z 1 1 x2 2 + y 2 2 + z2 2 x 2 y 2 z 2 1 x3 2 + y 3 2 + z2 3 x 3 y 3 z 3 1 x4 2 + y 4 2 + z2 4 x 4 y 4 z 4 1 = 0.

Sfera pe ecuaţii generale are ecuaţia x 2 a 2 + y 2 b 2 + z2 c 2 1 = 0, unde a > 0, b > 0, c > 0. Proprietăţi: 1. O este centru de simetrie 2. Axele Ox, Oy, Oz sunt axe de simetrie 3. Planele xoy, yoz, xoz sunt plane de simetrie.

pe ecuaţii generale Reprezentare parametrică are reprezentarea parametrică x = a sin θ cos ϕ y = b sin θ sin ϕ z = c cos θ unde ϕ [0, 2π), θ (0, π).

pe ecuaţii generale Hiperboloidul cu o pânză Hiperboloidul cu o pânză are ecuaţia x 2 a 2 + y 2 b 2 z2 c 2 1 = 0, unde a > 0, b > 0, c > 0. Proprietăţi: 1. O este centru de simetrie 2. Axele Ox, Oy, Oz sunt axe de simetrie 3. Planele xoy, yoz, xoz sunt plane de simetrie.

pe ecuaţii generale Reprezentare parametrică Hiperboloidul cu o panză are reprezentarea parametrică x = a ch θ cos ϕ y = b ch θ sin ϕ z = c sh θ unde ϕ [0, 2π), θ R.

pe ecuaţii generale Hiperboloidul cu două pânze Hiperboloidul cu două pânze are ecuaţia x 2 a 2 + y 2 b 2 z2 c 2 + 1 = 0, unde a > 0, b > 0, c > 0. Hiperboloidul cu două pânze are reprezentarea parametrică unde ϕ [0, 2π), θ R. x = a sh θ cos ϕ y = b sh θ sin ϕ z = c ch θ

Paraboloidul eliptic Sfera pe ecuaţii generale Paraboloidul eliptic are ecuaţia unde a > 0, b > 0. x 2 a 2 + y 2 b 2 = 2pz,

pe ecuaţii generale Paraboloidul hiperbolic Paraboloidul hiperbolic are ecuaţia unde a > 0, b > 0. x 2 a 2 y 2 b 2 = 2pz,

Sfera pe ecuaţii generale este o cuadrică degenerată. Ecuaţia suprafeţei conice circulare cu vârful în origine are x 2 + y 2 = a 2 z 2.

Sfera pe ecuaţii generale este o cuadrică degenerată. Ecuaţia suprafeţei cilindrice circulare cu generatoarele paralele cu aza Oz este x 2 + y 2 = a 2.