Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă"

Transcript

1 Uverstatea Spru Haret Facultatea de Stte Jurdce, Ecoome s Admstratve, Craova Programul de lceta: Cotabltate ş Iformatcă de Gestue Dscpla Matematc Ecoomce Ttular dscplă Cof uv dr Laura Ugureau SUBIECTE (Toate subectele se regasesc steze) Matrce Operaţ î mulţmea matrcelor Matrce versă Ragul ue matrce Matrce versă Trasformăr elemetare î matrce Ssteme de ecuaţ lare Ssteme de ecuaţ lare eomogee cu ecuaţ ş ecuoscute Regula lu Cramer Ssteme de ecuaţ lare eomogee cu m ecuaţ ş ecuoscute Teorema lu Rouche Ssteme de ecuaţ lare omogee cu m ecuaţ ş ecuoscute Eplctarea uu sstem lar Spaţ ş subspaţ lare Defţ Eemple Depedeţă ş depedeţă lară Sstem de geerator Bază ş dmesue petru u spaţu vectoral Trasformarea coordoatelor uu vector la o schmbare a baze Subspaţ vectorale ale uu spaţu vectoral Lema substtuţe Aplcaţ Operator lar Defţa uu operator lar Eemple Operaţ cu operator lar Spaţ vectorale zomorfe Reprezetarea matrceală a uu operator lar Valor propr ş vector propr petru u operator lar Subspaţ propr 5 Forme blare Forme pătratce Forme lare Forme blare Forme pătratce Aducerea ue forme pătratce la forme caocă Metode lare de optmzare Problema folosr optme a resurselor Forma geerală a ue probleme de programare lară Rezolvarea uu program lar cu ajutorul algortmulu smple Elemete de aalză matematcă Fucţ de ma multe varable Lmte de fucţ ş fucţ cotue Dervate parţale Fcţ mplcte

2 Formula lu Talor Etremele fucţlor de ma multe varable Ser de umere cu terme oarecare Ser cu terme poztv Crter de covergeţă Ser de fcţ Crter de covergeţă 8 Elemete de teora probabltăţlor Câmp de evemete EvemeteCategor de evemete Operaţ cu evemete Câmp de evemete Scheme probablstce clasce Măsura realzăr evemetelor Probabltate codtoata Formula probabltăţ totale Defţa oţu de varablă aleatoare Dstrbuţa ue varable aleatoare dscrete Dstrbuţa ue varable cotue Fucţa de repartţe a ue varable aleatoare Caracterstc umerce ale varablelor aleatoare 9 Elemete de teora grafurlor Plafcarea î grafur Algortm: - Algortmul lu Che petru determarea drumurlor hamltoee î grafur fără crcute - Drumur optme îtr-u graf (mme sau mame) - Algortm de găsre a drumulu optm - Algortmul lu Bellma - Kalaba - Algortmul lu Ford smplfcat Matematc facare Dobâdă smplă Defţe Formule de calcul Suma sau valoarea fală ş suma sau valoarea actuală Operaţu echvalete î regm de dobâdă smplă Suma mărtă sau mcşorată cu dobâda respectvă Dobâda compusă Defţe Formula de calcul Factor de fructfcare Formula dobâz compuse câd durata operaţe facare respectve este u umăr îtreg de peroade ş o fracţue d peroadă Procet omal ş procet real sau efectv Operaţ echvalete î regm de dobâdă compusă Devalorzare ş plasamet î codţ flaţoste Modaltăţ echvalete de plată a dobâzlor Plăţle eşaloate Plăţle eşaloate utare postcpate medate Plăţ eşaloate utare postcpate amâate cu r a Plăţ eşaloate utare atcpate medate Plăţ eşaloate utare atcpate amâate cu r a Calcule de actualzare ş de retabltate Plăţ eşaloate utare postcpate medate Plăţ eşaloate utare atcpate medate

3 Plăţ eşaloate utare atcpate amâate cu r a Operaţ facare ale rambursăr credtelor Suma rămasă de plată după achtarea ue rate Împrumutur cu autăţ costate cu dobâdă plăttă atcpat Împrumut cu rate costate subauale PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teore d steze) Căror matrce l se pot aplca trasformărle elemetare? Fe B o matrce obţută d matrcea A pr trasformăr elemetare Cum este ragul lu B fata de ragul lu A? Trasformărle elemetare schmbă ragul matrce? Câd sut matrcele A ş B d M m, (R) echvalete? 5 Căror matrce l se poate aplca metoda de aflare a verse ue matrc cu trasformărle elemetare? Folosd trasformărle elemetare determaţ ragul matrce A Folosd trasformărle elemetare determaţ ragul matrce A 8 8 Fe A a matrcea corespuzătoare forme eplcte a uu sstem lar Petru ce valoare a lu a este acest sstem compatbl? 9 Fe A a matrcea corespuzătoare forme eplcte a uu sstem lar Petru ce valoare a lu a este acest sstem compatbl? Matrcea etsă, corespuzătoare uu sstem lar, î formă eplctă este: / A Este compatbl acest sstem? Fe sstemul: z t z t z t Folosd metoda reducer complete determaţ matrcea echvaleta cu matrcea ataşată acestu sstem

4 Forme eplcte a uu sstem lar î corespude matrcea A Determaţ mulţmea soluţlor sstemulu Studaţ compatbltatea sstemulu t z t z t z Calculaţ ragul matrce A dacă este echvaletă cu matrcea A' 5 Cum se umesc două ssteme lare eomogee astfel îcât orce soluţe a prmulu sstem este soluţe ş a celu de-al dolea sstem ş recproc? Determaţ soluţa sstemulu z z z Aplcâd metoda Gauss Jorda uu sstem lar de ecuaţ, matrcea etsă A este echvaletă cu matrcea / A Este compatbl acest sstem? 8 Matrcea etsă, corespuzătoare uu sstem lar, î formã eplctă este A Este compatbl acest sstem? 9 Fe A matrcea corespuzătoare forme eplcte a uu sstem lar Studaţ compatbltatea acestu sstem î fucţe de valorle lu α Forme eplcte a uu stem lar î corespude matrcea A Determaţ mulţmea soluţlor sstemulu Fe vector,, k R astfel îcât α α α k k Câd sut,, k sut lar depedeţ? Fe vector,, k R Ce codţe trebue îdepltă petru a forma o bază? Fe B { } k,,, o bază î spaţul vectoral X deft peste corpul K Ce puteţ spue despre dmesuea lu X? Fe,, d R vector oarecare astfel îcât - Ce puteţ afrma despre lar depedeţa acestor vector? 5 Câte baze estă î spaţul lar R? Fe,, R vector oarecare astfel îcât -, Studaţ lar depedeţa lor Cad u spaţu lar X se umeşte spaţu lar real?

5 8 Fe vector,, R, lar depedeţ Formează bază î R? 9 Dacã L :R m R este u operator lar ş A matrcea sa faţă de o pereche de baze B, B' atuc de ce tp este matrcea A? Fe L :R R m u operator lar ş u vector propru corespuzător valor propr Cu cat este egal L()? Operatorul lar L:R R are matrcea A Screţ ecuaţa caracterstcă petru obţerea valorlor propr Screţ polomul caracterstc asocat aplcaţe lare a căre matrce î baza caocă este A Ce ecuaţe trebue rezolvată petru a determa valorle propr ale operatorulu L : R R cu matrcea corespuzătoare A? Operatorul L :R R are matrcea A Determaţ valorle propr ale lu L 5 Operatorul L :R R are valor propr dstcte,,, cărora la corespud vector propr,, Atuc,, formează o bază î R? Ce codt trebue sa depleasca aplcata L :R m R petru a f u operator lar? Fe operatorul lar L :R R cu matrcea A Screţ ecuaţa caracterstcă corespuzătoare L : R R T 8 Fe operatorul lar, ( ) ( T,, ) R Determaţ L( ) (, ) forma matrce operatorulu î bazele caoce ale celor două spaţ 9 Fe A matrcea ataşată operatorulu L : R R Determaţ valorle propr corespuzătoare Fe A matrcea asocată forme pătratce Q:R R ş,,, mor prcpal a lu A Ce codţe trebue să îdeplească aceşt mor petru a aplca metoda lu Jacob de aducere la forma caocă? Determaţ forma caocă asocată forme pătratce Q :R R care are matrcea asocată A Q : R R Screţ matrcea asocată forme pătratce Q( ) T ( ) (,, ) R

6 Forma pătratcă Q :R R are matrcea asocată A Determaţ epresa lu Q Screţ matrcea asocată forme pătratce 8 5 ) ( : Q R R Q ) ( T ),, ( R 5 Forma pătratcă Q :R R are matrcea asocată A Determaţ epresa lu Q Defţ o mulţme M R coveă Ce fel de varable se folosesc petru a aduce o problemă de programare lară la forma stadard? 8 Scret forma stadard a programulu lar, ma f 9 Scret matrcea sstemulu de restrcţ ataşată programulu lar,, m f 5 Determaţ soluţa optmă a programulu lar,, m 5 f : 5 Calculaţ valoarea lmte lm 5 Calculaţ valoarea lmte lm 5 Calculaţ valoarea lmte lm 5 Fe sera umercă a, a R I ce codt coverge aceasta sere? 55 Sera de puter a ) ( are raza de covergeţă r Determaţ mulţmea de covergeţă

7 5 Fe ( S) N şrul sumelor parţale ataşate sere a Studaţ covergeţa sere dacă lm S 5 Fe sera a a, a Dacă lm a Studaţ covergeţa sere 58 Sera de puter a ) ( covergeţă coform teoreme lu Abel? are raza de covergeţă r > Care este tervalul de 59 Fe ( S) N şrul sumelor parţale ataşate sere a ş lm S S Dscutaţ covergeţa sere a Fe sera de puter a cu lm Dscutaţ covergeţa sere a Fe sera alterată Studaţ covergeţa sere geometrce Studaţ covergeţa sere de puter Fe f(,) Calculaţ f 5 Fe f(,) Calculaţ ( ) a cu a Ce afrmă crterul lu Lebz? f f ş, a aq, cu f f f, ş a cu lm a f f f f Fe fucţa f(,) Calculaţ,, ş Calculaţ dervatele parţale de ordul îtâ ale fucţe f(,) l() f f f f 8 Fe fucţa f(,) Calculaţ,, ş 9 Calculaţ dervatele parţale de ord ale fucţe f(,) l() Calculaţ dervatele parţale de ord ale fucţe f (, ), Determaţ dervatele parţale ale fucţe f ( u, v) l uv, u, v Determaţ dervatele parţale ale fucţe f ( u, v) u v, u, v

8 Hessaa fucţe f(,) î puctul crtc P, este de forma H ( P ) : Determaţ astfel îcât P să fe puct de mm local petru f Fe H ( P ) hessaa corespuzătoare fucţe f(,,z) Î puctul crtc P Este P puct de etrem petru f? Dscute dupa valorle parametrulu f ( ) 5 Dacă fucţa f (, ) are dervatele parţale de ordul I de forma, atuc f ( ) cate pucte crtce are f? Fe H (,, z) z hessaa ataşată fucţe f(,,z) z Deoarece f z z satsface crterul lu Schwarz, determaţ α, β, γ Cum se determă puctele crtce ale fucţe f (, ) C (R )? f : R R 8 Determaţ puctele crtce petru fucţa f (, ) 9 Determaţ puctele crtce petru fucţa f (,, z) z z 8 Determaţ puctele de etrem petru fucţa f (,, z) z z 8 Determaţ puctele de etrem petru f (,, z) 9z 8 Fe H (, ) hessaa ataşată fucţe f(,) Verfcaţ dacă puctele P (,-) ş P (-,-) sut pucte de etrem petru f 8 Ce elemete coţe hessaa atasată ue fucţ oarecare f : R R? O socetate comercală realzează î cursul uu a tpur de produseî fecare luă realzează, î fucţe de cererea de pe paţă uul sau ma multe dtre aceste tpur de produse Care este campul de evemete asocat producţe ue lu? Dtr-u lot de produse se etrag smulta patru produse Notăm cu A evemetul ca toate cele patru produse etrase să fe bue ş cu B evemetul ca cel puţ uul să fe ecorespuzător Ce relate esta tre A s B? U om de afacer îchee îtr-o z tre afacer care pot f retable ( A ) sau eretable ( A ),,, î fal Cum putem scre evemetul corespuzător stuaţe î care ua d afacerle îcheate este retablă? U studet solctă o bursă de stud de la tre băc care obşuesc să acorde astfel de credte După studerea dosarulu depus petru credtare, acesta poate prm răspusul Da sau Nu Se otează cu A evemetul corespuzător uu răspus favorabl de la baca,,,, respectv

9 A evemetul corespuzător uu răspus efavorabl de la aceeaş bacă Atuc, cum poate f eprmat faptul că u a prmt c u răspus favorabl? 5 U lot de produse ambalate î cut, oferte de o frmă este acceptat de beefcar, dacă î urma eamăr a 5 cut etrase la îtamplare, coţutul lor se costată corespuzător Notad cu A evemetul corespuzător stuaţe că la eamarea cute cu umărul,, 5 coţutul este corespuzător, cum poate f eprmat faptul că după eamarea a tre cut etrase la îtamplare, lotul a fost resps? U aparat se compue d dspoztve care se pot defecta depedet uul de altul U sgur defect este sufcet ca aparatul să u fucţoeze Probabltatea de fucţoare fără defect a prmulu dspoztv este,9, a celu de-al dolea este, ş a celu de-al trelea, Notam cu A probabltatea ca dspoztvul să fucţoeze Cu ce probabltate fuctoeaza aparatul? O grupă de studeţ d aul I are de realzat tre lucrăr de cercetare Î poteza că cele tre proecte pot f tegral realzate cu probabltăţle p,, p, 8 ş p, care este probabltatea ca cel puţ u proect să fe termat la tmp? 5 O socetate comercală apelează la eperţ A,, petru a ofer soluţ vable de retablzare D datele statstce se şte că eperţ A oferă soluţ vable cu probabltăţle,8;, ş, respectv Care este probabltatea ca toţ să ofere soluţ vable? Îtr-o cute sut 5 pese asemăătoare ca formă, dar sut cu defecte Se scot tre pese fără a le retura ă cutecare este probabltatea ca cele tre pese să fe fără defect? Dtr-u lot de de pesed care pese au defecte remedable, pese sut rebutur, ar restul sut bue se au pese la îtâmplare Care este probabltatea evemetultu ca d acestea să fe bue, cu defecte remedable ş să fe rebut? 8 Se arucă u zar de or Care este probabltatea de a obţe de or faţa, de or faţa ş de or faţa? 9 Se urmăreşte mportul a tre tpur de produse ş se verfcă, pr alegerea la îtâmplare a uu produs d fecare tp, o caracterstcă specfcă Prmul produs corespude cu probabltatea p,9, al dolea cu p, 8 ş al trelea cu p,95 Care este probabltatea ca toate tre să fe corespuzătoare?, < Care este val;oare costatelor reale a ş b petru care fucţa f ( ) este a be, fucţe destate de probabltate? 5 Dacă destatea de repartţe a ue varable aleatoare este f ( ) e, R Cate pucte de etrem aref? Dstrbuţa varable aleatoare X este X : Care este probabltatea ca q q varabla X să a o valoare ma mcă sau egală cu? Dstrbuţa varable aleatoare X este X : q 8q 5

10 8 Care este meda varable aleatoare 5 : a a 5a, 9 Petru a cerceta prezeţa studeţlor la u aumt curs s-a ales u eşato de studeţ ş s-a îregstrat umărul abseţelor acestora la patru cursur cosecutve: Nr Studeţ Nr Abseţ Determat meda ş dspersa de selecţe Fe X o varablă aleatoare cu destatea f, ) A,, > Care este valoarea lu ( A î fucţe de? 5 Calculat meda petru varabla aleatoare X cu fucţa destate de probabltate f ( ) ( ), [,] 5 Calculat dspersa varable aleatoare X :,,,,, Scret forma matrceală a grafulu ( X, A), X,,, ş G {, 5 } {(, ), (, ), (, ), (, ), (, ), (, ), (, ), (, ), ( )} A , 8 Scret forma matrceală a grafulu G ( X, A), X,,,, ş A { 5, } {(, ), (, ), (, ), (, ), (, ), (, ), (, ), (, ), (, ), (, ), (, )( )} 5 5, 9 Scret forma aaltcă a grafulu G, a căru matrce booleaă este M Calculat drumul de valoare mmă ître vârfurle ş 8, ale uu graf, cuoscâd dstaţele, : ; : ; : ; : ; : ; : ; 5 : ; : ; : ; : ; : ; : 5; : ; : 5; : Calculat drumul de valoare mmă ître vârfurle ş 8, ale uu graf, cuoscâd dstaţele : ; : ; : ; : 5 ; : 9; : ; : ; : Calculat drumul de valoare mamă ître vârfurle ş, ale uu graf, cuoscâd dstaţele, : ; : ; : ; : ; : 5; : ; 5 : 5 ; : ; : ; : ; : : 5 5

11 Calculat drumul de valoare mamă ître vârfurle ş 5, ale uu graf, cuoscâd dstaţele : ; : 8 ; : ; : ; : ; : 9 ; 5 : ; 5 : ; 5 : Graful ataşat uu proect, prezetâd succesuea operaţlor ş durata acestora î zle este dat de :, :, :, :, : 5, : 8, 5 5 :, 5 :, : 8, 5 : 9, : I cate zle se falzeaza proectul? 5Petru a orgaza trasportul poşte pr 5 localtăţ otate cu,,, 5 se îcearcă folosrea posbltăţlor de trasport reprezetate pr arce astfel:,,,,, 5,, 5 Este posblă trecerea pr toate cele 5 localtăţ câte o sgură dată? Î caz afrmatv î ce orde trebue parcurse? Determat drumul hamltoa î graful ( X, A), X,,,, a cu G { } 5, matrcea booleaă M Care este dobada smplă aferetă plasăr sume de um pe o durată de de zle cu u procet aual de 8%? 8 Îcepad cu data de auare o persoaă plasează la fecare îta ale lu cate 5 um cu u procet aual de 5% tmp de u a de zle Pe decembre îş retrage toţ ba depuş Care este dobada smplă aferetă aceste operaţu facare? 9 Ce suma a fost plasată cu dobadă smplă pe data de 5 auare cu procetul aual de 5% astfel îcat pe septembre acelaş a suma cumulată să fe? 5 Cu ce procet trebue plasată suma de 5 um tmp de lu cu dobadă smplă, petru ca suma fală să fe um? 5 Pe ce durată ar trebu plasată, î regm de dobadă smplă suma de um, cu procetul aual de %, petru a obţe o dobadă de um? 5 Dfereţa a două captalur Cş C este um Cel ma mare captal este plasat 8 lu cu 5%, ar celălalt 5 lu cu % Dobada smplă obţută este de um Care sut cele două captalur? 5 Ce suma a fost vesttă î regm de dobadă compusă cu %, acumuladu-se după a 9,5 um? 5 Care este rata dobaz ecesară petru ca um să devă 5 um î a? 55 Care este suma acumulată după u a dacă se vestesc um cu o rată a dobaz de % compusă trmestral? 5 O îtreprdere va trebu să cheltuască um petru u ou utlaj peste do a Î peroada curetă, rata omală auală a vestţlor de captal este de % Ce sumă ucă ar trebu vesttă acum, dacă compuerea se realzează semestral?

12 5 O frmă plafcă să vestească o sumă de ba la îceputul fecăru a, petru a acumula o 5 sumă de um la sfarştul peroade de 5 a Care este valoarea aceste sume, dacă rata vestţe este %? 58 Depuâd a sumă de 5 um se achtă două dator care erau ua de um acum 5 lu ş cealaltă de um acum lu Captalzarea făcâdu-se cu dobâdă smplă, cat este rata auală de dobâdă? 59 Dfereţa dtre două captalur este de 5 umcel ma mare a fost plasat lu cu 5%, ar al dolea lu cu % coducâd la o dobâdă smplă totală î valoare de umcare sut cele două captalur? Două captalur a căror sumă este de um sut plasate cu dobâdă smplă astfel: prmul de zle cu %, ar al dolea 8 de zle cu % Dobâda prmulu este dublul dobâz celu de-al dolea Care sut cele două captalur? Cat deve suma de 8 um plasată tmp de a î regm de dobâdă compusă cu procetele auale cosecutve de %, % ş 5%? Se plasează suma de 5 um î regm de dobâdă compusă tmp de 5 a Dobâda aferetă aceste sume dacă procetele auale sut respectv egale cu %, %, 5%, % ş % Care este suma fala? Care este suma care î de zle produce o dobâdă egală cu suma dobâzllor produse de: um pe tmp de 9 de zle ş umpe tmp de de zle? Care este suma ţală care va trebu depusă petru a acumula um după a ştd că s-a folost o rată a dobâz compuse de %? 5Câştgaţ la lotere, ar acasă la dumeavoastră ve ceva de la ageţa respectvă ş vă spue că puteţ alege ître a prm mlo dolar îtr-o sgură plată sau a prm aual, tmp de a, suma de 5$ Care este varata avatajoasă? Prmţ um pe care î pueţ la bacă Bacă vă oferă dobâda compusa de % pe u a, tmp de do a Care este valoarea fală a aceste operaţu? Care este valoarea fală a um după 5 a, dacă rata dobâz compuse este de 5%? 8 Dacă ceva e oferă um peste 5 a, câţ ba ar trebu să- dăm acum, corespuzător ue rate a dobâz compuse de %? 9Să presupuem că prmţ o carte de credt petru care rata dobâz luare este de % Care este de fapt rata dobâz auale care v se aplcă? Care este valoarea fală a ue vestţ de 5 umpeste a, la o rată a dobâz compuse sem-auale de 9,5%? Care este valoarea actuală a ue vestţ care va ajuge la 8 um peste a, lo o rată a dobâz de 8% compusă trmestral? Care este valoarea depoztulu ce trebue făcut petru a câştga o dobâdă totală de 9, um î 55 de zle, la o rată auală a dobâz de %? Î câte lu suma de 9 um va aduce o dobâdă de 5,8 umla o rată auală a dobâz de %? Ce rată a dobâz smple trebue aplcată petru ca o vestţe de um să aducă o dobâdă de,9 um ître ue ş 9 oembre, acelaş a? 5 Ce sumă trebue vesttă la auare petru a avea um la 8 august, acelaş a, dacă vestţa se face la o rată auală a dobâz de %?

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze) Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3. Spaţii vectoriale

Curs 3. Spaţii vectoriale Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:

Διαβάστε περισσότερα

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,, Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:

Διαβάστε περισσότερα

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată: etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

2. Metoda celor mai mici pătrate

2. Metoda celor mai mici pătrate Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul

Διαβάστε περισσότερα

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale. Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea

Διαβάστε περισσότερα

Sondajul statistic- II

Sondajul statistic- II 08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere

Διαβάστε περισσότερα

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe Cuprs Prefaţă... 5 I. ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ... 7 Matrc... 8 Matrc partculare... 9 Iversa ue matrc... Ssteme de ecuaţ lare... 5 Problema compatbltăţ sstemelor... 7 Problema determăr sstemelor... 8

Διαβάστε περισσότερα

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca: Metoda gradetulu proectat (metoda Rose) Î cazul problemelor de optmzare covee ale căror restrcţ sut lare se poate folos metoda gradetulu proectat. Î prcpu, această metodă poate f folostă ş petru cazul

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori) Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite. CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte

Διαβάστε περισσότερα

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. = Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )

Διαβάστε περισσότερα

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL 9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

2. Sisteme de ecuaţii neliniare Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub

Διαβάστε περισσότερα

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate Y CURS 0 Regresa lară - aproxmarea ue fuct tabelate cu o fucte aaltca de gradul, pr metoda celor ma mc patrate 30 300 90 80 70 60 50 40 30 0 y = -78.545x + 33.4 R² = 0.983 0 0. 0.4 0.6 0.8. X Fe o fucţe:

Διαβάστε περισσότερα

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x

Διαβάστε περισσότερα

Elemente de teoria probabilitatilor

Elemente de teoria probabilitatilor Elemete de teora probabltatlor CONCEPTE DE BAZA VARIABILE ALEATOARE DISCRETE DISTRIBUTII DISCRETE VARIABILE ALEATOARE CONTINUE DISTRIBUTII CONTINUE ALTE VARIABILE ALEATOARE Spatul esatoaelor, pucte esato,

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <

Διαβάστε περισσότερα

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ Proect cofaţat d Fodul Socal Europea pr Programul Operaţoal Sectoral Dezvoltarea Resurselor Umae 7-3 Ivesteşte î oame! Formarea profesoală a cadrelor ddactce d îvăţămâtul preuverstar petru o oportutăţ

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA

ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA Cursul CERMI Facultatatea Costruct de Mas www.cerm.utcluj.ro Cof.dr.g. Marus Bulgaru STATISTICA DESCRIPTIVA STATISTICA DESCRIPTIVA Populate, Caracterstca dscreta, cotua

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

Statistica matematica

Statistica matematica Statstca matematca probleme de dfcultate redusa ) Dtr-o popula e ormal repartzat cu dspersa ecuoscut se face o selec e de volum. Itervalul de îcredere petru meda m a popula e cu dspersa ecuoscut s s este

Διαβάστε περισσότερα

Noţiuni de verificare a ipotezelor statistice

Noţiuni de verificare a ipotezelor statistice Noţu de verfcare a potezelor statstce Verfcarea potezelor statstce este legată de compararea dfertelor poteze asupra ue populaţ statstce (ş u asupra uu eşato) cu datele obţute pr îcercăr expermetale Dacă

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE Uverstatea OVIDIUS Costaţa Departametul ID-IFR Facultatea Matematca-Iformatca ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE Caet de Studu Idvdual Specalzarea IEDM Aul de stud I Semestrul I Ttular

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3. Biostatistica: trecere in revista a metodelor statistice clasice

Curs 3. Biostatistica: trecere in revista a metodelor statistice clasice Curs 3. Bostatstca: trecere revsta a metodelor statstce clasce Bblo: W.Ewes, G.R. Grat Statstcal methods boformatcs, Sprger, 005 Cap. -3, cap.5 Structura Teste de asocere (depedeță) Teste de cocordață

Διαβάστε περισσότερα

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete

Διαβάστε περισσότερα

Continutul tematic al cursului

Continutul tematic al cursului MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE Obectvul prcpal al cursulu este de a asgura baza teoretcă de îtelegere ş fudaetare a aparatulu ateatc utlzat î cadrul uor dscple de specaltate. Cursul este structurat

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic Ssteme cu asteptare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc Dscpla cadrul cozlor de asteptate M / M / Modelul ( server, pozt de asteptare ) Aplcat modelarea trafculu de date la vel de pachete M / M

Διαβάστε περισσότερα

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.

METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR. Curs 6 OI ETOE E ETIARE A ARAETRILOR UNEI REARTIŢII. ETOA VEROIILITĂŢII AIE. ETOA OENTELOR.. Noţu troductve Î legătură cu evaluarea ş optzarea proceselor oraţoale apar ueroase problee de estare cu sut:

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

Teoria aşteptării- laborator

Teoria aşteptării- laborator Teora aşteptăr- laborator Model de aşteptare cu u sgur server. Î tmpul zle la u ATM (automat bacar care permte retragerea de umerar s alte trazacţ bacare electroce) avem î mede 4 de cleţ pe oră, adcă.4

Διαβάστε περισσότερα

Probabilități și Statistică 1.1. Metoda Monte-Carlo

Probabilități și Statistică 1.1. Metoda Monte-Carlo Matematcă ș Iformatcă.. Metoda Mote-Carlo.. Metoda Mote Carlo. Aplcaţ. Precza metode. Termeul,,Metoda Mote Carlo este som cu termeul,,metoda epermetelor statstce. Aparţa aceste metode se raportează de

Διαβάστε περισσότερα

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe). CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NEINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue

Διαβάστε περισσότερα

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z. Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea

Διαβάστε περισσότερα

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

8.3. Estimarea parametrilor

8.3. Estimarea parametrilor 8.3. Estmarea parametrlor Modelarea uu feome aleatoru real, precum trafcul ofert de o sursă formaţoală, ue reţele de comucaţ, îseamă detfcarea uu model probablstc, M, varablă aleatore sau proces aleatoru,

Διαβάστε περισσότερα

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă

Διαβάστε περισσότερα

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. dr. Gabriela-Victoria ANGHELACHE Lector univ. dr. Florin Paul Costel LILEA

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. dr. Gabriela-Victoria ANGHELACHE Lector univ. dr. Florin Paul Costel LILEA Metode ş procedee de ajustare a datelor pe baza serlor croologce utlzate î aalza tedţe dezvoltăr dfertelor dome de actvtate socal-ecoomcă Prof. uv. dr. Costat ANGHELACHE Uverstatea Artfex/ASE - Bucureșt

Διαβάστε περισσότερα

2. Algoritmi genetici şi strategii evolutive

2. Algoritmi genetici şi strategii evolutive 2. Algortm genetc ş strateg evolutve 2. Algortm genetc Structura unu algortm genetc standard:. Se nţalzează aleator populaţa de cromozom. 2. Se evaluează fecare cromozom dn populaţe. 3. Se creează o nouă

Διαβάστε περισσότερα

1. Modelul de regresie

1. Modelul de regresie . Modelul de regrese.. Câteva cosderete de ord geeral La fel ca ş î multe alte dome, î domeul ecoomc ş î partcular î cel al afacerlor se îtâlesc deseor stuaţ care presupu luarea uor decz, care ecestă progoze

Διαβάστε περισσότερα

Statistica descriptivă. Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Statistica descriptivă. Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu Statstca descrptvă Şef de Lucrăr Dr. Mădăla Văleau mvaleau@umfcluj.ro MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medaa, Modul, Meda geometrca, Meda armoca, Valoarea cetrala MĂSURI DE DE DISPERSIE Mm, Maxm,

Διαβάστε περισσότερα

Productia (buc) Nr. Salariaţi Total 30

Productia (buc) Nr. Salariaţi Total 30 Î vederea aalze productvtăţ obţute î cadrul ue colectvtăţ de salaraţ formată d 50 de persoae, s-a extras u eşato format d de salaraţ. Datele refertoare la producţa zle precedete sut prezetate î tabelul

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor CAPITOLUL I. PRELIMINARII.. Elemete de teora mulţmlor. Mulţm Pr mulţme vom îţelege o colecţe (set, asamblu) de obecte (elemetele mulţm), be determate ş cosderate ca o ettate. Se subâţelege fatul că elemetele

Διαβάστε περισσότερα

Din această definiţie a probabilităţilor rezultă următoarele proprietăţi ale acestora:

Din această definiţie a probabilităţilor rezultă următoarele proprietăţi ale acestora: FIABILIAE Î proectarea ş costrucţa dfertelor ecpamete este ecesară asgurarea sguraţe î fucţoare a acestora; această codţe a codus la utlzarea î proectare a aumtor coefceţ de sguraţă. Noţule de fabltate

Διαβάστε περισσότερα

3. INDICATORII STATISTICI

3. INDICATORII STATISTICI 3. INDICATORII STATISTICI 3.. Necestatea folosr dcatorlor statstc. Idcator statstc prmar. Idcator statstc dervaţ Am văzut că obectul de studu al statstc îl costtue feomeele ş procesele de masă. Acestea

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.

Διαβάστε περισσότερα

4 FUNCŢII BINARE. 4.1 Algebra booleană

4 FUNCŢII BINARE. 4.1 Algebra booleană 4 FUNCŢII BINARE 4. Algebra booleaă Î secolul al I-lea, matematcaul eglez George Boole (85-864) formalzează logca arstotelcă, bazată pe dhotoma adevărat-fals, sub forma ue algebre cuoscută sub umele de

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE

TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE Obectve Cuoaşterea metodelor umerce de descrere a datelor statstce Aalza rcalelor metode umerce etru descrerea datelor cattatve egruate Aalza

Διαβάστε περισσότερα

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008 Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot

Διαβάστε περισσότερα

Tema 2. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE

Tema 2. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE Tea. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE. Eror de ăsură A ăsura o ăre X îseaă a copara acea ăre cu alta de aceeaş atură, [X], aleasă pr coveţe ca utate de ăsură. I ura aceste coparaţ se poate scre X=x[X]

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat UNIVERSIAEA AL.I.CUZA IAŞI FACULAEA de INFORMAICĂ CALCUL NUMERIC Aca Igat CUPRINS Prelmar 3 Calcul matrcal 5 pur de matrc 8 Norme 9 Norme matrcale 0 Valor ş vector propr 4 Surse de eror î calculule umerce

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11

Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Captolul Captolul Captolul Captolul 4 Captolul 5 Captolul 6 Captolul 7 Captolul 8 Captolul 9 Captolul Captolul I. ELEMENTE DE ALGEBRA BOOLEANA I teora crcutelor umerce s electroca dgtala geeral, semalele

Διαβάστε περισσότερα

METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE

METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A 0. LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE Asura feomeelor de masă studate de statstcă acţoează u umăr de factor rcal ş secudar, eseţal ş eeseţal, sstematc ş îtâmlător, obectv ş subectv,

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011 Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila

Διαβάστε περισσότερα

METODE DE OPTIMIZARE. Lucrarea 8 1. SCOPUL LUCRĂRII 2. PREZENTAREA TEORETICĂ 2.1. METODA CELOR MAI MICI PĂTRATE 2.2. COEFICIENTUL DE CORELAŢIE

METODE DE OPTIMIZARE. Lucrarea 8 1. SCOPUL LUCRĂRII 2. PREZENTAREA TEORETICĂ 2.1. METODA CELOR MAI MICI PĂTRATE 2.2. COEFICIENTUL DE CORELAŢIE Lucrarea 8 METODE DE OPTIMIZARE. SCOPUL LUCRĂRII Prezetarea uor algort de optzare, pleetarea acestora îtr-u lbaj de vel îalt î partcular, C ş folosrea lor î rezolvarea uor problee de electrocă.. PREZENTAREA

Διαβάστε περισσότερα

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport

Διαβάστε περισσότερα

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA LUCRARE DE LABORATOR NR. MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA. OBIECTIVELE LUCRARII Isusrea uor otu refertoare la: - eror

Διαβάστε περισσότερα

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017 Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea din București, Facultatea de Chimie, Specializarea: Chimie Medicală/Farmaceutică

Universitatea din București, Facultatea de Chimie, Specializarea: Chimie Medicală/Farmaceutică Uverstatea d Bucureșt, Facultatea de Chme, Specalzarea: Chme Medcală/Farmaceutcă Statstcă & Iformatcă TEME ș aplcaț Laborator (M. Vlada, 07 Laborator Tema. Calcule statstce, fucț matematce ș statstce facltăț

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ]. Miisterul EducaŃiei, Cercetării, Tieretului şi Sportului Cetrul NaŃioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat ańioal 0 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Filiera teoretică, profilul real, specializarea

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

2. Functii de mai multe variabile reale

2. Functii de mai multe variabile reale . Fuct de m multe vrble rele.. Elemete de topologe R Fe u sptu lr (XK. Det. Se umeste produs sclr plct < > < < λ > λ < v < > < > ; XX K cu omele: > ( X < > ( X ( λ K >< > < > ( X ( Xs < > ; dc s um dc

Διαβάστε περισσότερα

METODE NUMERICE Obiective curs Conţinut curs

METODE NUMERICE Obiective curs Conţinut curs ETODE NUERICE Obectve curs Crearea, aalza ş mplemetarea de algortm petru rezolvarea problemelor d matematca cotuă Aalza complextăţ, aalza ş propagarea erorlor, codţoarea problemelor ş stabltatea umercă

Διαβάστε περισσότερα

Cercetarea prin sondajul II Note de curs prelegere master data 24 oct.2013

Cercetarea prin sondajul II Note de curs prelegere master data 24 oct.2013 Cercetarea pr sodajul II ote de curs prelegere master data 4 oct.13 al.sac-mau www.amau.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studet/de.asp?tem=fsere&id=88.oct.13 1 Dstrbuta ormala.oct.13 Dstrbuta ormala Cea ma

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Analiza bivariata a datelor

Analiza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Clasificarea. Selectarea atributelor

Clasificarea. Selectarea atributelor Clascarea Algortm de clascare sut utlzaț la împărțrea ue populaț î p clase de dvz. Fecare dvd este caracterzat prtr-u asamblu de m varable cattatve ş/sau caltatve ş o varablă caltatvă detcâd clasa d care

Διαβάστε περισσότερα

DUMITRU BUŞNEAG DANA PICIU LECŢII

DUMITRU BUŞNEAG DANA PICIU LECŢII DUMITRU BUŞNEAG DANA PICIU LECŢII de ALGEBRĂ Edtura UNIVERSITARIA CRAIOVA 00 Refereţ ştţfc: Prof.uv.dr.Costat Năstăsescu,Uverstatea Bucurest Membru corespodet al Academe Româe Prof.uv.dr. Costat Nţă,Uverstatea

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

METODA REFRACTOMETRICĂ DE ANALIZĂ

METODA REFRACTOMETRICĂ DE ANALIZĂ METODA REFRACTOMETRICĂ DE ANALIZĂ Refractometra este o metodă de testare fzcă a propretățlor ue substațe pr măsurarea dcelu de refracțe. Idcele de refracțe este măsurat cu ajutorul refractometrelor. Idcele

Διαβάστε περισσότερα

PRELEVAREA SI PRELUCRAREA DATELOR DE MASURARE

PRELEVAREA SI PRELUCRAREA DATELOR DE MASURARE Lucrarea r. PRELEVAREA SI PRELUCRAREA DATELOR DE MASURARE. GENERALITATI I electrotehcă ş electrocă terv umeroase mărm fzce ca: tesue, curet, rezsteţă, eerge, etc., care se caracterzează pr mărme ş pr aumte

Διαβάστε περισσότερα

4. Interpolarea funcţiilor

4. Interpolarea funcţiilor Iterpolre ucţlor 7 Iterpolre ucţlor Fe : [] R ş e pucte dstcte d tervlul [] umte odur Prolem terpolăr ucţe î odurle costă î determre ue ucţ g : [] R dtro clsă de ucţ cuoscută cu proprette g Pusă su cestă

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

6. VARIABILE ALEATOARE

6. VARIABILE ALEATOARE 6. VARIABILE ALEATOARE 6.. Vrble letore. Reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe O vrblă letore este o cttte măsurtă î legătură cu u expermet letor, de exemplu, umărul de produse cu defecţu î producţ zlcă

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior 4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã

Διαβάστε περισσότερα