BAC 2007 Pro Didactica

Σχετικά έγγραφα
GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Subiecte Clasa a VIII-a

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

BAC 2007 Pro Didactica

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

BAC 2007 Pro Didactica

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Dreapta in plan. = y y 0

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Subiecte Clasa a VIII-a

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

Subiecte Clasa a VII-a

Varianta 1. SUBIECTUL I Pe foaia de teză se trec numai rezultatele.

TRIUNGHIUL. Profesor Alina Penciu, Școala Făgăraș, județul Brașov A. Definitii:

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

BACALAUREAT 2007 SESIUNEA IULIE M1-1

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 4 Serii de numere reale

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) Geometrie pentru pregătirea Evaluării Naționale la Matematică

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Timp alocat: 180 minute. In itemii 1-4 completati casetele libere, astfel incat propozitiile obtinute sa fie adevarate.

Subiectul 1-similar cu subiectul 1 MEC

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 1 Şiruri de numere reale

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

:: Test 1 Partea I Partea II

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

GEOMETRIE VECTORIALĂ, ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ. PROBLEME REZOLVATE. Gabriel POPA, Paul GEORGESCU c August 20, 2009, Iaşi

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

Principiul Inductiei Matematice.

GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Curs 2 Şiruri de numere reale

LUCRARE DE DIPLOMĂ CENTRE REMARCABILE ÎN TRIUNGHI

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

4. Ecuatia asimptotei orizontale la + a graficului functiei f : R R, 7 9x + 8x2 f(x) = 3x 2 + 2x + 5 este.

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Integrala nedefinită (primitive)

EDITURA PARALELA 45. Matematică de excelenţă pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă. clasa a VIII-a. mate 2000 excelenţă

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

Concursul Interjudeţean de Matematică Academician Radu Miron Vaslui, noiembrie Subiecte clasa a VII-a

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Testul nr. 1. Testul nr. 2

Subiectul I Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele. 5p , , atunci numărul natural n este egal cu.

Subiecte Clasa a VI-a

MATEMATICĂ. Clasa I. AlegeŃi răspunsul corect: 1. Vecinii lui 7 sunt: a)1 şi 3 ; b) 7 şi 9 ; c) 6şi 8 ; d) 6 şi 7 ; e) 8 şi 9.

BREVIAR TEORETIC CU EXEMPLE CONCRETE, PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE EVALUARE NAŢIONALĂ, clasa a VIII-a

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ. Ediţia a XVII-a, 7 8 Aprilie CLASA a IV-a

b = CA, c = AB, atunci concluzia rezultă din regula triunghiului de adunare a vectorilor:

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ CLASA A V-A

Subiecte Clasa a V-a

Lectia VII Dreapta si planul

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2018 Clasa a V-a. 1. Scriem numerele naturale nenule consecutive sub forma:

3. REPREZENTAREA PLANULUI

Concursul Gazeta Matematică şi ViitoriOlimpici.Ro Etapa finală Câmpulung Muscel, august 2015 Soluţii şi baremuri Clasa a IV-a

Ecuatii trigonometrice

z a + c 0 + c 1 (z a)

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Algebra si Geometrie Seminar 9

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

1. Teorema lui Menelaus in plan Demonstratia teoremei in plan (clasa a VII-a). DC EC F B DB EA = 1.

Transcript:

BAC 007 Pro Didactica Testare Naţională Rezolvările variantelor 1 5 versiune finală Redactia Pro Didactica Suportul pe net: http://www./

5--007/versiune finală Cuprins Capitolul 1. Varianta 1 1. Subiectul I.. Subiectul II.. Subiectul III. 4 Capitolul. Varianta 7 1. Subiectul I. 7. Subiectul II. 7. Subiectul III. 8 Capitolul. Varianta 11 1. Subiectul I. 11. Subiectul II. 11. Subiectul III. 11 Capitolul 4. Varianta 4 15 1. Subiectul I. 15. Subiectul II. 15. Subiectul III. 16 Capitolul 5. Varianta 5 19 1. Subiectul I. 19. Subiectul II. 19. Subiectul III. 19 1

5--007/versiune finală CAPITOLUL 1 Varianta 1 1. Subiectul I. 1. +11= 444.. Mai mare este numărul a=05.. Restul împărţirii numărului 10=7 17+1 la 7 este 1. 4. Dintre numerele şi, numărul întreg este. 4 5. Media geometrică a două numere a, b este m g = ab. Deci media geometrică a numerelor 5 şi 4 este 5 4= 100= 10. 6. Perimetrul unui pătrat este de 4 ori lungimea laturii pătratului, de unde lungimea laturii este perimetrul împărţit la 4. In cazul de faţă lungimea laturii pătratului de perimetru 8 cm este 8 4 = cm. 7. V sferei = 4πr = 4π = 6π cm. 8. Lungimea diagonalei cubului cu muchia de lungime a este a. Deci pentru un cub de muchie avem lungimea diagonalei cubului egală cu.. Subiectul II. 9. B : Inecuaţia x 6 0este echivalentă cu x 6 sau x. Deci mulţimea soluţiilor inecuaţiei este intervalul (, ]. 10. D : E(6)=(6 7) + 4 6 =( 1) + =1+=. 11. A : Raza cercului circumscris unui hexagon regulat este egală cu latura hexagonului. Deci raza cercului este în cazul nostru 6 cm. Ştiind ca L cerc = πr avem L cerc = π 6= 1π. 1. A : Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este media aritmetică a bazelor. In cazul de faţă lungimea liniei mijlocii este 8+10 = 9.

5--007/versiune finală. Subiectul III. 1. a. Cum a b c=4, unde a, b, c sunt cifre în baza zece, avem A={114, 141, 411, 1, 1, 1}. b. Numerele din mulţimea A divizibile cu sunt: 114, 141, 411 şi cum A are in total 6 elemente, probabilitatea ca alegând la întâmplare un număr din mulţimea A, acesta să fie divizibil cu este 6 = 1. 14. a. Formăm un sistem din ecuaţiile f ()=6, f ()=8 Cum f ()=a+b şi f ()=a+b sistemul devine: a+b = 6 a+b = 8 Scăzând prima ecuaţie din a doua avem a=, de unde b=6 a= 6 4=. 5 f (x)=x+ M(0, ) P(c, 0) -5 5 N( 1, 0) -5 b. c. Prima soluţie. Calculăm MN = 1 + = 5 MP = c + = c + 4 NP = 1+c Cum vrem ca MN şi MP să fie perpendiculare, înseamnă că triunghiul NMP trebuie să fie dreptunghic în M. Or aceasta este echivalent cu NM + MP = NP, sau ( 5) + ( c + 4) = 1+c 4

5--007/versiune finală După ridicarea la pătrat avem: 5+c + 4=1+c+c sau c 8=0, de unde c=4. A doua soluţie. Triunghiul MNP are unghiul NMP drept dacă şi numai dacă MO = NO PO sau = 1 c, de unde c=4. D H C A M B D H O C A M 15. a. b. OM fiind linie mijlocie în ABD este paralelă cu AD. AD este perpendiculară pe dreptele concurente AA şi AB, deci este perpendiculară pe planul ABA. Atunci AD A B şi în consecinţă OM A B. c. Proiecţia lui BD pe planul (ABC) este BD. Deci unghiul dintre BD şi planul ABC este DBD. Cum BD= AD + AB = + 6 = 45= 5=DD, triunghiul BDD este dreptunghic isoscel. Deci D BD=45. d. Fie M mijlocul lui A B, H mijlocul lui MD, iar H mijlocul lui M D. Triunghiul AMD este isoscel cu AM=AD= cm. Atunci AH MD şi în consecinţă A H MD. Unghiul dintre cele planele (A DM) şi (D DM) este A HH. In triunghiul dreptunghic isoscel A D M, de latură, avem A H =. Atunci tg A HH = A H 10 = HH 5 = 10. B 5

5--007/versiune finală CAPITOLUL Varianta 1. Subiectul I. 1. 6 = 78. 7=14 5+, deci câtul împărţirii lui 7 la 5 este 14.. Avem 5 = 50 şi 6= 4. Deci mai mare este 5. 4. Un divizor al numărului 5 (şi al oricărui alt număr întreg) este 1. 5. Suplementul unghiului cu măsura 60 este unghiul cu măsura de 180 60 = 10. produsul lungimilor catetelor 6. Aria dreptunghic = = 10 1 = 60 cm 7. Lungimea diagonalei unui cub cu muchia a este a, deci răspunsul este 8. 8. V cilindru =πr h=π4 7= 11π cm.. Subiectul II. 9. B : x + 1 x = x + 1 1 x+ x x x 1 (x+ x = 1 ) =7 =47. x 10. B : Cum A(, ) aparţine graficului funcţiei f avem f () =, echivalent cu a =, de unde a= 6 =. 11. C : Simetricul punctului de coordonate (a, b) faţă de origine este punctul de coordonate ( a, b). Deci simetricul lui (, ) faţă de origine este (, ). 1. D : Se ştie ca suma unghiurilor unui poligon convex cu n laturi este (n ) 180. Poligonul regulat cu 6 laturi se numeste hexagon regulat şi conform formulei precedente are suma unghiurilor egală cu 4 180 = 70, de unde măsura unui unghi este 70 = 10. 6 7

5--007/versiune finală. Subiectul III. 1. a. Suma celor două numere este dublul mediei aritmetice, adică 7, 5= 15. b. Fie a şi b numerele cerute. Conform ipotezei, avem media aritmetică a+b = 7, 5, iar media geometrică ab=6. Pentru a găsi a şi b rezolvăm sistemul: a+b = 7, 5 (1) ab = 6 () Din ecuaţia (1) avem a=15 b. Inlocuind a în a doua ecuaţie şi ridicând la pătrat avem (15 b)b=6 echivalent cu b + 15b 6=0. Discriminantul este =15 4 6=5 144=81 de unde b 1 = 15+9 = şi b = 15 9 = 1. Pentru b=, avem a=1 şi pentru b=1, avem a=. Deci cele doua numere sunt 1 şi. Numărul mai mic, reprezintă = 0, 5= 5% din cel mare 1. 1 14. a. Avem (x+)(x )= x x+x 6= x x 6 ceea ce demonstrează relaţia cerută. b. E(x) = = ( x 6 x 5 x 5 x ) : x + x 6 ( x+5 x 5 x 6 x 5 + x(x+5) (x+5)(x 5) (x 5) (x+5)(x 5) = x 6+x + 5x x+10 x + x 6 (x+) = (x+)(x ) = x+ x ) (a) = x + 4x+4 (x+)(x ) x 5 x + x 6 c. Cum E(a) nu este bine definit pentru a=, rezultă că E(a) 0. De asemenea observăm că E(0)= Z. Studiem cazurile a>0: Calculăm mai întâi E(1)= Z. Pentru a observăm că pentru a fi întreg, numărul pozitiv E(a) trebuie să fie ce puţin 1. Ţinând minte că acum a, inecuaţia a+ 1 este echivalentă a cu a+ a, sau 5 a. Dar a=5 nu este în domeniul de definiţie al lui E, deci mai avem de calculat doar E()=4 Z, E()= 5 Zşi E(4)= 6 5 Z. a<0: Calculăm E( 1)= 1. Pentru a (ne aducem aminte 5 că a= nu este în domeniul de definiţie al lui E) fie b= a>0. 8

5--007/versiune finală Atunci 0<E(a)= a+ a = b < 1, deci E(a) nu este întreg în b+ acest caz. Deci singurele soluţii ale acestui punct sunt a {1, }. D C A B H D C B A FIGURA 1. Exerciţiul 15. 15. a. b. Demonstrăm că patrulaterul ABC D este dreptunghi. Cum AB şi C D sunt paralele şi egale, rezultă că patrulaterul ABC D este paralelogram. Apoi C D este perpendiculară pe planul ADD A, este şi pe AD. Paralelogramul ABC D având un unghi drept este dreptunghi şi aria sa este 19=Aria ABC D = AD AB (1) Folosind teorema lui Pitagora în ADD avem AD = DD + AD = (8 ) + (8 7) = 64 +64 7= 64 9=8 =4 Revenind acum la relaţia (1), avem 4 AB=19, de unde AB= 19 4 = 8. c. Cum AD BC, unghiul format de A C cu AD este unghiul format de A C cu BC, adica unghiul  CB. Avem BC BB şi BC AB, deci BC (ABB A ) şi cum A B este inclusă în (ABB A ) rezultă că CB A B. Astfel in triunghiul dreptunghic A BC avem tg  CB= A B BC. Avem A B= A A + AB = 8 + (8 ) = 8 şi atunci tg  CB= 8 8 7 = 1 7 9

5--007/versiune finală d. Planul (A BC) este de fapt planul (A D BC). Fie H piciorul perpendicularei din D pe CD. Cum DH CD şi DH BC (căci BC este perpendicular pe planul în care este DH) rezultă că DH este perpendicular pe planul (A D CB). Din triunghiul dreptunghic DD C avem DH= D D CD D C = 8 8 8 = 8 6 Deci distanţa de la D la planul (A BC) este 8 6. 10

5--007/versiune finală CAPITOLUL Varianta 1. Subiectul I. 1. 405 : 5= 81 {. Fracţia supraunitară din mulţimea 4, 4, 4 este 8} 4.. Soluţia reală a ecuaţiei x 4=7este x=7+4= 11. 4. Descompus în factori primi numărul 18 este egal cu. produsul diagonalelor 5. Aria romb = = 1 4 = 144 cm. 6. Perimetru dreptunghi = (lungimea+lăţimea)=(8+4)= 4 cm. 7. Aria sferei = 4πr = 4π5 = 100π cm. 8. Paralelipipedul dreptunghic este o prismă dreaptă cu baza dreptunghic şi are ca volum 6 4 = 7 cm.. Subiectul II. 9. C : Avem : + 5 6 = 1 4 + 5 6 = 1 6 + 5 6 = 1 10. C : E( )=( +) =1 = 11. B : Fie M(x, y) punctul comun graficelor funcţiilor f şi g. Coordonatele (x, y) ale punctului M sunt soluţiile sistemului: { y = 4x (1) y = x 1 () Inlocuind y din ecuaţia (1) în ecuaţia () avem: 4x=x 1 echivalent cu 6x= 4, de unde x=4. Pentru x=4avem y= 4 4= 1. 1. B : Avem AD=AB+BC+CD AB=CD = AB+BC. Inlocuind AD=15 şi BC= avem 15=AB+, de unde AB=1 sau AB=6.. Subiectul III. 11

5--007/versiune finală 1. a. Pentru orice mulţime finită X vom nota cu X numărul elementelor sale. Fie A mulţimea elevilor care cunosc limba franceză şi B mulţimea elevilor care cunosc limba engleză. Vrem să aflăm numărul A B de elemente ale lui A B. Ştim că A B = A + B A B Cum fiecare dintre elevi cunoaşte cel puţin una dintre limbi, A B reprezintă mulţimea elevilor din clasa a VIII-a adică A B =160. Avem deci: 160 = 8+10 A B, de unde A B = 8+10 160 = 0 160 = 4. b. Pentru a afla numărul elevilor care cunosc numai franceza, scădem din numărul elevilor care cunosc franceza, numărul elevilor care cunosc şi franceza şi engleza, adică 8 4= 40. 14. a. Pentru m=0ecuaţia devine x=0care are soluţia x=0. b. Pentru m= ecuaţia devine x 5x =0sau (după înmulţire cu 1), x + 5x+=0. Discriminantul este =5 4 =5 16=9 şi x 1 = 5 =, x = 5+ = 1 4 4 c. Pentru ca ecuaţia să aibă două soluţii, trebuie să fie în primul rând de gradul doi, deci m 0. Pentru ca aceste soluţii să fie reale şi diferite trebuie ca discriminantul =(m 1) 4m = 4m+1 să fie strict pozitiv. Rezolvând această inecuaţie avem m< 1. Dar am văzut că 4 m 0, deci soluţia problemei este m (, 0) ( ) 0, 1 4 15. a. Vezi pagina următoare. S C A B O Q B P A FIGURA 1. Exerciţiul 15. 1

5--007/versiune finală b. Fie a lungimea laturii triunghiului echilateral care este baza piramidei triunghiulare regulate. In triunghiul SBC, SM este mediană şi cum triunghiul este isoscel, SM este şi înălţime. Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic SMC avem: SM= ( ) a SC MC = 7. AM este înălţime în triunghiul echilateral ABC şi are lungimea egală cu a. Din ipoteză triunghiul ASM este dreptunghic şi aplicând teorema ( ) a lui Pitagora aveam: AM = SA +SM sau = (6 ( ( a ) ) + 7. ) a a Efectuând ridicările la pătrat avem: = 7+7 ceea ce este 4 4 echivalent cu a = 144 sau a=1. Arătăm în continuare că lungimile laturilor triunghiul SAC verifică relaţia: AC = SA + SC de unde conform reciprocei teoremei lui Pitagora deducem ca triunghiul este dreptunghic. Intr-adevăr AC = SA + SC este echivalent cu 144=(6 ) + (6 ) sau 144=7+7 ceea ce este adevărat. Prin urmare triunghiul SAC este dreptunghic. c. Piramida fiind triunghiulară regulată triunghiurile SAB, SAC şi SBC sunt congruente. Conform celor demostrate la punctul anterior, triunghiurile SAB, SAC şi SBC sunt dreptunghice şi isocele. Deci SB SC şi SB SA, de unde deducem că SB (SAC) (perpendiculară pe două drepte concurente din plan). Prin urmare avem V SABC = 1 Aria SAC SB= 1 SA SC SB = 1 6 6 6 = 7 d. Fie O intersecţia medianelor triunghiului ABC. Proiecţia muchiei SA este OA iar proiecţia muchiei SB este OB. Punctul P va fi la mijlocul lui OA iar Q la mijlocul lui OB. Fiecare din triunghiurile OAB, OBC şi OCA are aria o treime din aria triunghiului ABC. Avem Aria OPC = 1 Aria OAC= 1 1 Aria ABC Aria OQC = 1 Aria OBC= 1 1 Aria ABC Aria OPQ = 1 4 Aria OAB= 1 4 1 Aria ABC Adunând aceste relaţii, obţinem Aria CPQ = 1 ( 1 6 + 1 6 + 1 ) Aria ABC 1

5--007/versiune finală Cum latura triunghiului echilateral ABC este l=1, aria sa este Aria ABC = l = 6. Deci 4 Aria CPQ = 5 1 6 = 15. 14

5--007/versiune finală CAPITOLUL 4 Varianta 4 1. Subiectul I. 1. Avem : 4 7=8 7= 1.. Cel mai mic număr natural scris în baza 10, de forma x este 0.. Media geometrică a numerelor a şi b este ab, deci în cazul nostru 50= 100= 10. 4. 10= 90. 4 5. Suplementul unghiului de 70 este 180 70 = 110. 6. Conform teoremei lui Pitagora lungimea celeilalte catete este 17 15 = 89 5= 64= 8. 7. O prismă dreaptă cu baza hexagon regulat are un număr de 18 muchii. 8. V cilindru =πr G=π 9= 81π.. Subiectul II. 9. C : Avem E()= 5 +6+(+)( )=4 10+6 4= 4. 10. B : 5 + 5+ = 5 + 5+ = 5. 11. C : Fie V 1 volumul unui cub de latura a 1 şi V volumul unui cub de latura ( a1 a, avem V ) 1 =. Presupunând că densităţile celor două cuburi sunt V a ( ) M 1 a1 aceleaşi avem şi =, unde M 1, M sunt masele celor două cuburi. M a 7 Deci = ( 1 M ), de unde M = 7 7=189 kg. 1. A : Avem P BMNC = BM+MN+ NC+BC BM=NC = BM+MN+ BC. MN fiind linie mijlocie în triunghiul ABC are lungimea egală cu BC = 15. Revenim la calculul perimetrului avem: P BMNC = BM+MN+BC= 15 + 15 + 15= 0+ 15 = 0+7, 5=7, 5. 15

5--007/versiune finală. Subiectul III. 1. a. Fie a numărul apartamentelor cu două camere şi b numărul apartamentelor cu trei camere. Din ipoteză ştim că în bloc exista 8 apartamente cu două şi trei camere, adică a+b=8 (1) şi că sunt în total 76 de camere, ceea ce revine la a+b=76 () Scăzând dublul ecuaţiei (1) din ecuaţia () obţinem b=76 8=76 56=0 apartamente cu trei camere. Avem astfel a=8 b=8 0= 8 apartamente cu două camere. b. Avem 8 = 0, 4= 40%. 0 f (x)=5 x g(x)=x 5 1-1 1 4 5-1 - FIGURA 1. Exerciţiul 14. 14. a. b. Determinăm coordonatele punctului de intersecţie M al graficului funcţiei f cu graficul funcţiei g rezolvând sistemul: { y = 5 x (1) y = x 5 () Inlocuind y din ecuaţia (1) în ecuaţia () obţinem: 5 x=x 5 sau 5x= 10 ceea ce dă x=. Pentru x=avem y=5 = 1, deci punctul de intersecţie al celor două grafice este M(, 1). Aria cuprinsă între axa ordonatelor şi reprezentările grafice ale funcţiilor f şi g este aria unui triunghi cu lungimea bazei 10 şi lungimea înălţimii. Avem deci Aria= 10 = 10. 16

5--007/versiune finală c. Observăm că de la la 10 sunt 100 de numere. Suma de calculat este s = g()+ g(4)+ g(5)+...+ g(10) = ( 5)+( 4 5)+( 5 5)+...+( 10 5) = (+4+5+...+10) 5 100 Folosind formula: 1+++...+n= n(n+1), avem: +4+5+...+10= (1+++4+5+...+10) (1+)= 10 10 =55 =550. Prin urmare s= 550 500=10500 500= 10, 000. D P B Q A M C FIGURA. Exerciţiul 15. 15. a. b. Cum M este mijlocul lui AC, segmentele BM şi DM sunt mediane in triunghiurile ABC, respectiv ADC. Triunghiurile ABC şi ADC sunt echilaterale, deci mediana este şi înălţime. Avem deci BM AC şi DM AC, de unde rezultă că AC (BMD) (dreapta perpendiculară pe două drepte concurente din plan este perpendiculară pe plan). c. Segmentele BM şi DM sunt ambele înălţimi într-un triunghi echilateral de latura a, deci au lungimea a. Fie P mijlocul lui BD. Triunghiul BMD fiind isoscel, MP este perpendicular pe BM. Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic BMP avem PM= BM BP = (a a. Atunci Aria BMD= BD MP = 17 ) ( ) a = a a a = a 4 4 a 4 =. a 4 =

5--007/versiune finală d. Fie MQ înălţimea triunghiului PMC. Avem MQ PC, PC BD şi MP BD. Conform celei de a doua reciproce a teoremei celor trei perpendiculare rezultă că MQ (BCD). Deci distanţa de la punctul M la planul (BCD) este MQ. Triunghiul PMC fiind dreptunghic (AC PM) avem Aria PMC = PM MC (produsul catetelor supra ) sau Aria PMC = PC MQ (baza ori înălţimea supra ). Din egalitatea ariilor avem: PC MQ echivalent cu a a = a MQ sau a 4 Rezultă MQ= a 4a = a = a 6. 6 PM MC = = a MQ. 18

5--007/versiune finală CAPITOLUL 5 Varianta 5 1. 10+0= 0. 5 10 = 6 5 = 51 5 1. Subiectul I.. Ecuaţia se mai scrie x= 5 1, deci x= 6 =. 4.. Notă: Cel mai mic divizor par al oricărui număr par este. 5. 5+15 = 10 6. 4 1= 48 7. 5 = 15 8. 48 (aria este 48π). Subiectul II. 9. C : Ecuaţia se rescrie (x+ y)=(x y), sau 6x+y=6x y, de unde y=0. 10. C : Inecuaţia se rescrie x> 4=, de unde prin înmulţire cu 1 avem x<, sau x (, ). 11. B : Latura pătratului este 64=8. Dacă l este lăţimea dreptunghiului, atunci (10+l)=4 8. Rezolvând ecuaţia obţinem l=6. 1. A : DAB şi ÂCB sunt ambele complementul unghiului ÂBC. Deci DAB= ÂCB=0.. Subiectul III. 1. a. Fie a vârsta lui Andrei şi v vârsta lui Vlad. Din ipoteze avem sistemul a+v = 1 a = v 19

5--007/versiune finală A doua ecuaţie se poate rescrie v=a, substituim în prima ecuaţie şi obţinem a =1, de unde a=1. De aici v= 8 = 1. b. Fie t numărul de ani căutat. Din ipoteza a+t= (v+t), sau (8+t)= (1+t). Rezolvând ecuaţia găsim t=. 14. a. Faptul că punctele A şi B sunt pe graficul lui f, revine la sistemul a( 1)+b = 4 a +b = 5 Scăzând prima ecuaţie din a doua, avem a= 9, deci a=. Substiuim în oricare din cele două ecuaţii şi găsim b=1. b. Intersecţiile cu axele sunt punctele (0, 1) şi ( 1, 0). Aria este atunci 1 1 = 1 6. c. Condiţia din enunţ se traduce prin m + 1=m. Scriem ecuaţia m + m 4m+4=(m 1)( m+4)=0, de unde m 1 = 1, m = 4. V O B A O B 15. a. b. π 6 8 = 96π. c. Fie E piciorul perpendicularei din A pe VB. Scriind aria triunghiului VAB în două moduri, avem AE 10 = 8 1, de unde AE=9, 6. Atunci în AE triunghiul dreptunghic AVE, sin ÂVB= AV = 9, 6 = 0, 96. 10 0

5--007/versiune finală d. Fie O centrul cercului bază al conului şi O centrul cercului obţinut ca secţiune. Distanţa căutată este OO. Notăm cu B intersecţia dreptei VB cu planul de secţiune. Din asemănarea triunghiurilor VOB şi VO B, avem VO VO = O B OB, sau O B = VO. Atunci volumul conului mic 4 din vârf este dat de π VO O B = π VO. Condiţia că raportul 16 volumelor este 7, revine la 96π şi de aici VO = 16 7 π VO 16 = 5 4 = exerciţiului este OO = 8 8 = 16. = 7 ( ), sau VO = 8. Răspunsul 1