Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Σχετικά έγγραφα
2. Metoda celor mai mici pătrate

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

METODE DE OPTIMIZARE. Lucrarea 8 1. SCOPUL LUCRĂRII 2. PREZENTAREA TEORETICĂ 2.1. METODA CELOR MAI MICI PĂTRATE 2.2. COEFICIENTUL DE CORELAŢIE

METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

Curs 3. Spaţii vectoriale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Tema 2. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Sondajul statistic- II

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Lucrarea 2. Analiza Componentelor Principale (PCA)

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

riptografie şi Securitate

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

5.1. Noţiuni introductive

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 4 Serii de numere reale

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

4. Interpolarea funcţiilor

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 9

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Continutul tematic al cursului

MARCAREA REZISTOARELOR

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Analiza bivariata a datelor

Tema: şiruri de funcţii

Subiecte Clasa a VII-a

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE


Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Curs 1 Şiruri de numere reale

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

Principiul Inductiei Matematice.

Capitolul 2 REDRESOARE TRIFAZATE

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

ACI sécurité informatique KAA (Key Authentification Ambient)

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Integrala nedefinită (primitive)

CUPRINS 1. Optimalitate Metode analitice

Couplage dans les applications interactives de grande taille

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Transcript:

etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru această proleă se cosderă fucţa arae asocată: (7. Deterarea etreulu o fucţ oectv costtue o proleă de optzare fără restrcţ. Î puctul de etre ( va f îdepltă codţa: (7.3 care repreztă u sste de ecuaţ cu tot atâtea ecuoscute: (7.4

Necuoscutele acestu sste sut cele copoete ale soluţe opte ş ce ultplcator a lu arae.... Ultele ecuaţ ale acestu sste arată că î puctul de etre al lu ( toate restrcţle sut verfcate dec acesta este î od olatoru o soluţe adslă petru prolea ţală. Prele ecuaţ ale ssteulu pot f scrse su foră vectorală: ( ( (7.5 Ssteul de ecuaţ este lar ua dacă fucţa oectv este pătratcă sau lară ar restrcţle sut lare caz î care soluţa prolee de optzare ţală poate f oţută uşor. Î celelalte stuaţ se oţe u sste elar a căru soluţe poate f oţută pr etode uerce. De ac rezultă prcpalul dezavata al aceste etode: oţerea soluţe prolee de optzare presupue rezolvarea uu sste de ecuaţ cu u uăr de ecuoscute e are decât uărul de varale al prolee ţale. Deoarece rezolvarea uercă a ssteulu presupue folosrea ue etode teratve se poate doved a avataoasă ca tp de calcul folosrea ue etode teratve de rezolvare a prolee de optzare ţale (de eeplu o etodă de radet. Î cazul proleelor de optzare î cadrul ssteelor electroeeretce de desue are ( de odur ş de latur ş care au u uăr are de restrcţ prolea su fora fucţe arae poate f ult a coplcată decât cea ţală datortă varalelor supletare pe care le troduce. Dacă se aplcă etoda de trasforare a restrcţlor de tp ealtate î restrcţ de tp ealtate pr troducerea varalelor ecart (trasforarea Valete etoda ultplcatorlor lu arae poate f etsă ş petru cazul proleelor de optzare care au restrcţ de tp ealtate. e prolea de optzare:

ecvaletă cu: < (7.6 < (7.7 După cu se poate oserva cele restrcţ de tp ealtate au fost trasforate î restrcţ de tp ealtate pr troducerea a varale supletare. Petru această proleă odfcată se poate costru fucţa arae su fora: ( [ ] (7.8 petru care treue deterat u puct de etre fără restrcţ: ( (7.9 Ssteul de ecuaţ care repreztă codţle ecesare de etre petru această proleă este de fora (7.. Î acest caz copletatea ssteulu este ş a are deoarece petru fecare restrcţe de tp ealtate vor f troduse două ecuoscute supletare (varala de ecart corespuzătoare ş ultplcatorul lu arae ar ssteul este îtotdeaua elar deoarece varala ecart petru a evta troducerea ue codţ supletare de poztvtate a fost trodusă la pătrat.

(7. O stuaţe destul de frecvet îtâltă î practcă este cazul fucţlor oectv pătratce ş restrcţlor lare care folosd produsul scalar pot f scrse su fora (7..

d setrca : : (7. prolea de optzare fd: (7. Î acest caz radetul fucţe oectv este o fucţe lară ar radetul restrcţlor este costat: (7.3 Dacă atrcea este o atrce de ra pr aplcarea etode ultplcatorlor lu arae se oţe urătorul sste lar de ecuaţ: (7.4 d T ecvalet cu ecuaţa atrceală: d T (7.5

plcaţe Se cosderă crcutul d fura 7.. u U c.7. Scea electrcă a crcutulu Se cere să se detere valorle ş astfel îcât să se zeze tesuea cotuă de eşre U c î re peraet respectâd urătoarele valor petru valorle efectve ale tesu alteratve de trare u ş curetulu : U V I Se va cosdera că eşrea crcutulu este î ol ar frecveţa este de 5 Hz. Petru îceput u se va clude î prolea de optzare codţa fzcă >. odelul ateatc este reprezetat de urătoarele ecuaţ: U c ( I I ( ceea ce este ecvalet cu:

.. ( ucţa arae va f de fora:.. ( ar ssteul de ecuaţ care treue rezolvat petru deterarea soluţe opte:.. cest sste are două soluţ:...... dtre care ua ua ş aue:.. corespude soluţe opte a prolee ţale aşa cu se poate oserva î fura urătoare.

-ct...7. eprezetarea rafcă a fucţe oectv ş restrcţe Pra dtre aceste soluţ repreztă soluţa optă căutată cea de a doua reprezetâd u puct de a petru fucţa oectv ş u uul de. Î cotuare se va cosdera că se clude ş codţa ca rezsteţa crcutulu să fe o ăre poztvă î prolea de optzare oţâd: ( ecvaletă cu:..

.. ( Î acest caz fucţa aplace va f:.. ( Puâd codţle de etre se oţe ssteul:.. cu soluţle:.... 4.... Pe aza uu studu local se deteră că dtre cele tre soluţ ua pra este u puct de petru fucţa oectv U c dec se oţe aceeaş soluţe ca ş î cazul ateror.