Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Σχετικά έγγραφα
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Eşantionarea semnalelor

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 4 Serii de numere reale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

z a + c 0 + c 1 (z a)

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

Integrala nedefinită (primitive)

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Integrale cu parametru

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 2 Şiruri de numere reale

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Curs 1 Şiruri de numere reale

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Ecuatii trigonometrice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006


Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

1Reziduuri şi aplicaţii

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

riptografie şi Securitate

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I

Subiecte Clasa a VIII-a

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Subiecte Clasa a VII-a

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CURS METODA OPERAŢIONALĂ DE INTEGRARE A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE DE ORDIN II

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Seminar 3. Problema 1. a) Reprezentaţi spectrul de amplitudini şi faze pentru semnalul din figură.

Integrale generalizate (improprii)

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Cursul 14 ) 1 2 ( fg dµ <. Deci fg L 2 ([ π, π]). Prin urmare,

În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

Sisteme de ecuaţii diferenţiale

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

ΓΙΑΓΩΝΙΣΜΑ ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΩΝ ΘΔΤΙΚΗΣ ΚΑΙ ΤΔΦΝΟΛΟΓΙΚΗΣ ΚΑΤΔΥΘΥΝΣΗΣ

3.5. Forţe hidrostatice

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Circuite electrice in regim permanent

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

= 1. z n 1 = z z n = 1. f(z) = x 0. (0, 0) = lim

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Algebra si Geometrie Seminar 9

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Transformata Laplace

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

MARCAREA REZISTOARELOR

Transcript:

Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului unitat. Problmă rolvată. Arătaţi că dt cos t. Soluţi. u schimbăril d mai sus, intgrala dvin: d d I ( i + i ( + d i ( ( +, und :. Obsrvăm că prsia d intgrat admit doi poli simpli: + şi. Însă, în intriorul curbi s află doar polul. Astfl, Torma Ridurilor n dă I ( i i R ( ( +, ( [ ( ] i lim i ( ( + i lim i ( i i. (

Problm propus. Evaluaţi următoarl intgral ral, utiliând mtoda prntată mai sus: 3 4 π dt, a > ; a + cos t cos 3t 5 4 cos t dt; 3 + 5 sin t dt; ( + cos t dt; 5 6 7 8 dt, < a < ; + a sin t dt, < a < ; + a cos t cos t 3 cos t dt; (cos 3 t + sin tdt. Intgral improprii Problmă rolvată. Evaluaţi intgrala + d. Soluţi. onsidrăm curba, runiuna sgmntului [; R] cu smicrcul R d raă R suficint d mar încât să conţină toţi polii prsii d sub intgrală din smiplanul suprior. Intgrali ral din nunţ îi ataşăm intgrala complă J + d. Vom valua acastă intgrală cu Torma Ridurilor. Singularităţil (polii funcţii d sub intgrală sunt soluţiil cuaţii cos π + i sin π, adică: k cos π + kπ + i sin π + kπ, k,.

Dintr acsta, doar polul d ordinul întâi cos π + i sin π i st situat în smiplanul suprior. Aşadar, ( ( J i R +, i R +, i ( ( i lim ( i i lim ( i i + i ( i( + i i lim i + i π. P d altă part, intgrala J st gală cu suma: [;R] + d + R R + d + d }{{} J + R + d } {{ } J Folosind Ingalitata ML vom arăta că lim J. P R, avm că R, dci + + R, şi atunci R + d M L R πr πr R. πr ând R, cantitata, şi atunci lim R J. Trcând la limită (pntru R în rlaţia J J + J, concluionăm că R π lim + d + d. Problm propus. Evaluaţi următoarl intgral ral, utiliând mtoda prntată mai sus:. 4 + d; 3 ( + d; 6 + d; 4 ( + 3 d; 3

5 ( + ( + 4 d; 6 7 ( + ( + 9 d; + ( + ( + 4 d; 8 9 4 + d; 4 + 5 + 4 d; (4 + d. 3 Problmă rolvată. Evaluaţi intgrala cos + d. Soluţi. La fl ca mai dvrm, considrăm curba, runiuna sgmntului [; R] cu smicrcul R d raă R suficint d mar încât să conţină toţi polii prsii d sub intgrală din smiplanul suprior. Intgrali ral din nunţ îi ataşăm intgrala complă I + d. Vom valua acastă intgrală cu Torma Ridurilor. a în rciţiul prcdnt, obsrvăm că doar polul d ordinul întâi cos π + i sin π i st situat în smiplanul suprior. Aşadar, ( ( i i I i R +, i R +, i ( ( ( i ( i i lim i i lim i + i π. + i lim i ( i( + i P d altă part, intgrala I st gală cu suma: [;R] + R d + R + d i + d + R i }{{} + d. }{{} I I Următorul rultat: Lma lui Jordan. Fi f o funcţi analitică, und > c > Im >. Dacă lim f(, Atunci, pntru oric m >, lim im f(d. R 4

n asigură că lim I. Trcând la limită (pntru R în rlaţia I I + I, obţinm că: π lim R i + d cos + i d + cos + d + i + d, d und concluionăm că cos + d π şi d. + Problm propus. Evaluaţi următoarl intgral ral, utiliând mtoda prntată mai sus: + 9 d; + + d; 3 4 cos d, a > ; + a cos m d, m >. a + Problmă rolvată. Evaluaţi intgrala d. Soluţi. Intgrali ral din nunţ îi ataşăm intgrala complă I d. Pntru că polul prsii d sub intgrală ( st situat p aa rală, considrăm curba, runiuna sgmntlor [; r] şi [r; R] cu smicrcuril R d raă R suficint d mar încât să conţină toţi polii prsii d sub intgrală din smiplanul suprior şi r d raă r suficint d mică, dar să conţină polii d p aa rală ai prsii d sub intgrală. 5

Doarc în intriorul curbi noastr, intgrala nu ar niciun pol (i.. funcţia st analitică, conform Tormi lui auchy, [; r] r d. P d altă part, intgrala I st gală cu suma: I r d + d + i d + r d + R r [r;r] i d + În continuar, avm nvoi d următorul rultat: R d + d R d. Tormă (comportamntul pntru r. Dacă f îl ar drpt pol simplu p c, d p aa rală, atunci, lim f(d πi R (f(, c, r r und r st crcul c it, t [; π]. Aşadar, lim r r ( i d πi R, πi lim (( i πi lim πi. onform Lmi lui Jordan, lim R i d, şi trcând la limită 6

(pntru R şi r în scrira lui I ca sumă, d mai sus, găsim că ( r πi lim r i R d + i r d cos + i d i cos d + i d und, prin idntificara părţii imaginar, găsim că d π. d d Problm propus. Evaluaţi următoarl intgral ral, utiliând mtoda prntată mai sus: ( + d; ( + d; 3 4 cos d; cos 3 + d. 7